Test grila - moartea subita. Stopul cardiac. Colapsul

Moartea subita. Stopul cardiac. Colapsul.

G1212070. Care dintre afirmatiile referitoare la resuscitarea cardio-respiratorie sunt corecte:

A. Se indeparteaza corpii straini sau dantura falsa

B.O insuflare a plamanului se realizeaza dupa fiecare 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de 2 persoane

C.Doua insuflari ale plamanului se realizeaza dupa 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de o singura persoana

D. Sternul este apasat cu o rata de aproximativ 80-100/min

E. Compresia toracelui va comprima cordul cu 3-5 cm

(pag. 249)

G1212071. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte, referitor la incidenta mortii subite cardiace:

A. Este scazuta pana la varsta de 6 luni

B. Are un nivel scazut toata copilaria si adolescenta

C. Are un varf intre 45 si 75 de ani

D. Inaintarea in varsta este un factor de risc important

E. La varstnici, incidenta la barbati ramane superioara celei de la femei

(pag. 246)

G1212072. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:

A. Sincopa vasovagala

B. Hipotensiunea arteriala cu sincopa

C. Sincopa neurocardiogena

D. Extrasistolia ventriculara

E. Stopul cardiac

(pag. 247)

G1212073. Colapsul cardio-vascular se caracterizeaza prin:

A. Oprirea ireversibila a tuturor functiilor biologice

B. Oprirea brutala, ireversibila, a functiei de pompa a inimii

C. Pierdere subita a fluxului sanguin

D. Reversibilitate posibil spontana

E. Reversibilitate prin interventii, in stopul cardiac

(pag. 245)

G1212074. Dupa faza acuta a infarctului mioocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca

este prezis de:

A. Intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut

B. Prezenta complexelor ventriculare premature frecvente, pana la 5-10/ora

C. Prezenta tahicardiei ventriculare nesustinute

D. Prezenta fractiei de ejectie sub 50 %

E. Prezenta insuficientei cardiace

(pag. 248)

G1212075. Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca sunt

A. Ateroscleroza

B. Sindroamele miopatice si displazice

C. Hiperlipoproteinemiile genetice

D. Sindromul QT scurt congenital

E. Bolile valvulare

(pag. 246)

G1212076. Interventia initiala si suportul vital de baza, in colapsul cardio-vascular, presupun:

A. Observarea miscarilor respiratorii

B. Stabilirea prezentei sau absentei pulsului carotidian

C. Aplicarea sistematica a unei lovituri precordiale, chiar in lipsa posibilitatilor de monitorizare si defibrilare

D. Degajarea cailor respiratorii

E. Efectuarea resuscitarii cardio-respiratorii

(pag. 249)

G1212077. Manoperele din cadrul suportului vital avansat cuprind:

A. Compresia toracelui

B. Respiratia gura-la-gura

C. Intubatia cu sonda endotraheala

D. Defibrilarea si/sau electrostimularea

E. Asigurarea unei linii venoase

(pag. 249)

G1212078. Tratamentul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolelor cuprinde:

A. Intubarea prompta

B. Continuarea resuscitarii cardio-respiratorii

C. Socul electric extern

D. Controlul hipoxemiei si acidozei

E. Administrarea de adrenalina si/sau atropina

(pag. 250)

G1412084. Care din urmatoarele reprezinta afectiuni cardiace ce pot fi responsabile de moarte subita:

A. cardiomiopatia hipertrofica obstructiva

B. miocardita

C. fascicule anormale din WPW

D. aritmii supraventriculare de cauza functionala

E. prolaps de valva mitrala

(pag. 246)

G1412085. Decesul prin insuficienta circulatorie este caracteizat prin:

A. frecvent se produce prin fibrilatie ventriculara

B. de obicei durata scurta a starii terminale

C. se produce prin asistola

D. apare la pacienti inactivi si comatosi

E. evenimentele cardiace sunt dominante inainte de instalarea starii terminale

(pag. 247)

G1412086. Despre anatomopatologia mortii subite sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. boala coronariana prevaleaza ca factor structural major

B. 75% din victimele mortii subite prezinta cel putin 2 coronare cu stenoza de minim 75%

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

C. 50% din pacientii decedati prin moarte subita prezentau un infarct miocardic acut

D. 70-75% prezentau un infarct miocardic in antecedente

E. persista o incidenta crescuta a hipertrofiei ventriculare stangi

(pag. 246)

G1412087. Despre epidemiologia mortii subite se pot afirma urmatoarele:

A. incidenta mortii subite prezinta primul varf intre 0-6 luni

B. al doilea varf de incidenta se situeaza intre 35-75 ani

C. barbatii si femeile au susceptibilitate diferita odata cu avansarea in varsta

D. inaintarea in varsta este un factor important de risc pentru moartea subita cardiaca

E. incidenta mortii subite prezinta primul varf intre 0-6 ani

(pag. 246)

G1412088. Dintre modalitatile terapeutice folosite la pacientii supravietuitori ai unei morti subite la care

s-a suspicionat implicarea unui maecanism ischemic cele mai eficiente s-au dovedit:

A. antiaritmicele din clasa Ic

B. betablocantele

C. blocantele de calciu

D. metodele de revascularizare miocardica

E. antiaritmicele din clasa III-a

(pag. 248)

G1412089. Precizati care din mecanismele electrice enuntate sunt implicate cel mai frecvent in stopul

cardiac:

A. fibrilatia ventriculara

B. bradicardia sinusala

C. tahicardie ventriculara sustinuta

D. disociatie electromecanica

E. asistola

(pag. 247)

G1512090. Care dintre urmatoarele situatii clinice reprezinta cauze de stop cardiac prin scaderea acuta a debitului cardiac:

A. embolia pulmonara masiva

B. anafilaxia intensa

C. ruperea unui anevrism de aorta

D. ruptura cordului

E. pericardita postinfarct

(pag. 247)

G1512091. Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa

devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca:

A. dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)

B. hipoxemia, acidoza

C. efectele proaritmice ale medicatiei

D. starile febrile

E. toxinele cardiace (ex. intoxicatia cu cocaina)

(pag. 246)

G1512092. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:

A. tahicardia sinusala

B. bradicardia severa tranzitorie

C. hipertensiunea arteriala in puseu

D. cresterea fractiei de ejectie a ventriculului stang peste 30%

E. sincopa vasovagala

(pag. 247)

G1512093. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin

urmatoarele manevre:

A. soc electric extern

B. administrarea de adrenalina intravenos

C. administrarea de atropina intravenos

D. resuscitarea respiratorie si masajul cardiac extern

E. administrarea de lidocaina intravenos

(pag. 250)

G1512094. Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac

acut precum:

A. durerea de debut din infarctul miocardic

B. dispneea acuta sau ortopneea

C. palpitatiile

D. ametelile instalate brusc

E. febra

(pag. 247)

G1512095. in cazul unei defibrilari initiale nereusite in stopul cardiac prin fibrilatie ventriculara sau

persistentei instabilitatii electrice se pot administra intravenos urmatoarele medicamente:

A. lidocaina

B. procainamida

C. digoxinul

D. nitroprusiatul de sodiu

E. heparina

(pag. 250)

G1512096. O tehnica corecta a masajului cardiac extern cuprinde urmatoarele manevre:

A. aplicarea palmei mainii in dreptul socului apexian

B. aplicarea unei forte care va trebui sa comprime cordul cu 3-5cm

C. relaxarea dupa comprimare sa fie lenta

D. rata de compresie sa fie de aproximativ 80-100/minut

E. masajul cardiac sa se faca cu bratele intinse

(pag. 249)

G1512097. Reusita incercarii de a resuscita un pacient cu stop cardiac depinde de:

A. starea de constienta a pacientului

B. timpul scurs de la instituirea resuscitarii

C. mecanismul care a determinat evenimentul

D. starea clinica a pacientului inaintea stopului cardiac

E. sexul pacientului

(pag. 247)

G1512098. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilatiei adecvate, controlului aritmiilor cardiace si stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde urmatoarele manevre terapeutice:

A. intubatie cu sonda endotraheala

B. defibrilare/cardioversie si/sau electrostimulare

C. asigurarea unei linii intravenoase

D. efectuarea manevrei Heimlich

E. anestezie generala

(pag. 249)

G2512104. Anumite anomalii sistemice metabolice sunt factori functionali asociati ce pot determina o

anomalie structurala sa devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca:

A. dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)

B. alcaloza

C. acidoza

D. hiperglicemia

E. hipoxemia

(pag. 246)

G2512105. Reperfuzia spontana a miocardului ischemic ce poate determina o instabilitate

electrofiziologica si aritmie si sa conduca la moarte subita cardiaca se poate produce prin:

A. modificari vasomotorii in vasele coronare

B. embolizare

C. deficienta proteinei C si S

D. tromboliza spontana

E. administrarea de streptokinaza

(pag. 246)

G2512106. Care dintre urmatoarele situatii clinice reprezinta cauze de stop cardiac prin scaderea acuta

a debitului cardiac:

A. ruptura cordului

B. ruperea unui anevrism de aorta

C. pericardita postinfarct

D. embolia pulmonara masiva

E. anafilaxia intensa

(pag. 247)

G2512107. Mecanismele stopului cardiac cu prognosticul cel mai defavorabil al ratei de succes a

resuscitarii initiale si supravietuirii dupa resuscitare sunt:

A. bradiaritmia

B. tahicardia ventriculara

C. fibrilatia ventriculara

D. disociatia electromecanica

E. asistolia

(pag. 247)

G2512108. Stopul cardiac se deosebeste de sincopa prin urmatoarele caracteristici:

A. in general necesita o interventie pentru resuscitare

B. nu este tranzitoriu

C. pacientul nu isi redobandeste constienta in mod spontan

D. nu produce pierderea fluxului sanguin efectiv

E. nu apare la pacientii sub 45 de ani

(pag. 246-247)

G2512109. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:

A. tahicardia sinusala

B. bradicardia severa tranzitorie

C. hipertensiunea arteriala in puseu

D. cresterea fractiei de ejectie a ventriculului stang peste 30%

E. sincopa vasovagala

(pag. 247)

G2512110. Cauzele cele mai frecvente ale decesului survenit in cursul spitalizarii dupa un stop cardiac

resuscitat cu succces sunt:

A. aritmiile recurente

B. tromboembolismul pulmonar

C. encefalopatia anoxica

D. infectiile ulterioare asistarii prelungite a respiratiei

E. denutritia

(pag. 247)

G2512111. Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac

acut precum:

A. febra

B. durerea de debut din infarctul miocardic

C. dispneea acuta sau ortopneea

D. palpitatiile

E. ametelile instalate brusc

(pag. 247)

G2512112. O tehnica corecta a masajului cardiac extern cuprinde urmatoarele manevre:

A. aplicarea palmei mainii in dreptul socului apexian

B. aplicarea unei forte care va trebui sa comprime cordul cu 3-5 cm

C. relaxarea dupa comprimare sa fie lenta

D. rata de compresie sa fie de aproximativ 80-100/minut

E. masajul cardiac sa se faca cu bratele intinse

(pag. 249)

G2512113. Resuscitarea cardiorespiratorie ca suport vital de baza in cazul stopului cardiac cuprinde

urmatoarele elemente:

A. defibrilarea sau cardioversia

B. plasarea unui cateter Swan - Ganz

C. administrarea de digoxin intravenos

D. compresia toracelui

E. stabilirea si mentinerea ventilatiei plamanilor

(pag. 249)

G2512114. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilatiei adecvate, controlul aritmiilor cardiace si

stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde :

A. efectuarea manevrei Heimlich

B. intubatie cu sonda endotraheala

C. anestezie generala

D. asigurarea unei linii intravenoase

E. defibrilare/cardioversie si/sau electrostimulare

(pag. 249)

G2512115. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin

urmatoarele manevre:

A. soc electric extern

B. administrarea de adrenalina intravenos

C. administrarea de atropina intravenos

D. resuscitarea respiratorie si masajul cardiac extern

E. administrarea de lidocaina intravenos

(pag. 250)

G2512116. Prognosticul dupa stopul cardiac intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este mai

favorabil in cazul urmatoarelor afectiuni:

A. insuficienta renala

B. boli acute ale sistemului nervos central

C. dezechilibre electrolitice

D. tratament cu medicamente proaritmice

E. anomalii metabolice

(pag. 250)

G2512117. In cazul unei defibrilari initiale nereusite in stopul cardiac prin fibrilatie ventriculara sau

persitentei instabilitatii electrice se pot administra intravenos urmatoarele medicamente:

A. Digoxinul

B. Nitroprusiatul de sodiu

C. Lidocaina

D. Procainamida

E. Hidralazina

(pag. 250)