Scolioze si cifoze la coloana vertebrala - cauze si tratamente

Coloana vertebrala e alcatuita din vertebre fixe(sacrum si coccis)si mobile:7 cervicala,12 toracale cu mobilitate redusa leg de scheletul axilar prin coaste,5 lombare care ating inaltie de 9mm(L4-L5)de remarcat 2 zone importante in patologie :art toraco-lombara:T11-T12-L1-L2-centru traumatic al coloanei,reg S5-C1 leziuni degenerative.

Coloana se situeaza pe linia mediana a aspatelui in plan sagital.In functie de predominenta folosirii unuia dintre mb toracice  ezista curbura in plan friontal cu convexitate spre mb dominant fra ca acest lucru sa se regaseasca transmis in forma vertebrala-atitudine a acoloanei.

Exista in schimb un plan sagital-mai multe curburi alterne-lordoze:lordoza cervicala,cofoza toracala,lordoza lombara,continuate cu o curbura anterioara a sacrului.

Aceste curburi apar odata cu riddicarea in ortostatism,stiut fiind faptul ca la patrupede exista mai multe curburi formate si fixe,dar exista un arc al trunchiului si un arc al reg gatului.

La nastere,nou-nascutul nu prezinta nici o curbura,ea incepand sa se formeze la 3 luni at cand musculature cervicala devine dominanta,copilul isi ridica capul.

Cand incepe sa mearga in 4 membre,curburile se aseaana cu ale patrupedelor iar la 6 luni se form curbura lombara f discreta tranzitoriu.Continua sa se formeze pana la 8 ani si se pot considera ca definitivate la 10 ani.Pana la aceasta varsta atat scoliotica ete putin evidenta ea se va accentua cu varsta.

Cifoza:reprez o deformare a coloanei vertebrale de regula toracala,obtinuta prin exagerarea curburii fiziologice.

Localizarea vf scoliozei despinde de cauza si in corelatie cu cauza,de varsta.

In privinta marimii ,inaltimii arcului de curbura vor fi cifoze cu o inaltime mare,curbura se poate transforma intr-un unghi,cazul unor distrugeri vertebrale mari asa cum se intampla in tuberculoza,spondilodiscita.Cifoza din rahitism-cif cu o inaltime mai mica.

Sediul si cauza: la nastere pot exista malformatii concretizate prin unirea a 2 vertebre,inal;tiema inegla a vertebrelor in ceea ce priveste port anterioar si posteriora va apare un dezechilibru cu o posibilitate de exagerare a curburii insa ne putem intalni si cu stergerea curburii(spate plat).

Cresterea vertebrelor ocupa in timp ultima perioada a cresterii scheletului,in jurul varstei de 17 ani apare o crestere a vertebrelor prin cartilaj de crestere situate sub platoul vertebral inferior sau superior.

O suferinta a reg respective(osteocondrite sau osteonecroza juvenila poate conduce la o crestere mai mare in zona posterioara a capului vertebral ducand la o forma trapezoidal ape profil situate in reg toracala sup=maladia Schuerman.

Dp 50 de ani raportul 1:8 nesansa fragilizarii structurii trabeculare vertebrale ,avand ca effect o serie de fracture in general central asezate pe platoul vertebral care duc spre finalu bolii si la reducerea in inaltime a peretelui anterior prin tasari repetate.Feno are loc in reg toracala inferioara si lombara -adica pe zona ultimelor 5 coaste libere si flotante si zona lombara.

Astfel apare cifoza toraco-lomabara cu aspect de penetrare a peretelui toracic.

Intre cele 2 perioade de varsta se poate vb de un al treilea tip de curbura care cuprinde intreaga coloana printr-un sist de blocare rigida la niv arcului posterior.

Cele 3 randuri de art ale arcului vertebral posterior se pot vedea pe radiografie ca o tripla linie-spondilita anchilopoietica depistabila prin studiul limfocitelor B27. Pot exista suferinte tumorale cu euzinofile-ex de dezv.

KT pt cifoze:-dezv musculaturii santurilor paravertebrale-stg -dr insistent si eficient si exe fizic va fi simetric,in suspensie si la sol.

Vor viza intreaga musculature a spatelui si a intregului corp.Se va face de la Kt pasiva la active apoi mixta.Se incepe lucrul pe iecare articulatie in parte -se poate lucra cu fiecare muschi oapoi se lucreaza pe segmente vecine-unde m lucreaza in stransa legatura dar in nr mic-apoi pe lanturi musculare intinse.

Scoliozele:

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

B. Tratamentul specific este cu augumentin in doza de 50mg/Kg/zi

C. Hidratarea copilului este indicata

D. Dezobstructia foselor nazale prin aspirarea secretiilor este benefica

E. Combaterea febrei se face cu paracetamol in doza de 20mg/kc

(pag. 172)

G1235120. Suprainfectia bacteriana a rinofaringitei acute la copilul mare poate sa produca urmatoarele complicatii:

A. sinuzita

B. distrofierea progresiva

C. adenita supurata

D. septicemia

E. traheobronsita

(pag. 172)

G1235121. Care dintre antibioticele enumerate nu sunt indicate in adenoidita acuta (infectie acuta bacteriana a tesutului adenoidian):

A. Penicilina G

B. Ceclor (Cefaclor)

C. Amoxicilina

D. Claritromicina

E. Augmentin

(pag. 174)

G1235122. Care dintre bacteriile enumerate produc mai frecvent otita medie acuta la copil:

A. Streptococul pneumoniae

B. Klebsiela

C. H. influenzae

D. E.Coli

E. Streptococ beta-hemolitic grup A

(pag. 175)

G1235123. Care dintre simptomele enumerate caracterizeaza otomastoidita latenta la sugar

A. Retard al greutatii

B. Constipatie

C. Inapetenta

D. Hiperpirexie

E. Agitatie

(pag. 175-176)

G1235124. Care sunt antibioticele recomandate in sinuzita acuta bacteriana

A. Ampicilina

B. Augmentin

C. Penicilina G

D. Ceclor

E. Kanamicina

(pag. 174)

G1235125. Complicatiile cele mai frecvente ale otomastoiditei sugarului sint:

A. distrofia progresiva

B. bronhopneumonie

C. infectia urinara

D. astm bronsic

E. boala diareica acuta

(pag. 176)

G1235126. Indicatiile adenoidectomiei sunt:

A. respiratia orala persistenta

B. faciesul adenoidian

C. hipoacuzia

D. artralgiile

E. otita medie recurenta

(pag. 174)

G1235127. Indicatiile tratamentului antibiotic in sinuzita acuta bacteriana sunt

A. disfagia moderata

B. anorexia

C. secretii purulente abundente

D. raguseala

E. celulita orbitara

(pag. 174)

G1435136. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la complicatiile de vecinatate ale otomastoiditei nu

sunt false:

A. Adenoflegmonul laterocervical

B. Abcesul cerebral

C. Meningita purulenta

D. Tromboflebita de sinus lareral

E. Etmoidita

(pag. 176)

G1435137. Complicatiile generale cele mai frecvente in cazul otomastoiditei sugarului sunt:

A. Septicemie

B. Tromboflebita de sinus cavernos

C. Distrofiere progresiva

D. Paralizia nervului facial

E. Osteita pietroasa

(pag. 176)

G1435138. Etmoidita se caracterizeaza prin:

A. Edem la radacina nasului

B. Secretie conjunctivala purulenta

C. Celulita periorbitara

D. Soc toxicoseptic

E. Rinoreepurulenta persistenta

(pag. 174)

G1435139. Factorii de risc pentru aparitia otitei cu pneumococ sunt:

A. Sexul masculin

B. Frecventarea cresei

C. Alimentatie artieficiala

D. Frati cu otita recurenta

E. Sexul feminin

(pag. 175)

G1435140. Indicatiile adenectomiei sunt:

A. 3 episoade de infectie /an

B. Respiratia orala persistenta

C. Otita medie recurenta

D. Voce nazonata

E. 2 episoade infectioase care necesita antibioterapie intensiva

(pag. 174)

G1435141. Referitor la particularitatile anatomofunctionale ale urechii medii si conexiunile sale

faringiene, la varsta copilariei urmatoarele afirmatii sunt false:

A. Tuba lui Eustachio este este orizontalizata

B. Tuba lui Eustachio are traiect sinuos

C. Tonus redus al muschiului tensor al valului palatin

D. Secretiile sunt extrem de aderemte

E. Aparat mucociliar redus

(pag. 175)

G1435142. Tabloul clinic al otitei nu include urmatoarele simptome:

A. Febra de tip invers

B. Otalgia

C. Diminuarea auzului

D. Tusea reflexa

E. Rinoree purulenta

(pag. 175)

G1435143. Tratamentul faringitei acute cu streptococ beta hemolitic de grup a se efectueaza cu

A. Azitromicina10 mg/Kg/zi

B. Lincomicina 15 mg/kg/zi

C. Penicilina G. inj. 800000iu la copii sub 12 ani

D. Gentamicina 4-5 mg /Kg/zi

E. Amoxicilina 50-100 mg/Kg/zi

(pag. 173)

G1435144. Tratamentul rinofaringitei acute implica

A. Pozitionarea optima a pacientului pentru drenarea secretiilor nasofaringiene

B. Umidificarea aerului

C. Administrare de oxigen

D. Hidratare

E. Antibioterapie tintita

(pag. 172)

G1535145. Care dintre urmatoarele afectiuni trebuie incluse in diagnosticul diferential al hipertrofiei adenoidiene cronice?

A. obezitatea accentuata

B. macroglosia

C. malformatia

Pierre-Robin

D. hipersensibilitatea la laptele de vaca

E. celiachia

(pag. 174)

G1535146. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la sinuzita acuta bacteriana sunt adevarate?

A. rinoscopia anterioara sau posterioara precizeaza diagnosticul

B. rezultatul punctiei sinusale este patognomonic pentru diagnostic

C. examenul radiologic poate evidentia opacitatea sinusurilor

D. examenul frotiului direct din secretiile recoltate poate arata prezenta neutrofilelor

E. culturile sinusale nu se coreleaza cu cele nazale

(pag. 176)

G1535147. Care sunt complicatiile mai frecvente ale rinofaringitei acute?

A. otita medie (la sugari)

B. adenita supurata (la sugar)