Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Rujeola



Rujeola


Rujeola
- pojar, cori, morbili -

Boala cunoscuta de aproximativ 2000 de ani, descrisa ca entitate patologica in 1946 ca urmare a unei epidemii in insulele Feroe.

1963- vaccinul incepe sa fie utilizat in SUA ducand la o

scadere cu 99 % a morbiditatii

1990- SUA declara 25 000 de cazuri de rujeola cu 89 de

decese(hiatusurile in vaccinare pot duce la aparitia unor

astfel de izbucniri epidemice prin infectii de import).

2000- OMS declara 750 000 decese prin rujeola.

n    Boala infectioasa acuta, extrem de contagioasa, caracterizata clinic prin

Catar

Respirator

Ocular

Digestiv

Enantem patognomonic

Exantem maculopapulos generalizat

n    Este importanta datorita complicatiilor severe care pot aparea ulterior

Etiopatogenie

n    Virusul rujeolic paramyxovirus (moribilivirus)ARN - virus de forma sferica ( 150- 250 nm), format din :

capsula cu 2 tipuri de proiectii:glicoproteina H cu rol de atasare la celula receptoare si glicoproteina F cu rol in patrunderea intracelulara;

nucleocapsida cu ARN -ul viral.

Este evidentiat in primele 24 ore de boala in secretiile nazale si sangele bolnavilor

Pe culturi celulare are un efect citopatic caracteristic: celule gigante, multinucleate cu citoplasma vacuolara, celule Warthin-Fikeldey. Aceste celule au fost evidentiate in tesutul limfatic, splenic, spatiile peribronsice, mucoasa orala (semnul lui K PLICK)

Transmiterea este aerogena, contagiozitatea incepe cu 1-2 zile inainte de debutul clinic al bolii si dureaza 5 - 7 zile dupa aparitia eruptiei

Tablou clinic

n     Incubatia - este una din cele mai fixe - 10 zile

n     Perioada prodromala - preeruptiva

Dureaza 3 - 4 zile

Este caracterizata prin cefalee, dureri faringiene, dureri abdominale, febra, fenomene catarale

Fenomenele catarale

Ocular - fotofobie, lacrimare, facies plans, tumefactia pleoapelor
Respirator - rinoree, coriza, tuse seaca, disfonie
Digestiv - dureri abdominale, varsaturi, diaree

In ultimele 2 zile ale acestei perioade, apare enantemul oral

Enantem stropit (pete congestive pe valul palatin si peretele posterior al faringelui)

Gingivita eritematoasa sau eritemato-pultacee

3. Semnul K plick

Patognomonic pentru aceasta afectiune, consta in prezenta pe mucoasa jugala, in dreptul ultimilor molari a 10 - 20  formatiuni cu aspect de "boabe de gris"grupate sau izolate pe fond eritematos, prezent in 80 - 90% cazuri.

Apare cu 24 h inainte si dureaza 24 h dupa aparitia eruptiei, lasand in urma un punct hemoragic (rest de K plick)

Limba este de obicei saburala

n     Perioda de stare

Febra si catarul se accentueaza si apare eruptia, de obicei noaptea la nivelul cefei si retroauricular. Se extinde progresiv, generalizandu-se in 3 zile

Are aspect maculo-papulo-eritematos, dureaza 5 -  6 zile, dupa care dispare in ordinea in care a aparut, lasand in urma un aspect tigrat.

n     Convalescenta este urmata de o stare de anergie trecatoare

Exista forme atipice la cei vaccinati cu virus omorat, reexpusi la virusul salbatic.

Semnul K plick

Tablou clinic - perioada de stare

Complicatiile rujeolei

n     Includ complicatiile determinate de virus si pe cele determinate de suprainfectii bacteriene

n     Complicatiile respiratorii

Laringita acuta virala

Pneumopatia interstitiala cu celule gigante

Bronsiolita capilara

Apare brusc cu insuficienta respiratorie importanta, dispnee, tahipnee, tuse chinuitoare

Pneumonie si bronhopneumonie prin suprainfectii bacteriene (10 - 15%)

S aureus, Haemophylus spp, S pneumoniae: duc la aparitia pleureziilor purulente si a atelectaziei pulmonare

n     Complicatii oculare

Conjunctivita, iridociclita, ulcere corneene, panoftalmie

n     Complicatii otice

Otita congestiva virala care prin suprainfectie bacteriana poate determina otoantrite, otomastoidite, meningite

n     Complicatii digestive

Stomatita rujeolica

n     Complicatii de vecinatate

Angina, flegmon, parotidita septica prin suprainfectii bacteriene

Complicatii SNC

Meningita (rar) cu zeci, sute de elemente/mmc in LCR

Encefalita (mortalitate 35%) manifestata prin febra, convulsii, tulburari de constient, pareze si paralizii de nervi cranieni sau periferici

Scleroza in placi

Panencefalita sclerozanta subacuta (PESS)- boala cronica degenerativa neurologica fatala - apare in luni, ani la pacienti care au avut rujeola in special in primii 2 ani de viata.

Boala evolueaza letal in 3 - 36 de luni, trecand prin 4 faze

Scaderea randamentului scolar, tulburari de vedere

Mioclonii, tulburari de mers

Contractura generalizata, tulburari respiratorii

Stare vegetativa, casexie si moarte

Diagnostic :

Modificari caracteristice pe electroencefalograma - complexe Rademaker
Anticorpi antirujeolici in LCR si sange
Ex. anatomopatologic (necroptic)

Complicatii posibile: boala Chron, lupus eritematos diseminat,

Diagnosticul rujeolei

Clinic

Paraclinic

Izolarea virusului in secretii nasofaringiene si sange in perioda de debut

Teste serologice - cresterea titrului anticorpilor specifici in dinamica

Tratamentul rujeolei

n    Simptomatic

Combaterea febrei, tusei

n    Antibioticoterapia

Se foloseste doar in cazul suprainfectiilor bacteriene

n    Tratament patogenic - urmareste

Sustinerea respiratorie in caz de insuficienta respiratorie acuta

Sustinere cardiovasculara (tonicardice, substante inotrop pozitive, refacerea volemiei, mentinerea TA)

Antiedematoase cerebrale pentru pacientii cu afectare menigiana, vitamine, corticoterapie

Se discuta rolul benefic al administrarii de vitamina A la copil si al Ribavirinei la adulti.





Inozitol mg/g din greutatea proaspata;

Biotina (vitamina H mg/g din greutatea proaspata.

Vitamina C a fost gasita de asemenea, dar numai in cantitati foarte mici.

Vitaminele A,D,E,K sunt absente (Melampy si Jones, 1939).

Hormonii (progesteron, estrogeni, testosteron) sunt prezenti, dar in mici cantitati; de exemplu testosteronul a fost gasit intr-o concentratie de 0,012 mg/g din greutatea proaspata (Vittek si Slomiany, 1984).

Iata mai jos un tabel ce este auto - explicativ pentru compozitia medie a laptisorului de matca.


Component                            mg./gram % Nivel % DZR/gram*


pH 3.8

apa 670 67

Proteine 125 12.5 .25

Carbohidrati 110 11 .036

Acizi grasi 50 5 .076

Cenusa 10 1

Potasiu 5.5 .55 .16+

Calcium .3 .03 .003

Magneziu .7 .07 .175

Sodiu .6 .06 .025

Fier .03 .003 .166

Mangan .007 .0007

Zinc .08 .008 .53

Cupru .025 .0025 1.25

Nedeterminate 35 3.5

A 0 0 0

B1 .006 .0006 .4

B2 .009 .0009 .53

B3 .05 .005 .025

B6 .003 .0003 .45

Pantothenat [10] .1 .01 1

Folat [11] .002 .0002 .5

Biotina[12] .015 .0015 5

Inozitol .1 .01

C 0 0 0

D 0 0 0

E 0 0 0

K 0 0 0


dupa National Academy of Sciences 1989 DZR pentru femei de 25-50 ani

dupa National Academy of Sciences 1968 DZR pentru adulti si copii peste 4 ani

Sursa: The Hive and the Honey Bee, Joe M. Graham, Editor. 1992. Dadant and Sons, Hamilton, IL


O alta substanta foarte importanta, prezenta in laptisorul de matca, este acidul 10 - hidroxi - decenoic.

Concentratia acidului 10 - hidroxi - decenoic este un bun indicativ pentru verificarea calitatii laptisorului de matca. In productia organica de laptisor de matca, aceasta trebuie sa fie mai mare de 1,8% din materia uscata.

Compozitia Apilarnilului

(Lectia 30, Nivelul 1)


Apilarnilul, extractul din larvele de trantor are o compozitie foarte complexa , asemanatoare cu a laptisorului de matca. Iata mai jos unele informatii despre el.

COMPOZITIA CANTITATIVA GENERALA (a apilarnilului proaspat recoltat)

Apa


Substante uscate