Medicina
Rujeola
Rujeola
- pojar, cori, morbili -
Boala cunoscuta de aproximativ 2000 de ani, descrisa ca
entitate patologica in 1946 ca urmare a unei epidemii in insulele Feroe.
1963- vaccinul incepe sa fie utilizat in SUA ducand la o
scadere cu 99 % a morbiditatii
1990- SUA declara 25 000 de cazuri de rujeola cu 89 de
decese(hiatusurile in vaccinare pot duce la aparitia unor
astfel de
izbucniri epidemice prin infectii de import).
2000- OMS declara 750 000 decese prin rujeola.
n
Boala infectioasa acuta, extrem de contagioasa,
caracterizata clinic prin
Catar
Respirator
Ocular
Digestiv
Enantem patognomonic
Exantem maculopapulos generalizat
n Este importanta datorita
complicatiilor severe care pot aparea ulterior
Etiopatogenie
n
Virusul rujeolic paramyxovirus (moribilivirus)ARN - virus de
forma sferica ( 150- 250 nm), format din :
capsula cu 2 tipuri de
proiectii:glicoproteina H cu rol de atasare la celula receptoare si
glicoproteina F cu rol in patrunderea intracelulara;
nucleocapsida cu ARN -ul viral.
Este evidentiat in primele 24 ore
de boala in secretiile nazale si sangele bolnavilor
Pe culturi celulare are un efect
citopatic caracteristic: celule gigante, multinucleate cu citoplasma
vacuolara, celule Warthin-Fikeldey. Aceste celule au fost evidentiate
in tesutul limfatic, splenic, spatiile peribronsice, mucoasa orala
(semnul lui K PLICK)
Transmiterea este aerogena, contagiozitatea incepe cu 1-2 zile inainte
de debutul clinic al bolii si dureaza 5 - 7 zile dupa
aparitia eruptiei
Tablou clinic
n Incubatia - este una din cele mai fixe - 10 zile
n Perioada
prodromala -
preeruptiva
Dureaza 3 - 4 zile
Este caracterizata prin cefalee,
dureri faringiene, dureri abdominale, febra, fenomene catarale
Fenomenele catarale
Ocular - fotofobie, lacrimare, facies plans,
tumefactia pleoapelor
Respirator - rinoree, coriza, tuse seaca,
disfonie
Digestiv - dureri abdominale,
varsaturi, diaree
In ultimele 2 zile ale acestei perioade, apare enantemul oral
Enantem stropit (pete congestive pe valul palatin
si peretele posterior al faringelui)
Gingivita eritematoasa sau eritemato-pultacee
3. Semnul K plick
Patognomonic pentru aceasta afectiune,
consta in prezenta pe mucoasa jugala, in dreptul ultimilor
molari a 10 - 20 formatiuni cu
aspect de "boabe de gris"grupate sau izolate pe fond eritematos, prezent in 80
- 90% cazuri.
Apare cu 24 h inainte si dureaza 24 h dupa
aparitia eruptiei, lasand in urma un punct hemoragic (rest
de K plick)
Limba este de obicei saburala
n
Perioda
de stare
Febra si catarul se accentueaza si apare
eruptia, de obicei noaptea la nivelul cefei si retroauricular. Se
extinde progresiv, generalizandu-se in 3 zile
Are aspect maculo-papulo-eritematos,
dureaza 5 - 6 zile, dupa care
dispare in ordinea in care a aparut, lasand in urma un aspect
tigrat.
n
Convalescenta este urmata de o stare de anergie
trecatoare
Exista forme atipice
la cei vaccinati cu virus omorat, reexpusi la virusul salbatic.
Semnul K plick
Tablou clinic - perioada de stare
Complicatiile rujeolei
n Includ complicatiile determinate de
virus si pe cele determinate de suprainfectii bacteriene
n Complicatiile respiratorii
Laringita acuta virala
Pneumopatia interstitiala cu
celule gigante
Bronsiolita capilara
Apare brusc cu insuficienta respiratorie
importanta, dispnee, tahipnee, tuse chinuitoare
Pneumonie si bronhopneumonie prin
suprainfectii bacteriene (10 - 15%)
S aureus, Haemophylus spp, S pneumoniae: duc la
aparitia pleureziilor purulente si a atelectaziei pulmonare
n Complicatii oculare
Conjunctivita, iridociclita,
ulcere corneene, panoftalmie
n Complicatii otice
Otita congestiva virala
care prin suprainfectie bacteriana poate determina otoantrite,
otomastoidite, meningite
n Complicatii digestive
Stomatita rujeolica
n Complicatii de vecinatate
Angina, flegmon, parotidita septica prin suprainfectii
bacteriene
Complicatii SNC →
Meningita (rar) cu zeci, sute de
elemente/mmc in LCR
Encefalita (mortalitate 35%)
manifestata prin febra, convulsii, tulburari de constient,
pareze si paralizii de nervi cranieni sau periferici
Scleroza in placi
Panencefalita sclerozanta subacuta (PESS)- boala cronica degenerativa neurologica fatala - apare in luni, ani la pacienti
care au avut rujeola in special in primii 2 ani de viata.
Boala evolueaza letal in 3 - 36 de luni,
trecand prin 4 faze
Scaderea randamentului scolar,
tulburari de vedere
Mioclonii, tulburari de mers
Contractura generalizata, tulburari
respiratorii
Stare vegetativa, casexie si moarte
Diagnostic :
Modificari caracteristice pe
electroencefalograma - complexe Rademaker
Anticorpi antirujeolici in LCR si
sange
Ex. anatomopatologic (necroptic)
■ Complicatii
posibile: boala Chron, lupus eritematos diseminat,
Diagnosticul rujeolei
Clinic
Paraclinic
Izolarea virusului in secretii nasofaringiene
si sange in perioda de debut
Teste serologice - cresterea titrului anticorpilor
specifici in dinamica
Tratamentul rujeolei
n
Simptomatic
Combaterea febrei, tusei
n
Antibioticoterapia
Se foloseste doar in cazul
suprainfectiilor bacteriene
n
Tratament patogenic - urmareste
Sustinerea respiratorie in caz de
insuficienta respiratorie acuta
Sustinere cardiovasculara
(tonicardice, substante inotrop pozitive, refacerea volemiei,
mentinerea TA)
Antiedematoase cerebrale pentru pacientii cu afectare menigiana,
vitamine, corticoterapie
Se discuta rolul
benefic al administrarii de vitamina A la copil si al Ribavirinei la adulti.
Inozitol mg/g
din greutatea proaspata;
Biotina
(vitamina H mg/g din greutatea proaspata.
Vitamina C a fost gasita de
asemenea, dar numai in cantitati foarte mici.
Vitaminele A,D,E,K sunt
absente (Melampy si Jones, 1939).
Hormonii
(progesteron, estrogeni, testosteron) sunt prezenti, dar in mici
cantitati; de exemplu testosteronul a fost gasit intr-o
concentratie de 0,012 mg/g
din greutatea proaspata (Vittek si Slomiany, 1984).
Iata mai jos un tabel ce este
auto - explicativ pentru compozitia medie a laptisorului de
matca.
Component mg./gram %
Nivel % DZR/gram*
pH 3.8
apa 670 67
Proteine 125 12.5 .25
Carbohidrati 110 11 .036
Acizi grasi 50 5 .076
Cenusa 10 1
Potasiu 5.5 .55 .16+
Calcium .3 .03 .003
Magneziu .7 .07 .175
Sodiu .6 .06 .025
Fier .03 .003 .166
Mangan .007 .0007
Zinc .08 .008 .53
Cupru .025 .0025 1.25
Nedeterminate 35 3.5
A 0 0 0
B1 .006 .0006 .4
B2 .009 .0009 .53
B3 .05 .005 .025
B6 .003 .0003 .45
Pantothenat .1 .01 1
Folat .002 .0002 .5
Biotina .015 .0015 5
Inozitol .1 .01
C 0 0 0
D 0 0 0
E 0 0 0
K 0 0 0
dupa National Academy of Sciences
1989 DZR pentru femei de 25-50 ani
dupa National Academy of Sciences
1968 DZR pentru adulti si copii peste 4 ani
Sursa: The
Hive and the Honey Bee, Joe M. Graham, Editor. 1992. Dadant and Sons, Hamilton, IL
O alta substanta foarte
importanta, prezenta in laptisorul de matca, este
acidul 10 - hidroxi - decenoic.
Concentratia acidului 10 - hidroxi - decenoic
este un bun indicativ pentru verificarea calitatii
laptisorului de matca. In productia organica de
laptisor de matca, aceasta trebuie sa fie mai mare de 1,8%
din materia uscata.
Compozitia
Apilarnilului
(Lectia
30, Nivelul 1)
Apilarnilul, extractul din larvele
de trantor are o compozitie foarte complexa , asemanatoare
cu a laptisorului de matca. Iata mai jos unele
informatii despre el.
COMPOZITIA
CANTITATIVA GENERALA (a apilarnilului proaspat recoltat)
|