Rolul varstei asupra deplasarii dentare

Rolul varstei asupra deplasarii dentare

Desi in mod traditional ortodontia se adreseaza in mod special minorilor din cauza prezentei cresterii si a capacitatilor adaptative, experienta clinica a aratat ca inducerea miscarii dentare prin osului alveolar al adultilor, este posibila. Masuratorile clinice cu privire la pierderea in inaltime a crestei osoase alveolare la adolescenti si adulti a sugerat ca tratamentul nu supune adultii unui risc mai mare (Harris si Baker, 1990) (Harris EF, Baker WC. Loss of root length and crestal bone height before and during treatment in adolescent and adult orthodontic patients. Am J Orthod Dentofacial Orthop 1990;98:463-469.). Cu toate acestea, cel putin o parte din tratament merge mai lent la adulti decat la adolescenti. Acest lucru ar putea fi cauzat de limitarile biologice ale osului adult (Nakamura et al, 1994.) (Nakamura Y, Tanaka T, et al. Preparation of unfixed and undecalcefied frozen sections of adult rat periodontal ligament during experimental tooth movement. Biotech Histochem 1994;69:189-91.). Desi reactia osului la unii stimuli pare sa scada cu varsta (Frost, 2000) (Frost HM. The Utah paradigm of skeletal physiology: an overview of its insights for bone, cartilage and collagenous tissue organs. J Bone Miner Meta 2000;18:305-316.)la fel si activitatea osoasa formativa, (Jager, 1996) (Jager A. Histomorphometric study of age-related changes in remodeling activity of human desmodental bone. J Anat 1996;189:257-264.), reactia parodontiului in timpul deplasarii dentare la pacientii adulti pare similara cu cea observata la pacientii tineri in crestere.

Mai multe studii au descris efectul varstei asupra reactiei tesuturilor parodontale precum si ale osului alveolar in timpul deplasarii dentare (Weiss, 1972; Bridges et al, 1988;. Jager si Radlanski, 1991) (Weiss RC. Physiology of adult tooth movement. Dent Clin North Am 1972;16:449-457.), (Bridges T, King GJ, Mohammed A. The effect of age on tooth movement and mineral density in the alveolar tissues of the rat. Am J Orthod Dentofacial Orthop 1988;93:245-55.), (Jager A, Radlanski RJ. Alveolar bone remodeling following orthodontic tooth movement in aged rats. Dtsch Stomat 1991;41:399-406.). Procesele de remodelare a tesuturilor parodontale la sobolanii adulti au fost calitativ similare cu cele de la sobolanii tineri. Reactivitatea osului alveolar la stimulii ortodontici nu este nici ea conditionata de varsta (Shimpo et al, 2003.) (Shimpo S, Horiguchi Y, et al. Compensatory bone formation in young and old rats during tooth movement. Eur J Orthod 2003;25:1-7.). Osului alveolar supus stresului mecanic nu evidentiaza nici o diferenta in numarul, forma, sau activitatea osteoblastilor si osteoclastilor la soareci functie de varsta (Kabasawa si colab. 1996) (Kabasawa M, Ejiri S, et al. Effect of age on physiologic and mechanicallz stressed rat alveolar bone: a cytologic and histochemical study. Int J Adult Orthodont Orthognath Surg 1996;11:313-327.).

Desi in ultimele decenii a avut loc o crestere extraordinara a cererii pentru tratament ortodontic la adulti, cunostintele noastre cu privire la eficienta deplasarii dentare la adulti sunt inca destul de incomplete. Experienta clinica a aratat ca miscarea dintelui prin osul alveolar la adulti este posibila folosind aceleasi modalitati de tratament ca la adolescenti. Cu toate acestea, anumite tratamente par a fi mult mai lente la adulti comparativ cu pacientii minori. Acest lucru l-a condus pe Goz (1990) (Goz G. The age dependence of the tissue reaction in tooth movements. Fortschr Kieferorthop 1990;51:4-7.) la concluzia ca la adulti posibilitatile biologice pentru deplasarea dentara scad la aproximativ o treime comparativ cu cele ale copiilor.

Acest lucru ar putea fi cauzat de limitarile biologice ale osului adult, fiind bine cunoscut faptul ca in timpul imbatranirii osul isi modifica compozitia, celulele sale devin mai putin reactive si metabolismul sau devine mai lent (Klingsberg et la, 1960;. Baunhammers et al, 1965) (Klingsberg J, Butcher E. comparative histology of age changes in oral tissues of rat, hamster, and monkey. J Dent Res 1960;39:158-169.), (Baunhammers A, Stallard RE, ZANDER HA. Remodeling of alveolar bone. J. Periodontol., 1965;36:439-442.) iar osul este mai dens (Jager 1996, Frost 2000) (Jager A. Histomorphometric study of age-related changes in remodeling activity of human desmodental bone. J Anat 1996;189:257-264.), (Frost HM. The Utah paradigm of skeletal physiology: an overview of its insights for bone, cartilage and collagenous tissue organs. J Bone Miner Meta 2000;18:305-316.). O alta posibila cauza ar putea fi utilizarea de stimuli necorespunzatori, deoarece cerintele biologice pentru a induce raspuns tisular optim la persoanele tinere si adulte pot fi diferite (Melsen, 1991) (Melsen B. Limitations in adult orthodontics. In: Current controversies in orthodontics. Melsen B, editor. Chicago: Quintessence, 1991:147-180.).

Pe de alta parte, Bond (1972) (Bond JA. The child versus the adult. Dent Clin North Am, 1972;16:401-412.).si Melsen (1991) (Melsen B. Limitations in adult orthodontics. In: Current controversies in orthodontics. Melsen B, editor. Chicago: Quintessence, 1991:147-180.)au sugerat ca, din punct de vedere clinic adultii si minorii sunt la fel de receptiv la stimulii mecanici odata deplasarea dentara inceputa si ca durata mai mare a tratamentului la adulti ar putea fi cauzata de o intarziere in raspunsul initial. Aceste idei sunt bazate doar pe experienta si nu pe dovezi experimentale. Pana in prezent nu s-a efectuat un studiu clinic sau experimental cu privire la modificarile reactivitatii osoase legate de varsta in timpul tratamentul ortodontic folosind metode standardizate si reproductibile de aplicare a fortei pe o perioada mai lunga de timp.

Definitia fluorescentei

Angiografia cu fluoresceina este o aplicatie practica a principiului fizic al luminescentei. Luminescenta se refera la emisia de lumina avand drept cauza alt proces decat temperatura inalta. Astfel, emisia de lumina prin temperatura inalta defineste incandescenta, iar cea prin alte cauze defineste luminescenta.

Anumite substante sunt luminescente doar atunci cand sunt stimulate de catre o radiatie electromagnetica. In acest proces mai sunt implicate doua legi fizice: teoria cuantica si a doua lege a termodinamicii.

Teoria cuantica explica cum o radiatie excitanta cu o anumita frecventa este capabila sa induca saltul electronilor liberi ai substantei supuse excitatiei pe un nivel energetic superior. Aceasta energie poate fi reemisa prin trecerea spontana a electronilor la un nivel energetic inferior. Daca aceasta emisie are loc la frecvente din spectrul vizibil, fenomenul se numeste luminescenta

A doua lege a termodinamicii postuleaza ca energia emisa trebuie sa fie mai mica decat energia absorbita. Tinand cont ca E=h/ (E= energia radiatiei electromagnetice, h= constanta lui Planck, = lungimea de unda), reiese ca luminescenta implica trecerea de la o lungime de unda mai scurta a radiatiei excitante la o lungime de unda mai mare in lumina emisa

Fluorescenta este luminescenta care poate fi mentinuta printr-o excitatPilon J, Kuijpers-Jagtman AM, Maltha JC. Magnitude of orthodontic forces and rate of bodilytooth movement. An experimental study. Am J Orthod Dentofac Orthop 1996 -16-23.