Caracteristicile Polenului (fizico-chimice si gustative)

Polenul, cea mai importanta "hrana structurala" pentru albine, este incredibil de variabil. Pentru a aprecia caracteristicile sale, vom folosi cateva metode, inclusiv pe cele legate de simturile noastre: vizual, olfactiv, tactil si gustativ.

Parametrii vizuali:

a)     Culoarea

Polenul are o mare variabilitate in culori.

William Kirk, in cartea sa excelenta "Un ghid color pentru polenul de albine", IBRA, 1994, a gasit pentru 268 de specii de plante peste 563 de culori!

Toate aceste culori se modifica in timp, sub influenta unor anumiti factori [1]:

Continutul mineral al nectarului folosit de albine pentru "ambalarea" micro-granulelor de polen cu ajutorul limbii, "mainilor" si "picioarelor" in timpul zborului lor de la o floare la alta; cu cat nectarul va fi mai bogat in saruri minerale, cu atat va fi mai inchis polenul la culoare

Umiditatea; cu cat polenul este mai umed, cu atat culoarea sa va fi mai deschisa

Razele soarelui; cu cat expunerea la soare este mai lunga, cu atat culoarea va fi mai deschisa

Infestarea cu fungi: cu cat este mai mare, cu atat culoarea va fi mai inchisa

Etc

Fiecare granula de polen trebuie sa aiba culoarea ei; daca o anumita granula este patata (murdarita) cu o alta culoare, aceasta poate arata:

a)     Umiditate excesiva ce va permite diferitelor granule de polen sa se alipeasca

b)     Prezenta fungilor, care este ajutata de umiditatea excesiva

Acest aspect poate fi mai bine vazut in cazul polenului inchis la culoare.

Din punctul de vedere al apiterapiei este bine de stiut ca:

In mod uzual  un polen multi-color este mai bun pentru consum de catre oamenii sanatosi, sau de catre persoanele ce sufera de mai multe boli ce afecteaza multe dintre organele si sistemele corpului;

Un polen mono-color este mai bun pentru tratarea unei stari/sindrom/boli/simptom/semn specific, cind cunoastem originea exacta a polenului si proprietatile lui terapeutice

b)     Marimea

Din punct de vedere comercial acesta este unul dintre cele mai importante aspecte. Un polen bun trebuie sa aiba cel putin 2-5 mm. in diametru pentru a "impresiona" ochii consumatorului .

Din punct de vedere al apiterapiei, marimea nu este foarte importanta, exceptand cazul polenului uscat, care daca este prea mic in dimensiuni, poate fi expus unui proces de oxidare ridicat fata de cazul polenului cu granule mari, tinut in conditii de depozitare normale.

c)      Curatenia

In timp ce albinele si florile sunt exemple minunate ale puritatii si curateniei, unii pot descoperi multe impuritati in polen, in special in forma "bruta":

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

Impuritati vegetale (parti de iarba, mici crengute etc.);

Impuritati animale (ramasite ale albinelor sau ale altor animale; larve mumificate; paraziti de genul capuselor; insecte vii sau ouale lor)

Ramasite minerale (nisip sau chiar mici pietricele)

Este clar pentru toata lumea ca numai polenul perfect curat poate fi acceptat de scopurile apiterapiei.

Senzatii olfactive

Mirosul polenului depinde bineanteles de originea florala. Polenul trebuie sa aiba un miros floral (si nu alte mirosuri) care ideal trebuie sa fie persistent, aratand continutul ridicat de compusi volatili.

Pentru a ajuta aprecierea mai buna a mirosului polenului, este bine sa folositi urmatoarele proceduri:

Fiti siguri ca aveti narile suficient de deschise si ca aveti o buna circulatie a sangelui in zona nasului (a fetei); puteti folosi un usor masaj sau presopunctura pe punctele locale de acupunctura;

Expirati si inspirati profund de cateva ori, accentuand faza expiratorie;

Umeziti-va putin narile cu apa pura (distilata); mirosul substantei se va dizolva mai bine in umiditatea moderata prezenta in nas, in acest mod stimuland 'receptarea' in zona olfactiva a nasului;

Deschideti pachetul si mirositi polenul prin inhalarea aerului la inceput foarte incet, si apoi cu viteze diferite;

Cand mirositi, incercati sa conduceti "coloana" de aer atat de sus cat este posibil in interiorul nasului;

Incercati sa descoperiti mirosul "principal" si mirosurile "secundare".

Polenul trebuie sa aiba un miros floral, mai mult sau mai putin placut si persistent.

Uneori polenul poate avea mirosuri neplacute datorita contaminarii cu :

Solventi pentru vopsea din bidon sau pachet

Ramasite ale substantelor fumigene

Fermentatie etc.

Cel mai bun polen dupa acesti parametri este cel care are un miros placut si persistent.

Senzatiile tactile

Senzatiile tactile sunt determinate intre degete, in palma sau intre dinti.

Cel mai important aspect ce trebuie luat in considerare este umiditatea, praful de polen si consistenta.

a)     Umiditatea; prin presarea unei mici granule de polen intre degete sau prin muscarea intre incisivi, se poate stabili coeziunea polenului, care este invers proportionala cu umiditatea. Un polen comercial tipic trebuie sa aiba un grad de umiditate foarte scazut (mai putin de 8 %);  totusi in apiterapie umiditatea nu este atat de importanta daca polenul este FOARTE PROASPAT recoltat, si amestecat imediat cu miere sau/si propolis sau inghetat adecvat in mici pachetele;

b)     Praful de polen; "praful de polen este considerat a fi polenul ale carui granule nu sunt legate si sunt detasate una de alta la fiecare manipulare" (Bonhevi, 1996). Pentru a stabili cantitatea de praf de polen, degetul aratator este introdus si rotit succesiv in masa de polen; cand degetul este scos, se poate daca a ramas praf pe deget; un polen de calitate ridicata nu trebuie sa lase "praf" pe deget.

c)      Consistenta; granulele de polen uscat trebuie sa aiba o consistenta solida, nu trebuie sa fie sfaramicioase.

Senzatii gustative

Sunt determinate de papilele gustative de pe limba, in legatura cu mirosul (Bonhevi, 1986).

Exista 4 senzatii gustative principale:

a)     Acida; este determinata de portiunea anterioara a limbii; este mult mai pronuntata la polenul bogat in speciile Ericacee (tipuri de iarba neagra) si Helianthenum;

b)     Dulce; este detectat de varful limbii; este pronuntat la polenul bogat in Citrus sp. (lamai, portocal, grapefruit etc.);

c)      Amar; este determinat de portiunea posterioara a limbii; este specific polenului bogat in cruciferae (varza, mustar etc.)

d)     Sarat; este determinat de portiunea mijlocie a limbii; aceasta senzatie nu are o semnificatie precisa

Dupa acesti parametri, un polen bun trebuie sa aiba un gust intens.

Proprietati fizico-chimice si compozitia de baza

Umiditate: max. 8 % pentru polenul comercial uscat

Proteine totale: min. 20 %

Carbohidrati: min. 18 %

Cenusi: max. 3.5 %

Din textul de mai sus se pot extrage urmatoarele concluzii:

Nu trebuie sa fim experti in polen pentru a putea aprecia calitatea acestuia, dar trebuie sa avem simturi foarte bune;

Folositi-va nasul, limba, ochii si pielea pentru a aprecia calitatea polenului inainte de a-l inghiti sau folosi in orice fel;

Principala problema care nu poate fi rezolvata fara ajutorul ochilor este originea polenului; pentru a cunoaste originea trebuie sa avem cunostinte vaste de palinologie (analiza polenului) si microscoape bune;

Este important sa avem o minte analitica si sa verificam cat mai multi parametri posibili inainte de a incepe orice tratament cu polen (cura);

Numai un polen perfect curat poate fi acceptat pentru consum si apiterapie.

In general vorbind, este o idee buna sa verificam caracteristicile gustative ale oricarui produs apicol. De ce ?

Pentru ca stimularea corespunzatoare a simturilor noastre activeaza ariile dormante ale creierului, astfel instinctele alimentare vor fi imbunatatite.

Instincte alimentare mai bune inseamna, pe larg, o mai buna sanatate si longevitate .