Rolul durerii in viata mea

ROLUL DURERII IN VIATA MEA

Durerea este un complex de senzatii semalizand agenti nocivi si procese de distrugere sau blocaje functionale la nivelul tesuturilor. Durerea sau sensibilitatea algica este produsa dupa Pendefunda (1992) prin excitarea terminatiilor sensitive de catre substante algogene. Redorile articulare, determinate de redori ale tesuturilor moi, asupra carora kinetoterapeutul poate actiona pentru a asigura cresterea mobilitatii, pot fi: redori care necesita intinderea tesuturilor retracturate, redori care necesita scaderea hipertoniei musculare: redori care necesita realizarea ambelor obiective. Din punct de vedere fiziologic, durerea este un fenomen perceput complex, polimorf si multidimensional, ce asociaza manifestari sensitive cu reactii somatice, vegetative, endocrine si psiho - afective, rezultate din insumarea unor stimuli de natura variata, mediate ascendent prin neurostructuri specifice si nespecifice la niveluri cerebrale diferite, analitice si integrative.

Evaluarea durerii nu este posibila cu exactitate cuantica, componenta subiectiva fiind cea care, in orice situatie ii stabileste intensitatea. Exista unele criterii ce au tangenta cu acest scop:

criteriile comportamentale, care reflecta modul in care pacientul reactioneaza la durere prin iritabilitate sau resemnare prin pozitii rigide sau miscari dezordonate, repaus impus, lacrimi sau strigate de durere

criteriile fiziologice exprima modul in care organismul se manifesta atunci cand este pus in situatie de a suporta impactul cu stimuli durerosi;

criteriile fiziopatologice inmanuncheaza tulburarile de sensibilitate, de la simpla hipostezie pana la anestezie, asociind toata gama de parestezii. Gestionarea durerii este deosebit de importanta in activitatea de kinetoterapie, deoarece prezenta durerii poate perturba finalizarea planului therapeutic propus. In functie de reactiile individuale la durere, se disting doua categorii de pacienti: a) hipoexcitabili, la care leziunea depaseste iritatia ceea ce face ca manifestarile clinice sa fie fruste, vagi sau inselatoare;

b) hiperexcitabili, la care suferinta este superioara leziunii astfel ca valoarea diagnostica si prognostica a durerii nu prezinta elemente de certitudine. Nu exista parallelism intre suferinta fizica( durerea) provocata de o boala si gravitatea ei. Durera vie provoaca reactii vegetative( si de soc) care pot periclita viata care chiar atunci cand leziunea de la care pornesc semnalele algice este lipsita de importanta. Durerea se insoteste de impotente functionale reflexe sau generate de teama de durere care se examineaza astfel: se comprima cu putere, muschi, tendoane, apasand pe nervii aflati la suprafata( cubital, sciatic,popliteu extern).

Cauza durerii cronice nu este clara. Atunci cand apare un traumatism sau o boala, anumiti nervi trimit semnale de durere catre creier. In cazul durerii cronice, aceste semnale continua timp de saptamani, luni sau chiar ani de la recuperare. Durerea cronica poate aparea dupa un traumatism sau boala majora, cum ar fi de exemplu un traumatism la nivelul coloanei vertebrale sau zona zoster, sau poate aparea fara nici un motiv cunoscut. Este, de asemenea, posibil ca anumite substante chimice nervoase care, de obicei, suprima durerea, sa nu functioneze adecvat. Durerea poate fi:
- durere neurogenica sau neuropatica, care apare atunci cand nervii periferici sau sistemul nervos central sunt oarecum afectati; nervii insisi determina durerea; acest tip de durere nu raspunde bine, de obicei, la tratament
- durere psihogenica, care este cauzata de o suferinta emotionala sau psihica; aceasta durere nu este determinata de o boala, un traumatism sau o afectare a sistemului nervos; durerea psihogenica nu este frecventa, dar stresul, depresia alti factori psihici pot agrava o durere cronica
- durere de cauza neidentificata: poate fi imposibil de determinat cauza durerilor. Investigatiile nu identifica nici un traumatism, boala sau modificare a tesuturilor care sa declanseze durerea.

In unele cazuri, durerea cronica apare dupa un traumatism sau o boala. Durerea continua sa existe chiar si dupa recuperare. De exemplu, multe persoane carora li s-a amputat un membru raporteaza dureri cronice la nivelul membrului deja amputat (durerea membrului fantoma). Poate aparea, de asemenea chiar si in lipsa unei boli sau unui traumatism. Rezultatul este, adesea acelasi - un ciclu de insomnii, inactivitate, iritabilitate, depresie si durere mai severa.
Durerea cronica poate varia de la usoara la severa. Este posibil ca durerea sa apara si sa dispara din cand in cand timp de saptamani, luni si chiar ani. Ocazional, durerea cronica usoara sau moderata poate fi tratata, de obicei, la domiciliu. Exercitiile, o dieta sanatoasa, masajele regulate si medicamentele antialgice, cum ar fi acetaminofen (paracetamol) sau antiinflamatoarele nesteroidiene, cum ar fi ibuprofen sauaspirina, pot fi suficiente pentru ameliorarea durerilor.
Pe de alta parte, poate aparea durerea cronica constanta de intensitate moderat sau severa. Poate aparea incapacitatea de a lucra si activitatea fizica poate fi prea dureroasa sau extenuanta. Somnul din cursul noptii poate deveni dificil, determinand oboseala si iritabiliatate. Privirea persoanei in cauza asupra vietii se modifica si se incordeaza relatiile cu familia si prietenii. Durerea prelungita poate determina restrictii asupra activitatilor zilnice si poate duce, eventual, la incapacitate.
Odata ce tratamentul este intrerupt, multe lucruri pot interfera cu recuperarea, cum ar fi dependenta de droguri sau alcool, stresul covarsitor, lipsa de motivatie, depresia sau alte tulburari psihice. In cazul in care durerea este incapacitanta, este nevoie de o echipa de medici de mai multe specialitati care sa alcatuiasca schema de tratament.
Vietile rudelor, prietenilor sau ingrijitorilor pot fi, de asemenea afectate. Persoanele pe care cel cu dureri conteaza pe ajutorul lor, au nevoie, de asemenea, de suport. Terapia de familie sau implicarea intr-un program de ingrijire pot fi de ajutor.

Factorii de risc pentru durerea cronica includ:
- inaintarea in varsta: varstnicii sunt mult mai susceptibili sa sufere de boli cronice, cum ar fi artrita, diabetul zaharat, zona zoster si alte cauze de tulburari nervoase (neuropatii); cu toate acestea, durere cronica nu este o parte normala a inaintarii in varsta
- fumatul: nicotina poate creste intensitatea durerii si scadea eficienta medicamentelor
- stilul de viata cum ar fi o dieta nesanatoasa, lipsa de exercitii fizice, fumatul,
abuzul de droguri sau dependenta de alcool
- activitatea fizica periodica in exces: a fi un atlet de weekend creste riscul
pentru durere cronica
- probleme de sanatate.
Acestea includ:
- anumite boli, cum ar fi fibromialgia, zona zoster, artrita, depresia sau anxietatea sau amputarea unui membru (durerea in membrul fantoma)
- probleme de sanatate in antecedente, cum ar fi traumatismele articulare; de asemenea, interventiile chirurgicale din trecut pot determina noi dureri sau pot determina ineficienta medicamentelor antialgice
- starea generala de sanatate: poate exista un sistem imun slabit, ceea ce duce la infectii si imbolnaviri frecvente
- conditii dificil de tratat, cum ar fi durerile nervoase determinate de zona zoster (nevralgia postherpetica).
Alti factori care pot creste riscul pentru dureri cronice includ:
- traumatisme
- stresul
- inactivitatea
- problemele emotionale
- abuzul sexual, fizic sau emotional
Activitatile zilnice care pot contribui la durerea cronica includ:
- activitatea fizica in exces la locul de munca, cum ar fi ridicatul de greutati la incarcatori-descarcatori
- pozitii incomode pastrate pentru mai multe ore.

Zilnic, sute sau chiar mii de oamnei se prezinta la medic cu dureri de mijloc, sciatica sau lumbago. Multi dintre acestia sunt operati, pentru uni dintre ei rezultatele fiind multumitoare. Este o situatie ingrijoratoare, care ar putea fi prevenita relative usor prin educatie si exercitiu, ameliorate si chiar anihilata, atunci cand se intervine prompt si corect.

Ganditi-va la efectele extraordinare, atat fizice cat si psihice, pe care exercitiile fizice le pot avea asupra dumneavoastra:

. diminueaza considerabil sau elimina durerile;

Scad greutatea corporala si remodeleaza corpul inlocuind tesutul adipos cu tesut muscular;

Imbunatatesc toate functiile organismului, in special functia cardiovasculara si respiratorie;

Ajuta in mod cert la evitarea instalarii sau reinstalarii afectiunilor disc ale;

Diminueaza si intarzie procesul de imbatranire, prin mentinerea mobilitatii articulare si a flexibilitatii musculare;

Maresc confortul psihic: va veti simti alt om, mai sanatos, mai vioi, mai tanar.

Mecanismul durerii este inca insuficient cunoscut si nu prea usor de stapanit. O trauma poate sa declanseze eliberarea unor anumiti produsi chimici cum ar fi: ioni de hydrogen, de potasiu sau polipeptide provenite din descompunerea proteinelor, histaminei si acetilcolinei. In situatia in care acesti descompusi chimici depasesc un anumit prag, ei pot stimula receptori de durere, alcatuiti din fibre nervoase libere distribuite la nivelul tegumentului si tesuturilor interne, exceptie facand tesutul nervos din encefal. Acesti receptori au functii de protectie si sunt stimulate ori de cate ori tesuturile sunt traumatizate. Receptori de durere se adapteaza foarte putin, iar odata activati, chiar de un singur stimul, ei pot continua pentru un timp sa trimita impulsuri catre sistemul nervos central, chiar daca sursa de stimulare a fost anunata, desi receptorii de durere pot fi stimulati de o varietate de factori incluzand, schimbarile de temperature, mecanice si electrice, ei sunt in mod deosebit sensibili la stimularile chimice.

Algia(durerea) aparuta spre exemplu, in crampele musculare pare sa fie in legatura cu intreruperea in aprovizionarea cu sange a tesuturilor, ce apare in timpul unei contractii sustinute, datorita careia sunt compresate capilarele sanguine in acelasi timp durerea este stimulate de acumularile excesive de produsi chimici metabolici(toxine).

Durerea poate fi perceputa direct in zona afectata, dar poate fi simtita si in alta parte a corpuluidecat cea afectata si este numita "referred pain". Spre exemplu durerea poate avea originea la nivelul musculaturii inimii dar ea este perceputa in umarul sau bratul stang. In acelasi mod durerea de la tractul urogenital poate fi simtita in regiunea hipogastrica, sau pe partea laterala a corpului, intre coaste si coapsa.

Aparitia durerii poate fi asociata cu calea comuna nervoasa care este folosita de impulsurile senzoriale care vin de la regiuni ale tegumentelor( pielii) si organelle interne (viscerele).

Mecanismul durerii desi este la fel pentru toti indivizii, totusi acestia percep si raspund diferit la stimuli specifici. Aceste diferente pot fi in stransa legatura cu experienta anterioara, circumstantele sub care au aparut stimuli, durata si intensitatea stimulilor cat si secretia proprie pot fie liberate atunci cand impulsurile dureroase se propaga excesiv, ele reeprezentand calea naturala de control a durerii.