Recidiva - disjunctie intermaxilara

RECIDIVA - DISJUNCTIE INTERMAXILARA

Factorii de recidiva dupa disjunctie au fost grupati de Donald J.Timms in 1981 dupa cum urmeaza:

a)     Revenire elastica:

Apare doar in momentul in care dispozitivul de expansiune este indepartat in timpul sau imediat dupa expansiune, cand fortele mari inmagazinate in sistem produc o revenire elastica imediata de 2-3 mm si are un efect de scurta durata. Acest tip de recidiva poate fi evitat prin mentinerea dispozitivului de expansiune in cavitatea bucala, pentru cel putin 3 luni de la incheierea fazei active a expansiunii.

b)     Reparatie si reorientare:

Se refera la tesutul conjunctiv colagenos si poate implica restructurarea spatiilor edemoase din regiunile unde stress-ul a fost foarte mare. Acest proces dureaza in mod evident mai mult decat revenirea elastica.

c)      Remodelare osoasa:

Reprezinta un factor a carui relevanta nu este strict determinata, date despre acest fenomen obtinandu-se prin studiul zonelor periodontale si suturale. Pentru ca diferitele zone ale maxilarului sa se coreleze cu noua situatie creata consecutiv expansiunii, este de presupus ca la nivelul lor au loc procese de adaptare. Timpul in care se produc aceste modificari adaptative este destul de lung, fiind posibil sa fie influentat de o perioada lunga de contentie, moment in care se presupune ca se realizeaza adaptarea partilor osoase maxilare neimplicate in mod direct in procesul de expansiune.

Sinapsele chimice asigura transmiterea neuro-umorala la nivelul majoritatii terminatiilor nervoase centrale si periferice. Influxul nervos este transmis cu latenta mare (0,3-0,5 ms) de la nivelul terminatiilor pre-sinaptice in teritoriul postsinaptic, cu participarea ionilor de calciu ca factori eliberatori ai unui neurotransmitator excitator sau inhibitor.

In functie de actiunea postsinaptica a mediatorului respectiv, sinapsele chimice pot fi excitatoare sau inhibitoare, iar dupa natura chimica a neurotransmitatorului, sinapsele se impart in colinergice, adrenergice, dopaminergice, histaminergice, amino-peptidergice (acid glutamic, acid gamma-aminobutiric, glicina), peptidergiceice, purinergice etc.

Transmiterea sinaptica cu ajutorul mediatorilor chimici se realizeaza in mai multe etape:

- sinteza mediatorului, la nivelul somei si terminatiilor neuronale;

- stocarea mediatorului in veziculele sinaptice;

- eliberarea mediatorului in pachete moleculare (cuante) sub influenta potentialului de actiune, cu participarea ionilor de calciu;

- traversarea spatiului sinaptic prin miscarea browniana spre membrana postsinaptica;

- actiunea postsinaptica a mediatorului prin cuplare cu receptorii nembranari specifici

In momentul indepartarii contentiei, factorii de mediu, factori care includ si aparate de contentie, sunt responsabili de stabilizarea rezultatului.(9)