Parazitozele intestinale

PARAZITOZELE INTESTINALE

Definitie: parazitozele intestinale sunt afectiuni provocate de prezenta unor paraziti in intestin, care pot determina tulburari locale sau la distanta. Bolile parazitare sunt foarte raspandite. in orase este infestata circa 10% din populatie, iar infestarea rurala este si mai mare.

Parazitii intestinali patogeni pentru om fac parte fie din grupa protozoarelor, fie a hel-mintilor (viermi intestinali).

Protozoare:

Amibe: Entamoeba hystolytica

Flagelate: Lamblia (Giardia) intestinalis; Trichomonas hominis; Chilomastix mesnili.

Infuzori: Balantidium coli

Helminti:

Nematode: Ascaris lumbricoides (limbricul); Trichiuris trichiura (tricocefalul); Enterobius vermicularis (oxiurii); Ancylostoma cuodenale; Strangyloides stercoralis (Anguillula); Trichinella spiralis (trichina).

Cestode: Taenia saginata; Taenia solium; Diphyllobotrium latum (Botriocefalus latus); Hymenolepsis nana (Taenia nana). in cele ce urmeaza vor fi descrisi parazitii care, prin gradul lor de raspandire si prin tulburarile pe care le provoaca, sunt mai nocivi pentru om.

1. LAMBLIAZA

Definitie: lambliaza sau giardioza este o afectiune determinata de un protozoar flagelat numit Lamblia (Giardia) intestinalis.

Se localizeaza cel mai frecvent in duoden, apoi in jejunoileon si poate invada si caile biliare. Omul se infesteaza prin apa, alimente sau maini murdare, contaminate cu chisturi provenite din fecalele purtatorilor sau ale soarecelui.

Patogenitatea lambliei este foarte discutata. Sunt necesare infestatii masive ca sa se produca o iritatie mecanica si o inflamatie supraadaugata.

Simptomatologia este variata, existand si purtatori care nu prezinta nici un semn clinic, in infestatiile masive pot aparea manifestari de tip duodenal (dureri in epigastru, greata, cefalee, astenie), de tip intestinal (inapetenta, greata, dureri vagi abdominale sau crampe, diaree), ori de tip biliar (jena in hipocondrul drept, greturi, varsaturi, chiar stari icterice).

Diagnosticul se bazeaza pe examenul continutului duodenal, obtinut pe sonda dupa o instilatie cu sulfat de magneziu. La examenul intre lama si lamela se constata prezenta a numeroase lamblii, animate de miscari vii. Produsul recoltat prin sonda trebuie examinat imediat si materialul va fi transportat la laborator ferit de frig (eprubete in apa calduta). La examenul coprologic, in scaunul proaspat se pot gasi chisturi de lamblie (mai vizibile dupa coloratia cu Lugol).

Tratamentul profilactic se bazeaza pe respectarea masurilor de igiena: spalare atenta a alimentelor si a mainilor inainte de prepararea culinara si inainte de masa.

Tratamentul curativ se face cu Mepacrin (Acrihin, Atebrin), in doze de 0,10 g (1 comprimat de 3 ori/zi, timp de 3 - 5 zile; Mepacrinul da rezultate bune si administrat pe sonda duodenala (2-3 zile). Un alt medicament este Metronidazolul (Flagyl), cate 2 comprimate/zi (0,50 g), in doua prize, timp de 10 zile consecutiv.

Rezultate mai bune se pot obtine cu Fasigyn. Se administreaza 4 tablete a 500 mg/zi, intr-o singura priza. Exista posibilitatea aparitiei rezistentei parazitului la acest medicament.

2. ASCARIDIOZA

Definitie: ascaridioza este o boala provocata de infestatia cu Ascaris lumbricoides (fig. 56); este helmintiaza cea mai frecventa la om.

Ouale sunt eliminate prin scaunele oamenilor si ale animalelor infestate si sunt extrem de rezistente (pana la cativa ani). Ouale ajung in intestinul omului, odata cu apa sau cu alimentele, mai ales cu zarzavaturi si fructe. In intestin ouale traverseaza mucoasa intestinala si - prin circulatia venoasa - ajung la plamani, patrund in alveole si in caile respiratorii, de unde sunt expulzate prin tuse. O parte din ele, in stadiul de larve, sunt inghitite si ajung din nou in intestin, dupa o migratie de 10 - 20 zile. Aici, in 6 - 8 saptamani se dezvolta parazitul adult, care, dupa cateva saptamani, incepe sa depuna oua.

Simptomatologia este deosebita dupa faza ciclului evolutiv. in faza de migratie se pot ivi tulburari pulmonare si alergice: pneumopatii de tip infiltrativ, eozinofilic, fugace, cu tuse, expectoratie, crize astmatiforme, cefalee, febra; uneori, se manifesta sub forma bronsitelor acute sau chiar a bronhopneumoniilor; concomitent, bolnavii pot avea prurit, urticarii, mialgii, artralgii, cozinofilia este prezentata in marea majoritate a cazurilor.

in faza intestinala, simptomele sunt determinate de numarul mare de paraziti, de reactii si sensibilitatea gazdei. Este o simptomatologie foarte variata. Bolnavii pot prezenta inapetenta, balonari, jena abdominala difuza, dureri in fosa iliaca dreapta, cons-tipatie sau diaree trecatoare. in infestarile masive, bolnavul slabeste. Migrarea ascarizilor in duoden si in stomac provoaca greturi si varsaturi, uneori cu eliminarea lor in varsatura. La distanta produc cefalee, prurit, urticarie; la copii provoaca stari de nervozitate, tulburari senzitive, reactii meningiene.

Diagnosticul este confirmat de prezenta ascaridului in scaun sau in varsatura si de gasirea oualelor la examenul microscopic al scaunului (prin procedee de concentrare). Eozinofilia sanguina sprijina diagnosticul.

Profilaxia se realizeaza prin urmatoarele masuri: construirea closetelor la distanta de sursele de apa, verificarea canalizarilor, asanarea gropilor de gunoi, dezinfectarea bazinelor de apa; depistarea si tratarea purtatorilor de paraziti; respectarea masurilor de igiena alimentara: spalatul mainilor inainte de mese, spalatul atent sau oparirea legumelor si a zarzavaturilor, educatie sanitara, mai ales in scoli.

Tratamentul curativ se face in toate cazurile in care s-a precizat diagnosticul, indiferent daca cel infestat prezinta sau nu vreo suferinta. Sunt cunoscute multe medicamente cu actiune eficienta in ascaridioza. Cele mai folosite sunt: Nematocton (vermicid pe baza de piperazina), 6 comprimate/zi, in 3 prize, inaintea meselor principale, timp de 4 zile; sau 4-5 lingurite/zi din solutia 10%, sau 2 lingurite/zi din solutia 20%. Este contraindicat in insuficienta renala. Santonina, cate 0,05 g de 3 ori/zi, dimineata pe nemancate, timp de trei zile, iar in a 3-a zi se administreaza un purgativ salin; este contraindicata in nefrite, nafroze, stari febrile, enterocolite acute. Un medicament eficace este Alcoparul (Bephenium), care se administreaza intr-o singura doza: un saculet de 5 g dimineata pe nemancate, intr-un pahar cu apa indulcita; nu se ia purgativ. Loxuran (Notezine) se da timp de 4 zile, o singura priza pe zi de 2 comprimate.

Un progres terapeutic a fost realizat prin administrarea noilor preparate:

- Tetramizol (Decaris, 50 mg pentru copii si 1500 mg pentru adulti), in doza unica 2,5 mg kg/corp intr-o singura zi.

- Combantrin (Pirantel-Pamoat), administrat intro singura doza, 10 mg/kg/corp.

- Mebendazol, 100 mg, de 3 ori. pe zi, 3 zile.

3. OXIURAZA

Definitie: este o boala provocata de oxiuri, Enterobius vermicularis (fig. 57), fiind cel mai raspandit nematod. Oxiurul este un vierme fusiform, subtire; masculul masoara 2-5 mm, iar femela 8 - 13. Traieste in intestinul gros si in portiunea terminala a intestinului subtire. Dupa copulatie, masculul moare, iar femela migreaza in regiunea anala, unde, in timpul noptii, depune ouale embrionate si apoi moare si ea. in decurs de 6 ore, din ou se dezvolta larve infestate, care sunt luate pe maini, duse la gura si, odata inge-rate, ajung in intestin, unde evolueaza pana la forma adulta, reluandu-se ciclul.

Referat: Determinarea grasimii din smantana prin metoda acidobutirometrica Referat: Painea - ce paine si in ce cantitate ingrasa?

Infestarea se face prin ingerarea oualelor aflate pe zarzavaturi si fructe insuficient spalate si pe mainile murdare. Ouale se depun odata cu praful pe obiectele din casa, pe lenjerie si imbracaminte. Autoinfestarea se realizeaza usor, mai ales noaptea, daca bolnavul se scarpina in regiunea anala si apoi duce mana nespalata la gura, odata cu ouale, pe care le inghite.

Simptomatologia este deseori absenta. Cand se manifesta, semnul cel mai important este pruritul anal, rebel si suparator. Pruritul este mai puternic noaptea si spre dimineata, provoaca insomnii si stari nevrotice. Din cauza scarpinatului apar leziuni cutanate in regiunea perianala, scrotala sau vulvara: dermatite, eczeme. La femei, parazitii pot invada organele genitale, provocand vaginite, leucoree, endometrite.

Examenul coprologic poate arata prezenta adultului, eliminat mai ales dupa purgative sau in cursul diareei. Ouale de oxiuri se gasesc greu in fecale. Ele trebuie cercetate in produsul de raclaj al pliurilor anale sau pe leucoplastul aplicat, seara, pe regiunea perianala.

Diagnosticul se axeaza pe semnele clinice' descrise si pe prezenta parazitului adult sau a ouallelor la examinarile facute.

Profilaxia se bazeaza pe depistarea bolnavilor si tratamentul lor si al celor din anturajul bolnavilor. O atentie deosebite trebuie acordata igienei individuale.

Tratamentul curativ prevede o serie de masuri igienice, asociate cu medicamente. Dimineata si seara si dupa fiecare defecare se spala regiunea perianala cu apa si sapun. Se pot face clisme cu apa sarata, cu bicarbonat de sodiu 2 - 4%, cu usturoi pisat sau cu o lingurita de otet la un litru apa. Rufaria de corp si de pat trebuie fiarta si chilotii vor fi schimbati zilnic. Unghiile vor fi taiate scurt si se va veghea spalarea riguroasa a mainilor dupa fiecare defecare si inainte de masa. Medicamentul cel mai eficace este pamoatul de pirviniu (Vermigal, Povan, Molevac): se administreaza in doza unica de 250 - 300 mg (5 - 6 lingurite); tratamentul se repeta dupa 3-4 saptamani. Rezultate bune se obtin si cu piperazina (Nematocton), in aceleasi doze ca si la ascaidioza. in oxiurazele invechite si rebele la tratament se pot incerca clismele cu helmifuge. Tratamentul cu violet de gen-tiana (Oxiuran, Axuris) este depasit.

Rezultate bune se obtin dupa administrarea de Mebendazol, intr-o singura doza in tablete de 100 mg.

4. ANKILOSTOMIAZA

Definitie: ankilostomiaza este o afectiune determinata de nematodul Ankylostoma duodenale - un vierme mic, masculul masurand 8-11 mm, iar femela 10 - 13. Traieste in duoden, fixandu-se de mucoasa acestuia, si provoaca mici sangerari; poate migra si se fixeaza in alte regiuni ale intestinului, de fiecare data determinand sangerari. Daca intalnesc conditii favorabile (umiditate si caldura de 27°), ouale dezvolta larve, care naparlesc de doua ori in 5 zile si devin filiforme, vioaie si rezistente, traind pe pamantul umed, plante, iarba, pietre. Larvele odata ajunse in contact cu pielea unui om o traverseaza, patrund in circulatie si ajung in plamani; eliminate prin bronhii, pot fi inghitite din nou, iar in duoden se dezvolta in 2 - 3 saptamani pana la stadiul de adult sexuat. Ankilostomiaza este mai raspandita in regiunile calde; in regiunile temperate apare la lucratorii din mine, tuneluri, constructii subterane sau poduri, caramidarii.

Simptomele sunt legate de migrarile larvelor si ale adultului. Trecerea larvelor prin piele provoaca prurit, eritem, papule, vezicule, leziuni de grataj. in faza de migrare prin plamani, larvele provoaca tuse, expectoratie, pneumopatii fugace, febra. in faza de fixare in intestin, bolnavul acuza dureri abdominale, greturi, varsaturi, diaree; sangerarile repetate determina instalarea unei anemii, insomnie, indispozitie, anxietate si fenomene de denutritie, iar la femeile gravide se poate produce avortul.

Examenul coprologic permite descoperirea oualelor in scaun; hemoragiile oculte sunt deseori pozitive; hemograma arata anemie hipocroma si eozinofilie.

Diagnosticul se bazeaza pe semnele clinice, pe caracterul profesional al infestarii si pe prezenta oualelor in materiile fecale.

Profilaxia implica masuri de asanare a terenurilor infestate, dezinfectarea closetelor, asigurarea echipamentului de protectie pentru muncitorii din locurile propice infestarii si examene parazitologice periodice.

Tratamentul de electie se face cu Alcopar: un plic de 5 g dimineata pe nemancate, intr-o jumatate de pahar cu apa indulcita; Loxuran, cate 2 comprimate/zi, intr-o priza, timp de 8 - 10 zile; Rexilrezorcina (Ascaridin): se administreaza 1- capsule in circa 20 de minute, dimineata pe nemancate; nu se mananca 5 ore; in ajun si la 12 ore dupa medicament se ia un purgativ salin; tetracloretilenul (tetraclorura de etilen): in seara din ajun bolnavul va lua un ceai si un purgativ; a doua zi, dimineata pe nemancate, va lua drogul in capsule gelatinoase (3 capsule de 1 ml); dupa ore va lua un purgativ salin; nu va manca decat dupa ce purgativul si-a Scut efectul; 2 zile dupa tratament nu va consuma alcool sau grasimi. Nu se administreaza la cei cu suferinte hepatice sau renale, la alcoolici si la cei cu infestatie concomitenta cu ascarizi.

Alcoparul si Mebendazolul (100 mg de 3 ori pe zi, 3 zile), reprezinta tratamentul de electie.

STRONGILOIDOZA

Definitie: este o boala a intestinului provocata de Strongyloides stercoralis, care este un nematod mic. Viermele are doua generatii diferite: una parazitara in intestinul omului (Strengyloides sau Anguillula intestinalis) si o alta libera, la exterior (Strongyloides stercoralis). Masculul este la fel la ambele generatii: 700 - 900 microni; femeia in generatia parazitara are 2 - 2,5 mm. Din ouale depuse de femela ies larvele, eliminate prin scaun. in exterior, larvele fie ca devin filariforme, fie ca dezvolta generatii libere.

Omul este infestat de larvele filariforme pe doua cai: fie prin tegumente, circulatie venoasa, aparat respirator, tub digestiv, fie prin ingerarea unor alimente si bauturi infestate.

Viermele se localizeaza in duoden si jejun. Boala este mai raspandita la tropice; la noi, cazurile sunt rare si apar in mine, unde exista caldura si umezeala.

Simptomatologia este caracterizata prin prurit, eritem si petesii la locurile de trecere prin tegumente; prin simptome bronhopulmonare in timpul traversarii aparatului respirator; in faza de fixare intestinala, parazitul provoaca colici abdominale, diaree, sangui-nolenta si anemie hipocroma, eventual semne de denutritie; semnele toxice nervoase sunt frecvente.

Examenul materiilor fecale pune in evidenta larvele parazitului (nu ouale, ca in anki-lostomiaza); eozinofilia este inconstanta.

Profilaxia face aceleasi recomandari ca in ankilostomiaza.

Tratamentul se face cu: violet de gentiana, in doza de 0,06 g, de 3 ori/zi, timp de doua saptamani; violetul de gentiana poate fi administrat si pe sonda duodenala (25 ml din solutia 1%); Fenotiazina: cate 100 mg de 3 ori/zi, timp de 3 saptamani; Ditiazanina, 250 mg/zi, care, administrata timp de 3 saptamani, da rezultate bune, insa este contraindicata in caz de leziuni intestinale intinse; pamoat de pirviniu (Vermigal), care se recomanda si in tratamentul oxiurazei.

Rezultate superioare se obtin cu Thiabendazol (Mintezol), in doze de 25 mg/kg/corp, de 2 ori pe zi, 3 zile, sau in doza unica 50 mg/kg corp.

TRICHINOZA

Definitie: este o boala provocata de parazitul Trichina sau Trichinella spiralis, nematod in forma de fir; masculul are o lungime de 1,5 mm, iar femela masoara 3-4 mm. Omul se infesteaza consumand carne de porc care contine larve inchistate. Ajunse in intestin, larvele sunt eliberate de capsula si se fixeaza pe mucoasa jejunala, de unde patrund apoi in circulatia limfatica, sanguina si ajung in diferite organe, fixandu-se cu predilectie in muschii striati, unde in 4 saptamani se inchisteaza. Acelasi ciclu il prezinta parazitul si in animalul-gazda (porcul), care se infesteaza consumand cadavre de sobolani sau de carnivore salbatice infestate.

Simptomatologia variaza in functie de ciclul urmat de parazit. in faza intestinala, care dureaza o saptamana de la ingerarea carnii de porc, bolnavul prezinta greturi, varsaturi, diaree, febra. in faza de diseminare, de 1 - 3 saptamani, bolnavul acuza dureri musculare, fenomene alergice, edeme ale pleoapelor, fetei si scrotului, urticarie, febra ridicata; muschii sunt durerosi la palpare. in ultima faza, de incapsulare, mialgiik persita si pot aparea tulburari legate de localizarea larvelor: cerebrale, cardiace, respiratorii; toxinele elaborate de larve pot provoca leziuni renale si hepatice.

Evolutia este variabila in functie de gradul de infestare si de localizarile larvelor.

Diagnosticul se bazeaza pe cunoasterea faptului ca s-a ingerat carne de porc infestata, pe fenomenele clinice, pe eozinofilia crescuta. Biopsia musculara (facuta din biceps, deltoid) confirma diagnosticul la examenul anatomopatologic.

Profilaxia trichinozei se realizeaza prin urmatoarele masuri: analiza obligatorie a carnii de porc in abatoare si in industria conservelor, consumarea carnii de porc sau de vanat numai bine fiarta sau fripta, congelarea carnii la 0°C cel putin 24 de ore si starpirea sobolanilor, mai cu seama in crescatoriile de porci.

Tratamentul medicamentos cu substante vermifuge (piperazina, ditiazanina, hexilre-zorcina, tetracloretilen) este eficace numai in perioada de invazie.

Cortizonul, in doze 50 - 60 mg/zi, sau ACTH-ul (20 - 40 u), este utilizat de mai multi ani. Recent au fost obtinute rezultate bune cu Mintezol, 25 mg/kg corp, 5-7 zile. S-a recomandat si asocierea Cortizonului cu Mintezolul.

7. TENIAZELE

Definitie: teniazele sau cestodiazele sunt boli provocate de tenii. La noi in tara, infestarile cele mai frecvente sunt cu Taenia solium, Taenia saginata, Botriocephalus latus, Hymenolepis nana si Taenia echinococus (fig.

7.1. Taenia solium

Definitie: este un vierme plat, lung de 2 - 5 m; are un scolex de 1 mm diametru, cu patru ventuze si un rostru cu doua coroane de carlige; corpul este impartit in segmente numite proglote, in numar de 800 - 1 000. Proglotele, care se elimina in grupe de 5 - 6, odata cu materiile fecale, contin 20 000 - 30 000 de oua. Gazda intermediara este porcul. Ouale sunt inghitite de porc (domestic sau salbatic) si, odata ajunse in intestin, elibereaza embrionul hexacant, care traverseaza peretele intestin, trece in circulatie si ajunge in muschi, unde se fixeaza sub forma de cisticerc. Ingestia carnii de porc cu cisticercoza va determina in intestinul omului eliberarea larvei, care-si va fixa scolexul pe peretele intestinului subtire, iar in 10 saptamani parazitul adult este dezvoltat.

Taenia solium poate provoca cisticercoza si la om, daca acesta a inghitit ouale parazitului.

Simptomatologia este prezenta la mai putin de jumatate dintre purtatorii de tenie. Se manifesta prin usoare tulburari dispeptice, dureri periombilicale, modificari de apetit, scadere ponderala, ameteli, prurit cutanat. Examenul sangelui arata eozinofilie, insa nu constanta.

Cisticercoza umana se manifesta in functie de numarul cisticercilor si de localizarea lor. Localizarile mai frecvente sunt cerebrale, pulmonare, subcutanate si musculare.

Diagnosticul se bazeaza pe examinarea proglotelor eliminate si pe cercetarea oualor in scaun; diagnosticul de cisticercoza se pune cu ajutorul biopsiei musculare sau subcutanate.

7.2. Taenia saginata

Definitie: este un vierme plat cu o lungime de 5 - 10 m. Este cestodul cel mai raspandit la om. Scolexul este ceva mai mare decat la Taenia solium si are 4 ventuze. Proglotele, in numar de 1 000 - 2 000, sunt mai alungite si se elimina odata cu scaunul, dar si in afara scaunelor (au miscari proprii, care le permit trecerea prin anus). Gazdele intermediare sunt vitele, iar ciclul de dezvoltare este la fel ca la Taenia solium. Omul se infesteaza consumand carne de vita cruda sau insuficient fiarta sau fripta.

Simptomatologia este aceeasi ca la Taenia solium. Taenia sanginata nu provoaca cisticercoza umana.

7.3. Botriocefaloza

Definitie: botriocefaloza este o parazitoza provocata de prezenta in intestin a unui vierme plat numit Diphyllobotrium latum sau Botricephalus latus, vierme mare, care atinge o lungime de 8 - 12 mm si chiar mai mult. Capul este lunguiet, de 2 - 3 mm, si are doua santuri de suctiune; proglotele sunt in numar de 3 000 - 4 000, mai mult late decat lungi. Ciclul de dezvoltare cunoaste doua gazde intermediare. Ouale ajunse la conditii prielnice in apa curata, vor dezvolta embrionul hexacant, care este inghitit de crustaceul Diaphton cyclops (prima gazda intermediara); crustaceul poate fi inghitit de un peste rapitor: stiuca, biba/i, pastrav, somn (a doua gazda intermediara). Omul consuma carne de peste insuficient fiarta sau fripta, si in intestinul lui se va dezvolta parazitul adult.

Simptomatologia este la fel ca la celelalte parazitoze determinate de cestode, insa botricocefalul poate sa provoace in plus o anemie megaloblastica, prin tulburari in absorbtia factorului antianemic. Eliminarea viermelui e urmata de vindecarea prompta a

anemiei.

7.4. Hymenolepis nana

Definitie: este un vierme mai rar intalnit la noi si se intalneste la copii. Este parazit si pentru sobolan si soarece si masoara in lungime 10-20 mm.

Ouale provenite de la omul purtator, de la sobolan sau soarece contamineaza apa, zarzavaturile, fructele sau mainile omului si ajung in intestin, unde, la cateva zile, vor forma un parazit adult.

Simptomatologia seamana cu a celorlalte teniaze; la copil, cand infestarea este intensa, acesta prezinta semne nervoase mai pregnante: cefalee, astenie, convulsii.

Examenele de laborator: examenul coprologic macroscopic poate arata proglotele; examenul microscopic, care trebuie facut din portiuni multiple de scaun, trebuie sa utilizeze metode de concentratie si sa fie repetat; ouale de botriocefal si de Hymenolepis se gasesc mai usor decat ouale de Taenia solium sau de Taenia saginata.

Profilaxia cestodiazelor consta in consumarea carnii de porc, vita sau peste numai dupa ce a fost bine fiarta sau fripta (afumarea si sararea nu ofera siguranta), respectarea dispozitiilor cu privire la controlul carnii, depistarea purtatorilor si tratarea lor, deratizarea si asanarea terenurilor infestate, educatie sanitara.

Tratamentul cestodiazelor: medicamentul de electie este Niclosamidul (Yomesan), care se administreaza astfel: in ajun, alimentatie usoara si lichida; in ziua tratamentului, dimineata pe nemancate se dau 2 comprimate, bine mestecate in gura inainte de a fi inghitite; dupa o ora se dau inca doua comprimate; la doua ore dupa ultima administrare se da un purgativ.

Viermele eliminat va fi inactivat prin fierbere; in caz de Taenia solium, viermele va fi manipulat cu grija; se vor fierbe toate ustensilele folosite si se vor spala cu multa grija (pericol de cisticercoza).

Mepacrinul (Acrihin, Atebrin) se administreaza in doza de 6 - 10 comprimate (0,60 -1 g); dupa doua ore se da un purgativ salin; medicamentul poate fi administrat si pe sonda duodenala (0,80 g in 100 ml apa; apoi, dupa 30 de minute, tot pe sonda se introduc 150 ml apa in care s-au dezvoltat 20 - 30 g sulfat de magneziu). Rezultatele sunt mai slabe decat cu Niclosamid.

Extractul eterat de Filix mas este un medicament depasit si mai toxic decat Mepacrinul.

Semintele de dovleac nu au contraindicatie. Se prefera decoctul.

Pentru Hymenolepis nana, care este un parazit mai rezistent, Niclosamidul va fi administrat astfel: in prima zi 2 comprimate de doua ori (asa cum s-a indicat); apoi, timp de inca 6 zile se vor da cate un comprimat dimineata si inca unul dupa o ora; Mepacrinul se administreaza timp de 7 zile, cate 0,30 g/zi (3 comprimate).