Reabilitare orala - grile

REABILITARE ORALA - GRILE

2166.     Prin inspectie, in cadrul examenului clinic general, se apreciaza:

a.     Dezvoltarea generala

b.     Sistemul ganglionar

c.      Integritatea conturului osos

d.     Tipul constitutional

e.     Varsta fiziologica

2167.     Examenul articulatiei temporo-mandibulare:

a.     Se realizeaza prin inspectie, palpare, percutie

b.     Urmareste amplitudinea mentonului si excursia condililor

c.      Urmareste aparitia cracmentelor si/sau a crepitatiilor

d.     Cuprinde trei directii de investigare si noteaza eventuala prezenta a unui sindrom algo-disfunctional

e.     Nu este necesar daca pacientul poate da detalii despre simptomatologie

2168.     Examenul limbii, ca parte integranta a examenului endobucal, va cuprinde date legate de:

a.     Marime, de exemplu microglosie in caz de hipotiroidism

b.     Mobilitate si pozitia in repaus

c.      Culoare, de exemplu rosu intens in cazul deficitului de vitamina B

d.     Papilele gustative

e.     Depozitele linguale

2169.     Examenul odontal al pacientului:

a.     Un examen clinic complex (inspectie, palpare, auscultatie) care va permite inregistrarea starii de sanatate dentara

b.     Bilantul dento-parodontal

c.      Hipersensibilitatea dentinara

d.     Clasificarea edentatiei dupa Costa

e.     Date legate de patologia furcatiei

2170.     Care din urmatoarele afirmatii sunt false in legatura cu testele de vitalitate:

a.     Testul anestezic se foloseste preponderent in cazul hiperemiei pulpare

b.     Testul termic "la cald" este cel mai utilizat test de vitalitate

c.      Raspunsuri eronate in cazul testarii electrice a pulpei pot sa apara la dinti cu apexul incomplet format

d.     Testul masticator se realizeaza atunci cand din interogatoriul pacientului se desprind afirmatii legate de durerea la masticatie

e.     Teste termice au relevanta in cazul afectiunilor pulpare reversibile si ireversibile

2171.     Examenul parodontal:

a.     Se va realiza prin inspectie si percutie

b.     Instrumentarul specific utilizat este reprezentat de sondele exploratorii

c.      Retractia gingivala se masoara in cm pe toate fetele dintelui, intre coletul anatomic al dintelui si pana la nivelul actual al marginii gingivale

d.     La palparea digitala mobilitatea dentara patologica se percepe ca o deplasare spre mezial sau distal a dintilor in ocluzie

e.     Nu este necesar daca pacientul nu releva simptomatologie specific

2172.     In cadrul examenului clinic obiectiv examenul maxilarului superior va cuprinde:

a.     Fundurile de sac vestibulare

b.     Linia milohioidiana

c.      Apofizele genii

d.     Plicile palatine

e.     Rugile palatine

2173.     In cadrul examenului clinic obiectiv un contact prematur in PIM poate fi descoperit prin:

a.     Obiectivarea inocluziei in pozitia de intercuspidare

b.     Observarea alunecarii mandibulei

c.      Descoperirea mobilitatii

d.     Zgomot ocluzal

e.     Nu exista mijloace clinice fara examene complementare specific

2174.     In cadrul examenului clinic obiectiv fatetele de uzura apar de cele mai multe ori in urmatoarele situatii:

a.     In retropulsie pe panta meziala a versantului intern al cuspizilor palatinali superiori

b.     In retropulsie pe panta meziala a versantului extern al cuspizilor palatinali superiori

c.      In laterotruzie pe panta meziala a versantului intern al cuspizilor vestibulari superiori

d.     In meziotruzie pe panta distala a versantului intern al cuspizilor palatinali superiori

e.     Nu exista regula general de aparitie a fatetelor de uzura

2175.     Care din urmatoarele afirmatii privind examenul functiilor ADM sunt false:

a.     Sunt indispensabile testele clinice care evidentiaza permeabilitatea in respiratia nazala

b.     Debutul examinarii fonatiei poate fi considerat in timpul conversatiei cu pacientul, incepand cu anamneza

c.      Functia masticatorie se va investiga prin dialog cu pacientul

d.     Examenul functiilor ADM poate orienta spre existenta anumitor patologii de origine dento-parodontala

e.     Examenul functiei fizionomice nu este inclus in cadrul examenul clinic

2176.     Care din urmatoarele afirmatii privind examenul functiilor ADM sunt adevarate:

a.     Pot exista defecte de vorbire chiar daca aparatul dento-maxilar este normal dezvoltat

b.     Anomaliile dento-maxilare nu pot fi cauza directa a defectelor de vorbire

c.      Nu pot exista defecte dento-maxilare la persoanele care au o vorbire normala din punct de vedere acustic

d.     Tulburarile de vorbire pot avea consecinte nefavorabile asupra sanatatii psihice a pacientului

e.     Examenul functiilor ADM nu poate aduce informatii asupra anomaliilor dento-maxilare

2177.     Urmatoare teste clinice fac parte din examenul functiei respiratorii:

a.     Testul perimetrului de aburire a oglinzii

b.     Testul firului de vata

c.      Testul stranutului

d.     Testul Gudin

e.     Testul pensarii narinelor

2178.     Examenul modelelor de studiu, parte integranta a examenului clinic indirect va permite practicianului sa aprecieze:

a.     Ocluzia

b.     Curburile arcadelor alveolo-dentare

c.      Statusul dento-parodontal

d.     Leziunile odontale

e.     Leziunile parodontale

2179.     Modele de studiu isi regasesc utilitatea:

a.     Ca document medico-legal

b.     Pentru aprecierea evolutiei unei afectiuni odontale

c.      Pentru aprecierea evolutiei unei afectiuni parodontale

d.     Pentru aprecierea rezultatelor terapeutice ale unor situatii propuse

e.     Pentru demonstrarea evolutiei cazului

2180.     Manifestarile bucale in cazul diabetului:

a.     Se datoreaza in principal alterarii florei microbiene orale, alterarii functiei euzinofilelor si microangiopatiilor

b.     Pot interactiona cu anumite tratamente specific e la nivel dento-parodontal

c.      Bolnavii diabetici prezinta hipertonicitatea limbii si o hipervascozitate salivara

d.     La bolnavii diabetici se constata o refacere rapida a tartrului

e.     Senzatia de uscaciune a gurii poate constitui unul dintre primele semne ale diabetului

2181.     Manifestarile obstructei complete de cai respiratorii superioare cuprind:

a.     Semnul strangularii in cea de a II-a faza

b.     Cresterea presiunii si frecventei cardiac in I faza

c.      Respiratii fortate paroxistice in cea de a III-a faza

d.     Pupile dilatate in cea de a III-a faza

e.     Nu exista semne specifice, manifestarile fiind diferite pentru fiecare caz in parte

2182.     Semnele obstructiei complete de cai respiratorii cuprind:

a.     Tuse fortata

b.     Semnul stangularii

c.      Voce alterata

d.     Panica

e.     Nu exista semne specifice, manifestarile fiind diferite pentru fiecare caz in parte

2183.     Cauzele insuficientei respiratorii pot fi:

a.     Boli pulmonare cronice

b.     Disfunctie cardiovasculare

c.      Sincopa

d.     Accident vascular cerebral

e.     Depresia sistemului nervos periferic

2184.     Manifestarile clinice ale insuficientei respiratorii sunt:

a.     Sunt de obicei rezultatul hipoxemiei si acidozei

b.     Respiratii superficiale si dificile

c.      Bradicardie

d.     Agitatie si letargie

e.     Anaforeza

2185.     Factorii favorizanti ai accidentului vascular cerebral sunt:

a.     Hipertensiunea arteriala

b.     Diabetul insipid

c.      Cardiomegalia

d.     Hipercolesterolemia

e.     Fumatul

2186.     Semnele clinice si simptomele ce se observa in mod curent in accidentul vascular cerebral includ:

a.     Cefalee

b.     Vertij

c.      Frecvent pierderea cunostintei

d.     Greturi si varsaturi

e.     Deficiente de masticatie

2187.     Manifestarile bucale in caz de accident vascular cerebral:

a.     Limba poate fi in laterodeviatie si/sau protruzie

b.     Tulburari ale mucoasei faciale

c.      Tulburari ale functiei musculaturii faciale

d.     Modificari ale sensibilitatii gustative

e.     Modificari ale sensibilitatii tactile.

2188.     Semnele premonitorii care apar cu cateva ore inaintea declansarii crizei epileptice sunt:

a.     Letargie

b.     Cefalee

c.      Convulsii paralitice

d.     Dezorientare

e.     Tulburari auditive

2189.     Manifestarile orale ale crizei epileptice sunt reprezentate de:

a.     Fracturi dentare si/sau maxilo-faciale

b.     Dilacerari de mucoasa bucala sau limba

c.      Gingivostomatita herpetica

d.     Hiperplazie gingivala

e.     Toate afirmatiile sunt corecte

2190.     In cazul unei crize epileptice in cabinetul de medicina dentara:

a.     Toate manevrele terapeutice se vor opri

b.     Pacientul va fi protejat fata de eventualele traumatisme

c.      Eliberarea cailor aeriene superioare

d.     Daca criza nu dispare sau apare o alta criza se va administra pana la 50 mg benzodiazepina si se va chema ambulanta

e.     Toate afirmatiile sunt corecte

2191.     Preventia primului infarct miocardic la un pacient cu risc crescut se face prin:

a.     Controlul anxietatii si reducerea stresului.

b.     Tratamente efectuate seara.

c.      In caz de anxietate nu se sedeaza medicamentos.

d.     Vasoconstrictorul este total contraindicat.

e.     Paracetamolul este total contraindicat.

2192.     Manifestarile bucale in cadrul pacientilor astmatici sunt:

a.     Parestezie peribucala.

b.     Polipoza.

c.      Candidoze la astmatici cronici.

d.     Antagonistii β 2 cresc susceptibilitatea la carie prin inhibarea secretiei saliare.

e.     Tahipnee.

2193.     Precautiile privind medicatia stomatologica la pacientii alergici constau in:

a.     Administrare de antihistaminice.

b.     Intubatie si ventilatie mecanica.

c.      Evitarea oricarei medicatii sau substante la care pacientul prezinta antecedente de alergie.

d.     Alegerea medicatie celei mai frecvent folosite si administrarea ei cand este necesara.

e.     Calea de administrare folosita sa fie cea orala  si mai putin parenterala.

2194.     In cadrul manifestarilor alergice medicul stomatolog trebuie sa fie capabil sa:

a.     Recunoasca semnele si simptomele manifestarilor generale asociate reactiilor alergice

b.     Recunoasca semnele si simptomele manifestarilor locale asociate reactiilor alergice

c.      Administreze antiinflamatoare si bronhoconstrictoare in momentul declansarii crizei

d.     Identifice pacientii alergici

e.     Previna manifestarile alergice

2195.     Care din afirmatiile urmatoare referitoare la rinita sunt adevarate?

a.     Este cauzata de eliberarea mediatorilor mastocitari ca urmare a expunerii repetate la antigen

b.     Este caracterizata prin rinoree, starnut si prurit

c.      Debuteaza la varta de 20-25 ani

d.     Forma izolata este intalnita la 30% din populatie

e.     Forma asociata cu bradicardie este intalnita la 20% din populatie

2196.     Tratamentul initial al rinitelor consta in:

a.     Imunoterapie

b.     Antihistaminice

c.      Simpaticomimetice

d.     Agenti α-adrenergici topici

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

e.     Corticoizi topici si sistemici

2197.     Eliberarea mediatorilor chimici implicati in urticarie si angioedem se poate realiza prin:

a.     Mecanism alergic IgE dependent

b.     Deficit de C1 esteraza

c.      Mecanism imunologic

d.     Mecanism neimunologic

e.     Doar raspunsurile a) si c) sunt corecte

2198.     Stomatitele de contact si cele medicamentoase pot fii induse de:

a.     Aplicarea unor medicamente(benzocaina, antibiotice)

b.     Administrarea de bicarbonat de sodiu sau steroizi (topici sau sistemici)

c.      Administrarea orala a unor antibiotice

d.     Materiale dentare: latex, rasini, materiale de amprenta

e.     Ape de gura sau dentifrice(antiseptice, compusi fenolici)

2199.     In socul anafilactic, simptomele apar exploziv si pot include:

a.     senzatie de caldura generalizata si roseata a tegumentelor

b.     senzatie de frig cu paloare a tegumentelor

c.      Stare de agitatie psihomotorie

d.     Stare de calm accentuata

e.     Edem laringian

2200.     Obiectivele tratamentului socului anafilactic:

a.     Oprirea administrarii alergenului

b.     Asigurarea permeabilizarii cailor aeriene inferioare

c.      Instalarea cailor intravenoase de acces

d.     Administarea de 0.25-1mg adrenalina diluata cu 10ml NaCl 0.9%

e.     Toate raspunsurile sunt corecte

2201.     Socul cardiogen:

a.     Se caracterizeaza prin perfuzie tisulara adecvata

b.     Este o consecinta a oxigenarii insuficiente la nivel tisular

c.      Poate lua nastere ca urmare a axietatii legate de tratamentul dentar

d.     Nu poate aparea ca efect secundar al anestezicelor locale

e.     Poate aparea ca efect secundar al anestezicelor locale

2202.     Manifestarile clinice in socul cardiogen sunt:

a.     Pacient palid si diaforetic

b.     Puls puternic si rapid

c.      Starea psihica a pacientului este alterata

d.     Tegumente calde si uscate

e.     Pacientul este hipotensiv

2203.     Alcaloza respiratorie

a.     Se prezinta doar in forma acuta

b.     Este rezultatul hiperventilatiei

c.      Poate sa apara si datorita unor cauze organice

d.     Poate sa rezulte in urma hipoxiei

e.     Anxietatea acuta nu este un factor favorizant

2204.     Manifestarile clinice in alcaloza respiratorie sunt:

a.     Discomfort precordial si epigastric

b.     Globus histericus

c.      Stare de acalmie a pacientului

d.     Tetanie carpopedala

e.     Epistaxis

2205.     In situatia unui pacient inconstient, permeabilizarea si mentinerea cailor aeriene deschise se realizeaza astfel:

a.     Se incepe imediat ventilatia artificiala;

b.     Se pozitioneaza pacientul in pozitia lateralitate dreapta;

c.      Se prinde si se tractioneaza limba in exterior cu pensa Magill;

d.     Se aplica tehnica de extensie a capului pacientului prin ridicarea barbiei cu o mana, in timp ce cu cealalta mana se apasa pe frunte, sau manevra Esmarch: hiperextensia capului si tractiunea mandibulei inainte si in sus;

e.     Se administreaza oxigen sub masca.

2206.     Alegeti afirmatiile corecte referitoare la resuscitarea cardio-respiratorie in cabinetul de medicina dentara:

a.     Necesita obligatoriu aplicarea mastii de oxigen

b.     Incepe intotdeauna cu pozitionarea in hiperextensie a capului si mentinerea cailor aeriene permeabile

c.      Compresiunea toracica se realizeaza cu podul palmei stangi plasat pe linia mediana a toracelui , la 2 latimi de deget deasupra apendicelui xifoid;

d.     Suportul ventilator artificial este reprezentat de resuscitarea respiratorie gura-la-gura;

e.     Se realizeaza in situatia in care se constata ca pacientul este apneic si fara puls palpabil.

2207.     Managementul sincopei vasovagale in cabinetul de medicina dentara cuprinde:

a.     Evaluarea starii de constienta;

b.     Pozitionarea pacientului in clinostatism pentru a favoriza fluxul sanguin cerebral;

c.      Monitorizarea semnelor vitale;

d.     Realizarea respiratiei artificiale;

e.     Evaluarea respiratiei si a circulatiei.

2208.     Dintre afectiunile dureroase, pulpitele reversibile:

a.     Sunt in general simptomatice

b.     Pacientul poate da informatii exacte despre durata si caracterul durerii

c.      Necesita un stimul extern pentru a initia un raspuns dureros

d.     La testul de vitalitate la rece raspund de obicei la fel ca si pulpitele cronice

e.     Nu necesita examen radiologic pentru stabilirea diagnosticului

2209.     Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a.     Orice pulpita ireversibila trece printr-un stadiu de inflamatie reversibila (hipersensibilitate dentinara)

b.     Pulpitele dureroase se pot dezvolta ca si o consecinta a exacerbarii acute a unei pulpe asimtomatice (necroza pulpara)

c.      Hiperemia pulpara poate apare in urma hipersensibilitatii dentinare

d.     Teste de termice de vitalitate sunt obicei neconcludente in cazul unei pulpite cronice hiperplazice

e.     In pulpita cronica episoadele dureroase sunt usor de controlat prin administrarea de AINS

2210.     In cazul parodontitei apicale acute incipiente:

a.     Testele de vitalitate sunt intotdeauna negative

b.     Simptomatologia subiectiva poate fi absenta

c.      Percutia in ax este pozitiva

d.     Examenul radiologic poate releva o zona intinsa de radiotransparenta periapicala

e.     Chiar daca tratamentul este corect nu se poate obtine o vindecare prin restitutio ad integrum

2211.     Anomalii de raspuns in cazul testarii electrice a pulpei pot sa apara in urmatoarele cazuri:

a.     Raspuns (+) la toti dintii imediat dupa eruptie

b.     Raspuns (+) la dintii "imbatraniti"

c.      Raspuns (+) la dintii imobilizati cu atele sau acoperiti de lucrari protetice

d.     Testarea electrica a pulpei nu poate duce la anomalii de raspuns

e.     Raspuns (+) la dintii cu necroza pulpara

2212.     In functie de perspectiva intraorala folosita radiografiile pot furniza informatii despre:

a.     Lungimea totala a dintelui, cu exactitate

b.     Latimea vestibule-orala a canalului radicular

c.      Afectarea pulpara

d.     Existenta radioopacitatii apicale ce rezulta din lezarea pulpei si/sau dupa tratament

e.     Defecte periodontale

2213.     Caracterul durerii in cazul abcesului gingival este:

a.     Durere moderata sau cronica

b.     Durere blanda controlabila cu analgezice

c.      Durere acuta accentuata la palpare

d.     Durere blanda sau moderata

e.     Nici un raspuns nu este corect

2214.     La examenul radiografic al abcesului periodontal se constata:

a.     Pierdere de tesut osos in jurul unui singur dinte

b.     Pierdere de tesut osos la nivelul apexului

c.      Pierdere de tesut osos lateral de dinte

d.     Largirea spatiului periodontal

e.     Radiotransparenta accentuata in jurul apexului dintelui in cauza

2215.     Urmatoarele microorganisme nu sunt asociate cu abcesul periodontal:

a.     P. gingivalis

b.     P. intermedia

c.      Capnocytophaga

d.     Spirochete

e.     Fuziforme

2216.     Pericoronarita acuta congestiva:

a.     Este o complicatie septica severa a incluziei dentare

b.     Poate genera complicatii septice la distanta

c.      Este o complicatie septica usoara a incluziei dentare

d.     Poate fi punctul de plecare al unui abces maseterin

e.     Nici o afirmatie nu este corecta

2217.     Care din urmatoarele afectiuni reprezinta o complicatie a pericoronaritei supurate?

a.     Sinuzita maxilara

b.     Supuratia fosei infraorbitare

c.      Abcesul recurent

d.     Retrodiscita

e.     Capsulita

2218.     Greselile determinate de examinarea incompleta a pacientului reprezinta:

a.     O inexactitate in decizia diagnostica

b.     Greseli determinate de cauze obiective

c.      Greseli determinate de cauze subiective

d.     Un ansamblu de erori medicale

e.     Greseli in stabilirea si realizarea planului terapeutic

2219.     Tratamentul de urgenta al abcesului periodontal presupune:

a.     Ameliorarea durerii

b.     Indepartarea corpului strain

c.      Realizarea drenajului

d.     Pulpectomie de urgenta in cazul dintilor adiacenti procesului

e.     Asanarea focarului de infectie

2220.     Examenul clinic al abcesului periodontal evidentiaza:

a.     Bombare in dreptul dintelui afectat

b.     Bombare in dreptul dintelui afectat si/sau a dintilor vecini

c.      Sensibilitate la percutia dintelui in cauza

d.     Pierdere de tesut osos la nivelul dintelui/dintilor in cauza

e.     Raspuns inflamator acut din partea tesutului periodontal

2221.     Procesul inflamator in cazul abcesului periodontal:

a.     Este prezent la nivelul gingiei

b.     Are o evolutie rapida

c.      Rareori se extinde dincolo de jonctiunea mucogingivala

d.     Prezinta un traiect sinuos

e.     Toate afirmatiile sunt corecte

2222.     Microorganismele implicate in etiologia abcesului periodontal sunt reprezentate de:

a.     Spirochete

b.     Streptococi

c.      Capnocztophaga

d.     Porphyromonas gingivalis

e.     Prevotella intermedia

2223.     Examenul clinic obiectiv in cazul abcesului periodontal evidentiaza:

a.     Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara

b.     Consistenta dura la palpare

c.      Mucoasa edematiata si congestionata

d.     Adenopatie loco-regionala

e.     Edem si tumefactie moderate ale zonelor invecinate

2224.     Formele clinice de manifestare ale abcesului periodontal sunt:

a.     Abcesul propriu-zis, care se formeaza si se exteriorizeaza in dreptul pungii periodontale de origine

b.     Abcesul propriu-zis, care se formeaza si se exteriorizeaza in punga periodontala de origine

c.      Abcesul serpiginos, care se exteriorizeaza la distanta de punga periodontala de origine

d.     Abcesul sinusoid, care se exteriorizeaza la distanta de punga periodontala de origine

e.     Nici un raspuns nu este corect.

2225.     Simptomatologia abcesului periodontal este caracterizata prin:

a.     Durere acuta, severa, de intensitate crescuta

b.     Durere acuta sau cronica, blanda sau moderata

c.      De obicei durerea este controlabila cu analgezice

d.     De obicei durerea este dificil de controlat cu analgezice

e.     Raspunsurile a si c sunt corecte

2226.     Tratamentul curativ al gingivostomatitei eritematoase consta in:

a.     Prevenirea refacerii placii bacteriene

b.     Detartraj supragingival

c.      Detartraj supra- si subgingival pentru eliminarea totala a tartrului

d.     Indepartarea tuturor factorilor iatrogeni (obturatii debordante, proteze dentare defectuoase, crosete traumatizante etc.)

e.     Administrare de vitamina K, D

2227.     Semnele clinice patognomonice ale ANUG sunt:

a.     Ulceratii prezente la nivelul mocoasei mobile si fixe

b.     Pseudomembrane

c.      Necroza papilei interdentare cu inflamatie si eritem al mucoasei

d.     Senzatie de uscaciune 

e.     Ulceratii sub forma de cratere intre dinti

2228.     Din categoria semnelor clinice secundare ale ANUG fac parte:

a.     Gustul metalic

b.     Senzatia de "dinte de lemn"

c.      Limfadenopatie

d.     Durere acuta si arsura la nivelul gingiilor

e.     Senzatie de greata

2229.     Examenul clinic al pericoronaritei acute congestive la dintii temporari evidentiaza:

a.     Congestie gingivala in dreptul dintelui incriminat

b.     Gingia este eritematoasa, edematiata, dureroasa si uneori chiar sangeranda

c.      Uneori se asociaza cu adenopatie submandibulara

d.     Afectiunea poate evolua spre forma supurata

e.     Stare generala alterata, febra

2230.     Tabloul clinic al foliculitei expulsive Cap de Pont este reprezentat de:

a.     Coroane malformate si nemineralizate

b.     Dintii apar la nivelul cavitatii bucale inaintea perioadei normale de eruptie

c.      Dintii se pierd tardiv de pe arcada

d.     Dintii temporari sunt incomplet formati

e.     Anomalii de pozitie

2231.     Indicatiile decapusonajului sunt:

a.     Spatiu retromolar insuficient

b.     Orientarea verticala a dintelui, cu radacini drepte sau usor recurbate spre distal

c.      Dintele sa fie erupt din structura osoasa cel putin pana la ecuatorul coronar

d.     Fibromucoasa care acopera molarul in eruptie sa fie subtire si dispusa orizontal

e.     Incluzii ectopice fara risc de supuratie

2232.     Cele mai frecvente comoplicatii legate de eruptia molarului de minte superior sunt:

a.     Gingivostomatita cronica

b.     Ulceratia mucoasei obrazului

c.      Stomatita odontiazica

d.     Accidente nervoase de tipul algiilor

e.     Complicatii septice locale si la distanta

2233.     Componenta ceramica fracturata, in cadrul coroanelor mixte ceramo-metalice,are urmatorii factori etiologici indirecti:

a.     Accidente sportive.

b.     Agresiuni cu corpuri contondente.

c.      Hiperoluzia.

d.     Prezenta retentiilor pe fata orala a suprafetei metalului.

e.     Prezenta tesutului dentar descoperit.

2234.     Tratamentul dintilor stalpi compromisi fracturati de la nivelul unei proteze fixe se face prin:

a.     Indepartarea protezei fixe si temporizarea dintilor stalpi restanti cu extractia dintelui fracturat.

b.     Se realizeaza tratamentul cariei dintilor stalpi compromisi.

c.      Se restaureaza coroana compromisa a dintelui stalp prin aditionarea libera a rasinii compzite autopolimerizabile.

d.     Pentru a pastra dintii stalpi neafectati si intermediari se sectioneaza proteza fixa la nivelul elemetului de legatura implicat si se indeparteaza prin extractie.

e.     Daca dintele fracturat este un stalp intermediar,se va extrage alveoloplastic restul radicular,iar sprafata gingivala rezultata va fi suturata si acoperita cu o folie subtire de plastic.

2235.     Coroanele preformate din acetat de celuloza:

a.     Se prezinta sub forma de seturi de dinti frontali si premolari,intr-o singura nuanta coloristica.

b.     Adaptarea ocluzala se face dupa captusirea coroanei prefabricate.

c.      Adaptarea ocluzala impune prudenta,deoarece coroana poate bascula pe preparatie si se face sub usoara presiune ocluzala.

d.     Dupa polimerizarea rasinii,se indeparteaza capa obligatoriu.

e.     Aceste coroane provizorii sunt utilizate pe termen lung si se cimenteaza cu un material de cimentare de durata.

2236.     Coroanele din policarbonat:

a.     Sunt trasparente.

b.     Rasinilie acrilice sau compozite utilizate nu adera de capa.

c.      Procedeul confra restaurari provizorii cu un luciu foarte bun

d.     Nu permit personalizare coloristica.

e.     Majoritatea coroanelor pezinta o conicitate interioara marcata ceea ce face necesar retusul la acest nivel.

2237.     Realizarea coroanelor provizorii direct in cabinet se face prin:

a.     Suprafata fracturata se reconstituie cu un ciment neadeziv.

b.     Conturul interproximal se va reface printr-o banda de acetat de celuloza.

c.      Portamprenta individuala se va realiza prin amprentarea intregii arcade cu hidrocoloid reversibil.

d.     Se indeparteaza de pe dinte reconstruirea din ciment.

e.     Se alege un material de restaurare provizorie si se introduce in portamprenta rezultand apoi polimerizarea in cavitatea bucala.

2238.     Rezorbtia si atrofia tardiva a maxilalelor au urmatoarele cauze sistemice:

a.     Stress-ul mecanic generat de proteza.

b.     Osteoporoza.

c.      Metodele chirurgicale corectoare incorect aplicate.

d.     Actiunea fortelor musculare periprotetice.

e.     Perturbari fiziologice legate de metabolismul calciului,fosforului,vitaminei D,a secretiilor gonadice si suprarenale,circulatie periferica.

2239.     Rezorbtia si atrofia tardiva a maxilarelor au urmatoarele cauze locale:

a.     Atrofia generata de lipsa de functie.

b.     Involutia varstnicului.

c.      Osteoporoza.

d.     Bruxismul.

e.     Factori genetici.

2240.     Reoptimizarea prin rebazarea protezelor totale are urmatoarele indicatii:

a.     Rapoarte intermaxilare in plan vertical supradimensionate.

b.     Proteza este foarte veche si acrilatul este imbatranit.

c.      Rezorbtii si atrofii rapide ale campului protetic care fac din proteza initiala o piesa protetica neadaptata,mobila in toate planurile anatomice.

d.     Cand proteza totala noua nu are o retentie optima.

e.     In situatia sensibilitatii exagerate a fibromucoasei la monomer.

2241.     Reoptimizarea prin rebazare a protezelor totale are urmatoarele contraindicatii:

a.     Imposibilitatea imbunatatirii,mentinerii si stabilitatii protezei totale.

b.     Rapoarte intermaxilare in plan vertical supradimensionate,iar in plan orizontal nesigure.

c.      Proteza veche si acrilatul este imbatranit.

d.     Sensibilitate exagerata a fibromucoasei la monomer.

e.     Proteza totala nu reprezinta retentie optima.

2242.     Tratamentul optim al zonelor cu rezilienta exagerata este:

a.     Chirurgical.

b.     Profilactic.

c.      Curativ general si local specific si simptomatic.

d.     Modificarea microbiogenezei cavitatii orale.

e.     Combatarea hiperkineziei linguale.

2243.     Stomatopetiile paraprotetice pot fi declansate de:

a.     Factori mecanici-traumatici.

b.     Factori chimico-toxici.

c.      Factori alergici.

d.     Factori microbieni si levurici.

e.     Factori de dezechilibru imunitar.

2244.     Tratamentu stomatopatiilor paraprotetice este :

a.     Profilactic.

b.     Curativ general.

c.      Local specific.

d.     Simptomatic.

e.     Chirurgical.

2245.     In functie de gradul de vizibilitate al frontalilor superiori se distinge:

a.     Efectul "incizal".

b.     Efectul "facial".

c.      Efectul "cervical".

d.     Efectul "lingual".

e.     Efectul "labial".

2246.     Pentru optimizarea masticatiei cu protezele total se actioneaza in mai multe directii:

a.     Se deconditioneaza pacientii vechi protezati de parafematii.

b.     Se aplica principiul fonetic la dintii artificiali ai zonei laterale.

c.      Rugile palatine si papila incisiva se modeleaza pe fata externa a bazei protezei.

d.     Se mareste inaltimea bazei protezei prin rebazare.

e.     Se stabilesc rapoarte interarcadice "cap la cap".

2247.     Mijloacele de echilibrare a presiunilor ocluzale sunt:

a.     Folierea modelului.

b.     Tehnici de amprentare ocluzala.

c.      Amprenta directa a componentei dure a campului protetic.

d.     Aplicarea principiului fonetic la dintii artificiali ai zonei laterale.

e.     Refacerea relatiilor intermaxilare prin prezenta spatiului de ocluzie de repaus.

2248.     Erorile ce duc la aparitia dizarmoniilor ocluzale sunt:

a.     Lipsa de paralelism a bazei sablonului cu suprafata de sprijin a campului protetic.

b.     Exercitarea de presiuni ocluzale exagerate de catre pacient,in momentul inregistrarii relatiilor intermaxilare.

c.      Utilizarea unor baze vechi proteice pentru amprentare,rebazare sau duplicarea protezelor.

d.     Imposibilitatea inregistrarii relatiei centrice la pacientii care prezinta spasme musculare.

e.     Dislocari ale tesuturilor periprotetice datorate marginilor inadecvate ale sabloanelor de ocluzie sau ale protezei finite.

2249.     Criteriile diagnostice esentiale care necesita un tratament in domeniul psihosomaticii sunt:

a.     Discrepanta evidenta intre aspectul clinic si doleantele sau plangerile pacientului.

b.     Bruxismul.

c.      Cresterea activitatii tonice a muschilor ridicatori ai mandibulei.

d.     Zona  trigger ce determina intreruperea si diminuarea fluxului sanguin la nivelul campului protetic.

e.     Masurile aplicate pentru remedierea suferintelor somatice sunt fara succes.

2250.     Indicatiile extarctiei dentare de urgenta sunt:

a.     Dinti care intretin manifestari la distanta in cadrul bolilor de focar

b.     Dinti cu fracturi radiculare, longitudinale sau transversale in 1/3 medie

c.      Molarii trei ce nu determina accidente de eruptie

d.     Dinti ce nu se afla in aria de iradiere din tratamentul diverselor tumori malogne orale sau cervico-faciale

e.     Dinti cu parodontopatii marginale acute

2251.     In cazul palgii alveolare infectateatitudinea terapeutica este:

a.     Chiuretarea energica a alveolei pana se ajunge la os sanatos, rezistent

b.     Indesarea in alveola a meselor iodoformate

c.      Folosirea conurile cu antibiotice pot produce dezagregarea cheagului intarziind cicatrizarea

d.     Sutura plagii daca infectia osoasa a depasit stadiul endoosos si nu se observa tendinta de formare a cheagului

e.     Tratament cu antibiotice cu spectru larg 7-14 zile

2252.     Pentru prevenirea accidentelor extractiei dentare de urgenta trebuie sa se tina seama de:

a.     Starea generala a pacientului

b.     Particularitatile morfologice ale maxilarelor

c.      Dotarea cabinetului

d.     Experienta ti tehnica medicului

e.     Tratament asistat cu instrumentar rotativ

-a,b,c,d-

2253.     Diagnosticul de comunicare buco-sinusala se va stabili pe baza urmatoarei simptomatologii:

a.     Plaga alveolara sangeranda abundent dinspre podeaua alveolei , sangele avand aspect aerat

b.     Semnul Valsalva negativ

c.      Explorarea alveolei cu un stilet butonat in general nu esterecomandata

d.     Examinarea radacinii disto+linguale a molarului extras releva prezenta unui fragment osos atasat la apex

e.     Plaga alveolara postextractionala infectata

2254.     Factorii favorizanti in aparitia alveiolitei postextractionale sunt:

a.     Persistenta unor eschile osoase sau a unor fragmente denatre in alveola

b.     Respectarea regulilor de asepsie orala in practicarea extractiilor

c.      Infectii preezistente acute sau cronice

d.     Respectarea recomandarilor postextractionale

e.     Sutura postextractionala

2255.     Resturarile metalo-ceramice sunt alese ca solutii terapeutice de durata datorita:

a.     Utilizarii atat in zona laterala cat si in cea frontala

b.     Considerentelor estetice

c.      Durabilitatii mici in timp

d.     Rezistentei scazute

e.     Garantiei oferite de tehnicianul dentar

2256.     Restaurarea de urgenta a zonei frontale, tinandu-se cont de aspectul estetic, se realizeaza prin:

a.     Punti din rasini acrilice - tehnica directa

b.     Punti din rasini acrilice - tehnica indirecta

c.      Punti din coroane de policarboxilat

d.     Punti din policarboxilat armate cu sarma

e.     Implant dentar

2257.     Care din urmatoarele afirmatii referitoare la procesul de submarginatie sunt adevarate?

a.     In timpul polimerizarii apare o dilatare a stratului de RDC care poate fii de 3 ori egala cu contractia liniara normala

b.     Vascozitatea crescuta a RDC-urilor pentru cimentare poate fi un factor decisiv in scaderea rezistentei la abrazie

c.      Dizolvarea matricei rasinii in fluidele orale

d.     Nu ezista posibilitatea producerii procesului de submarginatie

e.     Nici un raspuns nu este corect

2258.     Care din urmatoarele afirmatii au legatura cu fisurarea si aschierea smaltului:

a.     Reprezinta manifestari complementare a procesului de uzura

b.     Nu au legatura cu prezenta parafunctiilor

c.      Fisurarea si aschierea smaltului determina o simptomatologie subiectiva dureroasa

d.     Periajul profesional este obligatoriu inantea tratamentului estetic de urgenta

e.     Pot fii percepute vizual si tactil atat de pacient cat si de medicul specialist

2259.     Leziunile de uzura de la nivelul suprafetelor dintilor:

a.     Cand factorul etiologic predominant este cel eroziv, mecanismele adaptative determina depunerea de dentina secundara

b.     Cand factorul etiologic major este stresul ocluzal repetat se vor produce decalcificari rapide si repetate fata de care pulpa dentara nu va avea timpul necesar sa reactioneze adaptativ

c.      Cand factorul abraziv este preponderent acesta va determina fisurarea si fragmentarea smaltului dind nastere leziunii de atritie

d.     Determina modificari de culoare datorita expunerii dentinei care are un aspect lucios

e.     Nici un raspuns nu este corect

2260.     Urgentele estetice in medicina dentara sunt reprezentate de:

a.     Discromiile dentare

b.     Uzura suprafetelor vestibulare

c.      Gingivita cronica

d.     Edentatiile de clasa a II-a Kenedy

e.     Defectele gingivale

2261.     Fractura coronara in cazul dintilor frontali:

a.     Reprezinta o urgenta estetica daca este interesata camera pulpara si apare durerea

b.     Cu cat linia de fractura este mai joasa cu atat defectul este mai evident iar tratamentul mai laborios

c.      Este mai frecventa la dintii vitali, dar poate interesa si dintii devitali atunci cand traumatismul este puternic

d.     Implica un tratament pulpo-odonto-conservator sau numai odonto-conservator

e.     Nici un raspuns nu este corect

2262.     Care sunt din punct de vedere al esteticii de urgenta, optiunile protetice postchirurgicale pentru dintii ce nu pot fii scurtati:

a.     Lingualizarea fetelor meziale ale lateralilor pentru a da impresia de latime mai mare a centralilor

b.     Acoperirea lateralilor de catre centrali

c.      Distalizarea axului incisivilor laterali

d.     Aprofundarea si deschiderea ambrazurilor meziale ale caninilor

e.     Vestibularizarea fetelor distale ale lateralilor si caninilor

2263.     Care sunt avantajele utilizarii rasinilor diacrilice compozite in restaurarea estetica a zonei frontale:

a.     Tesuturile dentare sanatoase nu sunt indepartate

b.     Necesita mai putin de doua sedinte

c.      Este o medoda ieftina

d.     Metoda neindicata in cazul pacientilor care fumeaza sau consuma lichide colorate

e.     Aspectele estetice sunt rare

2264.     Aplicarea coroanelor de invelis partial sau total fizionomice implica:

a.     Indepartarea unui strat mare de tesut dur dentar

b.     Risc scazut de afectare pulpara

c.      Risc scazut de afectare a tesuturilor parodontale

d.     Mascarea coloratiilor inestetice ale dintilor

e.     Slefuiri selective la dintii adiacenti

2265.     Pentru a putea diagnostica si trata corect un pacient varstic, medicul dentist trebuie sa tina seama de urmatoarele necesitati si caracteristici ale acestei categorii de pacienti:

a.     Intoleranta unui tratament fortat sau in graba;

b.     Atitudinea rigida si memoria deficitara;

c.      Prezentarea incompleta sau cu intarziere a unei simptomatologii particulare;

d.     Ora la care se prezinta pacientul la tratament;

e.     Prejudecatile si nelinistile medicului.

2266.     In confruntarea directa "face-to-face" cu pacientul senior, este importanta modalitatea in care medicul asculta si conduce istoricul bolii. Astfel, se urmareste ca:

a.     Intrebarile adresate pacientului sa nu fie tintite si sa lasam pacientul sa ne relateze tot ce isi aminteste;

b.     Sa se realizeze o anamneza mai rapida pentru a nu retine pacientul;

c.      Sa se trimita imediat pacientul la radiografie;

d.     Sa se stabileasca daca pacientul a venit din proprie initiativa, pentru ca avea durei, sau a fost inrdumat de o cunostiinta apropiata;

e.     Intreaga atentie a medicului sa fie acordata pacientului.

2267.     In tratamentul de specialitate al unui pacient varstnic  se tine seama de urmatoarele aspecte biologice si fiziologice ale persoanelor varstnice:

a.     Declinul sistemului locomotor;

b.     Declinul sistemului circulator;

c.      Tulburarile sistemului nervos;

d.     Dificultatile financiare;

e.     Patologia urinara specifica varstei.

2268.     La examenul clinic exobucal al pacientului de varsta a III-a se pot constata urmatoarele particularitati :

a.     Asimetrie faciala stanga-dreapta;

b.     Aceentuarea santurilor nazo-labiale si reducerea dimensiunii verticale de ocluzie;

c.      Expresie faciala caracterizata de un tonus muscular crescut;

d.     Prezenta halitozelor de diferite cauze;

e.     Prezenta edentatiilor extinse.

2269.     Alterarile odontale, de la nivelul camerei pulpare si a pulpei, specifice persoanelor in varsta sunt:

a.     Eroziunea accentuata;

b.     Volumul scazut al camerei pulpare;

c.      Prezenta calcificarilor distrofice;

d.     Leziunile cervicale;

e.     Dezvoltarea unui strat de dentina secundara si tertiara.

2270.     Leziunile cervicale, caracteristice persoanelor varstnice, se dezvolta ca urmare a prezentei urmatorilor factori de risc:

a.     Modificarea secretiei glandelor salivare;

b.     Retractiei gingivale;

c.      Alimentatiei cariogene;

d.     Igienei defectuoase;

e.     Respiratiei bucale.

2271.     Particularitatile leziunilor carioase radiculare ale pacientilor de varsta a III-a sunt urmatoarele:

a.     Profunde si prezinta dentina ramolita in cantitate mare;

b.     Foarte dureroase;

c.      Leziunea carioasa cuprinde deseori si zona cervicala, asociindu-se si o afectare parodontala;

d.     Putin profunde si nedureroase;

e.     De culoare brun-negru, netede la sondaj.

2272.     Eroziunile cervicale prezente la pacientii in varsta prezinta urmatoarele aspecte caracteristice:

a.     Sunt determinate de o tehnica neadecvata de periaj;

b.     Sunt determinate de procesul de miloliza;

c.      Au o evolutie rapida in profunzime, putand determina in final fracturi dentare;

d.     Au o evolutie lenta, in suprafata datorita dentinei translucide;

e.     Au un aspect galben stralucitor.

2273.     Atitudinea terapeutica in hipermineralizarea pulpara, prezenta la pacientii varstnici urmareste:

a.     Realizarea tratamentului endodontic atat cat permite procesul de hipermineralizare;

b.     Tratamentul mecanic obligatoriu pe toata lungimea canalului;

c.      Utilizarea irigatiilor abundente si a lubrefiantilor uzuali;

d.     Acordarea unei atentii deosebite procesului de cateterizare a orificiilor de intrare in canalul radicular;

e.     Utilizarea ansei de detartraj pentru indepartarea pulpolitilor de la nivelul camerei pulpare.

2274.     Aspectele particulare ale bolii parodontale la pacientii varstnici sunt :

a.     Accentuare  bolii parodontale este determinata in mod direct de varsta inaintata a pacientului;

b.     Susceptibilitatea individuala este mai importanta decat efectul varstei asupra evolutiei acestei afectiuni;

c.      Expunerea prelungita a tesuturilor parodontale la placa bacteriana;

d.     Evolutia ei este influentata de cresterea fluxului salivar;

e.     Factorul etiologic principal este fumatul.

2275.     Tratamentul stomatologic la varstnicii institutionalizati comporta anumite particularitati:

a.     Etapele clinico-tehnice ale confectionarii unei proteze noi sunt mai numeroase datorita dificultatii de inregistrare a dimensiunii verticale de ocluzie;

b.     Cresterea numarului de extractii a dintilor naturali pentru a inlatura durerile pacientului;

c.      Primeaza tratamentele chirurgicale;

d.     Tratmentul se realizeaza fara graba pentru a nu deranja pacientul;

e.     Primeaza terapia cu mare capacitate de improvizatie, neplanificata, de urgenta.

2276.     Tratmentul edentatiilor subtotale la pacientii varstnici cuprinde urmatoarele solutii terapeutice:

a.     Proteze hibride;

b.     Protezarea imediata;

c.      Rebazarea;

d.     Lucrari protetice fixe provizorii;

e.     Punti adezive.

2277.     Modificarile morfo-fiziologice datorate procesului fiziologic de imbatranire determina repercursiuni asupra farmacocineticii si farmacodinamicii anumitor medicamente:

a.     Cresterea absorbtiei intestinale datorita cresterii motilitatii intestinale;

b.     Raspunsul imunitar este exacerbat;

c.      Cresterea excitabilitatii sistemului nervos simpatic si parasimpatic;

d.     Prelungirea timpului de injumatatire a unor medicamente datorita tendintei de fixare in tesurul adipos si reducerii filtrarii glomerulare ;

e.     Cresterea numarului si  afinitatii anumitor receptori.

2278.     Factorii iatrogeni si mecanismele lor se clasifica in:

a.     Greseli si erori medicale in decizia diagnostica

b.     Greseli si erori medicale de factor uman

c.      Greseli si erori medicale de natura traumatica

d.     Greseli si erori medicale in decizia si realizarea terapeutica propriu-zisa

e.     Greseli si erori medicale cu grad crscut de complexitate

2279.     Efectele greselilor si erorilor terapeutice pot fi:

a.     Locale

b.     Loco-regionale

c.      Complicate

d.     Imediate

e.     Tardive

2280.     Greselile de diagnostic  ar putea fi impartite in:

a.     Greseli care tin de aspectul cauzal

b.     Greseli care tin de factorul uman

c.      Greseli care tin de factorul socio-economic

d.     Greseli care tin de aspectul informational

e.     Greseli care tin de aspectul decizional

2281.     In cadrul greselilor care tin de aspectul prelucrarii informatiilor, cele mai grave erori ale aspectului decizional se refera la:

a.     O prelucrare incompleta

b.     O prelucrare incorecta

c.      O comunicare ineficienta intre medic si pacient

d.     Interpretare nejudicioasa a rezultatelor

e.     Lipsa de prelucrare a informatiilor