Protetica - proteza totala - grile

PROTETICA - PROTEZA TOTALA - GRILE

1.     Ce va cuprinde campul protetic edentat total?

A.  zona de adeziune a protezei totale

B.  zona de sprijin

C.  zona periferica celei de sprijin, in care mucoasa vine in contact cu marginile protezei realizand succiunea

D.  zona de mentinere a protezei

E.   zona de stabilizare

2.     *Dupa Nagle, Sears, suprafata de sprijin maxilara poate suporta urmatoarele presiuni transmise prin intermediul protezelor totale:

A.  1,820 - 2 kg/ cm²

B.  2 -5  kg/ cm²

C.  1,265 - 1,687 kg/ cm²

D.  nu suporta presiuni

E.   suporta orice presiune

3.     Care din afirmatiile despre regulile lui JORES, aplicabile la substratul osos al edentatului total sunt adevarate?

A.  evolutia osului este conditionata de interactiunea proteza - camp

B.  presiunea continua duce la stimularea cresterii osoase

C.  presiunea discontinua cu intervale scurte de repaus favorizeaza rezorbtia osoasa

D.  presiunea discontinua cu perioade lungi de repaus favorizeaza osteogeneza

E.   evolutia osului este conditionata de varsta pacientului

4.     *Unde este diminuata rezorbtia osoasa a crestelor edentate la maxilarul superior?

A.  la nivelul fundului de sac vestibular

B.  la nivelul rugilor palatine

C.  la nivelul crestei alveolare frontale

D.  la nivelul insertiei frenurilor median si laterale, ceea ce determina forma de pentagon a arcadei superioare

E.   nu este nici unde diminuata, ci se pastreaza mult timp in conditii optime

5.     *Care din elementele campului protetic maxilar edentat total poate contribui la disparitia spatiul protetic:

A.  creasta alveolara retentiva din zona frontala

B.  bolta palatina ogivala

C.  retentivitatea vestibulo - orala a tuberozitatilor maxilare

D.  volumul crescut al tuberozitatii in plan sagital

E.   procidenta polului inferior al tuberozitatilor

6.     Ce reprezinta tuberozitatea maxilara la edentatul total?

A.  zona biodinamica

B.  proeminenta osoasa ovalara situata la maxilar, distal de crestele alveolare

C.  zona pe care se monteaza dintii artificiali in protezarea totala

D.  zona frecvent remodelata chirurgical

E.   zona a campului protetic maxilar ce poate fi retentiva sau neutra sau stearsa, neretentiva

7.     *Torusul palatin are rol negativ asupra protezarii totale maxilare atunci cand:

A.  este mare, de forma ovalara, plasat in 1/3 posterioara a palatului dur si intersecteaza "linia Ah"

B.  este de forma rotunda, situat in 1/3 anterioara a palatului dur

C.  cand trece dincolo de valul palatin

D.  este plasat in 1/3 medie a boltii palatine

E.   impiedica totdeauna o buna protezare mandibulara

8.     *Conform clasificarii lui LANDA localizarea torusului palatin poate fi urmatoarea:

A.  In 1/3 anterolaterala sau posterioara a boltii palatine

B.  Paramedian antero - posterior, antero - median; postero - median

C.  Doar in cele 2/3 anterioare

D.  Doar in 1/3 posterioara

E.   In 1/3 posterioara, 2/3 posterioara, 2/3 antero - median, 1/3 anterioara, antero - posterior

9.     *Care este intinderea protezei totale maxilare in functie de spina nazala posterioara?

A.  pana la aceasta margine, depasind-o maximum cu 1 - 1,5 mm

B.  depasind -o constant cu 3 - 5 mm

C.  depasind -o uneori cu 5-7 mm

D.  oprindu-se cu 1 mm inaintea acestei formatiuni anatomice

E.   nu are importanta pentru inchiderea marginala distala a protezei totale

10.  Caror cauze li se atribuie campurile protetice (edentate total) deformabile "moi"?

A.  aderentei la structurile osoase

B.  grosimii mari a epiteliului si corionului determinate genetic

C.  purtarii indelungate a unor proteze instabile, cu baze nepotrivite

D.  utilizarea inadecvata a unor mijloace exceptionale de mentinere

E.   conceperea si montarea incorecta a arcadelor dentare si realizarea unor relatii ocluzale necorespunzatoare

11.  Care este limita distala pana la care se intinde proteza totala mandibulara?

A.  pana la marginea anterioara a tuberculului piriform

B.  pana in 1/3 anterioara a tuberculului piriform

C.  pana in 1/3 posterioara a tuberculului piriform

D.  pana la baza insertiei ligamentului pterigo - mandibular

E.   se acopera in totalitate tuberculul piriform

12.  Care sunt muschii, care detin o insertie perpendiculara pe periferia distala a campului protetic edentat total de la maxilar ?

A.  muschii canini (stang si drept)

B.  muschii orbiculari ai buzelor

C.  muschiul rizorius

D.  muschii ridicatori si tensori ai valului palatin

E.   muschii coboratori ai valului palatin

13.  *Cum se comporta muschiul buccinator cand gura este inchisa (la edentatul total)?

A.  ca o perdea bine intinsa

B.  ca un muschi cu fibre perpendiculare pe periferia campului protetic

C.  ca un muschi ce formeaza in vestibul doua spatii ampulare utilizate  pentru obtinerea succiunii totale

D.  ca un muschi rdicator al mandibulei

E.   ca un muschi ce determina mimica faciala

14.  *Cand muschii ridicatori si tensori ai valului palatin contribuie la modificarea pozitiei palatului moale la edentatul total?

A.  cand proteza totala maxilara are camere de vid

B.  cand se pronunta foneme cu litera "S"

C.  cand se emit dentale si siflante

D.  cand se emite vocala "A"

E.   cand pacientul inghite

15.  Delimitarea marginii posterioare a protezei totale maxilare este legata de actiunea:

A.  muschilor coboratori ai valului palatin

B.  muschii ridicatori ai valului palatin

C.  muschii tensori ai valului palatin

D.  de manevra Valsalva

E.   de stimularea reflexului de greata sau voma

16.  *Care sunt limitele spatiului retrozigomatic la edentatul total ?

A.  intre bride si frenul buzei superioare

B.  intre apofiza zigomatoalveolara si santul pterigoamxilar

C.  intre santul pterigomaxilar si creasta zigomato- temporala

D.  intre creasta alveolara si fundul de sac oral

E.   este un spatiu virtual

17.  Zonele functionale ale campului protetic maxilar edentat total cuprind urmatoarele regiuni:

A.  zona vestibulara cu spatiul vestibular lateral si labial

B.  punga FISH

C.  zonele SCHRŐDER

D.  spatiul retrozigomatic, zona distala Ah

E.   punga EISENRING si zona linguala centrala

18.  Dupa Landa, la edentatul total pozitiile valului palatin, in repaus, sunt:

A.  orizontala, ca o prelungire a palatului dur

B.  oblica, abrupta, ca o demarcatie liniara

C.  perfect plana, paralela cu formatiunile grasoase ale palatului

D.  neclara, neprecizabila

E.   cu aspect intermediar

19.  Care este caracteristica inchiderii marginale a protezei totale din zona Ah?

A.  Este zona esentiala de realizare a "posterior damming"-ului

B.  Este zona in care etanseizarea se face pe fata externa a protezei

C.  Este zona in care etaseizarea se face pe fata mucozala a protezei

D.  Este zona in care etanseizarea se face doar cand pronuntam vocala "A"

E.   Este zona in care nu are importanta inchiderea marginala

20.  Care este importanta zonei tuberculului piriform pentru protezarea totala ?

A.  este zona prin care se poate face deglutitia optima

B.  este zona esentiala pentru sprijin si inchidere marginala

C.  este o zona estetica esentiala

D.  este zona care participa la stabilizarea si mentinerea protezei totale

E.   este o zona care poate fi ocolita in mod frecvent de proteza totala

21.  *Delimitarea posterioara a zonei tuberculului piriform la edentatul total se realizeaza:

A.  printr-o linie imaginara care trece inapoia fetei distale a molarului II superior

B.  la zona de insertie a muschiului constrictor superior al faringelui

C.  Printr-o linie imaginara care trece inapoia fetei distale a molarului II inferior

D.  standard de cele 2/3 posterioare ale crestelor edentate

E.   la nivelul insertiei ligamentului pterigomandibular

22.  *Aripioarele paralinguale ale protezei totale mandibulare sunt plasate:

A.  pe fata orala a corpului mandibular

B.  in zona linguala laterala in dreptul zonei canin - premolar

C.  sunt prelungite totdeauna si sublingual

D.  intre apofizele genii

E.   nu se pot realiza decat exceptional de catre cei experimentati

23.  Ce probleme pune muschiul genioglos in evaluarea zonei linguale centrale, la edentatul total mandibular?

A.  acest muschi modifica marimea fundului de sac in timpul diferitelor miscari ale limbii

B.  asigura buna mentinere a protezei mandibulare cand exista un contact sporadic al protezei cu planseul bucal

C.  pune probleme de mentinere a protezei cand fundul de sac oral nu este evaluat in repaus si in protractia limbii

D.  nu are implicatii in dinamica protezei

E.   este un muschi a carui functie nu se poate controla

24.  Cand se poate obtine o inchidere marginala buna la proteza totala mandibulara in zona linguala centrala?

A.  cand exista un fund de sac suficient de larg, ca sa cuprinda confortabil marginea protezei totale

B.  cand pozitia limbii in dinamica este posterioara

C.  cand pozitia limbii in repaus este posterioara

D.  cand pozitia limbii este  in repaus este anterioara

E.   cand fundul de sac oral prezinta minime modificari in repaus si protractia limbii

25.  Ce probleme apar  in tehnologia protezelor totale cand evaluam conturul obrajilor?

A.  probleme de alegere a  dintilor artificiali

B.  probleme de adaptare la proteza totala maxilara

C.  probleme de adaptare a lingurii individuale

D.  probleme de montare a dintilor laterali

E.   probleme de modelare a versantelor vestibulare ale protezelor

26.  Cand apreciem ca necesare unele interventii chirurgicale preprotetice la edentatul total?

A.  Cand creasta alveolara frontala este foarte retentiva frontal si asociata cu tuberozitate retentiva distal

B.  Cand tuberozitatile sunt procidente si determina lipsa spatiului protetic

C.  Cand dorim sa relizam simetria crestelor alveolare

D.  Cand exista torus mandidular este proeminent uni -sau bilateral

E.   Cand bolta palatina este plata.

27.  Inchiderea marginala a protezei totale mandibulare se poate modela in functie de pozitia limbii (dupa tehnica Scolii de Protetica Dentara Bucuresti):

A.  prin protractia limbii, cand insertia ei este anterioara

B.  prin protractia maxima a limbii cand aceasta are o insertie posterioara

C.  prin balansarea laterala a limbii

D.  prin umezirea manerului lingurii cand insertia limbii este posterioara

E.   nu are importanta

28.  *Ce este amprentarea campului protetic edentat total

A.  faza clinica prin care se reproduce in vitro doar imaginea componentei osteo periostale a campului protetic

B.  faza clinica prin care se reproduce in vitro imaginea suprafetei tesuturilor moipe care se va sprijini proteza

C.  faza clinica prin care se reproduce in vitro aspectul suprafetei tesuturilor campului protetic cu  suprafata de sprijin si zonele marginale ale viitoarei proteze

D.  faza clinica, prin care se reproduce in vitro imaginea reliefului osos si a vestibulului bucal

E.   faza clinica prin care se reproduce in vivo imaginea componentei osteo periostale si fibromucoase a campului protetic

29.  *Care din principiile formulate de fratii GREEN, care stau la baza tehnicilor de amprentare la edentatul total, nu se poate realiza?

A.  prin amprentare trebuie sa se obtina o suprafata protetica intinsa la maximum

B.  prin amprentare se determina inaltimea si forma marginilor protezelor totale

C.  prin amprentare se determina grosimea fundurilor de sac necesare conformarii marginilor protezelor totale

D.  prin amprentare trebuie sa se respecte libertatea de miscare a muschilor periprotetici

E.   prin amprentare trebuie sa se asigure transmiterea armonioasa a presiunilor asupra zonei labiale in scopuri estetice

30.  *In ce situatii se utilizeaza procedeul de amprenta compresiva la edentatul total?

A.  cand vrem sa transmitem uniform presiunile pe intreaga suprafata osoasa a zonei de sprijin

B.  cand exista rezorbtii si atrofii marcate

C.  cand avem un camp protetic cu mucoasa subtire, putin deformabila

D.  cand utilizam siliconi de condensare de consistenta medie

E.   cand amprentam suprafata maxima accesibila a campului protetic cu siliconi de aditie

31.  Cum putem rezolva prin amprentare unele problemele de stabilitate ale protezelor totale ?

A.  prin relevarea detaliilor retentivitatilor anatomice din zona de sprijin a campului protetic

B.  prin plasarea lingurii si amprentei intr-o zona functionala neutra a campului protetic

C.  prin plasarea amprentei intre chingile musculare ce inconjoara campul protetic

D.  prin extinderea amprentei in scopul maririi suprafetei de sprijin

E.   prin amprentarea cu mai multe materiale de amprenta

32.  Problemele de mentinere ale protezei totale, care se pot rezolva odata cu amprentarea ar fi legate de:

A.  Reliefarea retentivitatilor anatomice din spatiul retrozigomatic si conturarea zonei Ah

B.  Exactitatea amprentei si intinderea suprafetei plane orizontale cu care vine in contact proteza

C.  Intinderea, grosimea marginilor amprentei, cu respectarea functionalitatii partilor moi periprotetice

D.  Tonicitatea musculara

E.   Forta elastica, capilaritate, adeziune la interfata proteza - camp protetic

33.  Care sunt etapele amprentarii preliminare, la edentatul total?

A.  pregatirea ambientului pentru amprentare

B.  pregatirea amprentarii, deci a pacientului

C.  alegerea si verificarea lingurii individuale

D.  alegerea tehncii de amprentare, a materialului de amprentare si a lingurilor universale

E.   proiectarea lingurii individuale si indicatii pentru laborator

34.  Care sunt factorii de care depinde alegerea materialului de amprentare preliminara la edentatul total?

A.  gradul de retentivitate a reliefului campului protetic

B.  calitatea si grosime fibromucoasei

C.  sistemul de amprentare: cu lingura universala sau cu vechea proteza

D.  proceduri mai lente sau mai rapide de amprentare

E.   firma producatoare, daca este de rasunet.

35.  Delimitarea lingurii individuale pe amprenta preliminara la edentatul total, se face:

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

A.  in cabinet, comparand datele de pe amprenta cu cele ale cavitatii bucale

B.  se fac analize secventiale pentru a preciza sediul mucoasei mobile de la periferia campului protetic

C.  se fac analize secventiale pentru a preciza sediul mucoasei pasiv mobile de la periferia campului protetic

D.  nu se practica o astfel de delimitare in cabinet

E.   se face in laborator

36.  Dupa Schreinemakers, care sunt etapele de trasare a limitelor campului protetic maxilar edentat total?

A.  marcarea punctiforma a foveelor palatine si a plicilor pterigopalatine

B.  limita vestibulara este marcata la 3 mm in interiorul amprentei preliminare

C.  limita vestibulara este marcata la 1 mm in interiorul amprentei preliminare

D.  linie convexa situata posterior de foveele palatine ce se uneste cu alte doua curbe convexe spre distal, ce marcheaza santurile pterigopalatine

E.   linie continua a celui mai mare contur al amprentei preliminare

37.  Dupa  metoda lui Schreinemakers, care sunt reperele de demarcatie ale zonei linguale centrale la edentatul total?

A.  linia mediana

B.  convexitatea maxima a marginii amprentei  in zona linguala centrala

C.  curba cu concavitatea posterioara pe parcursul a 3 cm stanga si 3 cm dreapta in fundul de sac lingual

D.  curba cu concavitatea posterioara la mijlocul versantului oral al crestei alveolare, pe parcursul a 1,5 cm stanga si  1,5 cm dreapta

E.   linia curba cu concavitatea posterioara din fundul sac oral de o parte si alta a liniei mediene pe parcursul total a 3 cm

38.  Care sunt recomandarile facute de HUTU pentru utilizarea alginatelor in amprentarea preliminara la edentatul total?

A.  la pacientii care au hipersalivatie

B.  la pacientii cu o saliva redusa cantitativ

C.  la pacientii care detin campuri retentive

D.  la pacientii cu probleme psihice

E.   la pacientii cu reflexe exagerate pentru ca materialele au timp de priza redus

39.  La verificarea amprentei preliminare din alginat la edentatul total se pot decela frecvent urmatoarele defecte:

A.  neaderenta marginilor amprentei de lingura universala

B.  reprezentarea partiala a zonei de sprijin a campului protetic si a conturului marginal

C.  neacoperirea tuturor zonelor, margini subtiri si balante, nesustinute de lingura standard

D.  centrarea defectuoasa a lingurii si distributia asimetrica de material de amprentare

E.   materialul de amprenta fisurat

40.  Care este grosimea marginilor amprentei "prefunctionale" cu siliconi, la edentatul total?

A.  2 - 3 mm in medie

B.  1 - 2 mm in punga buccinatoare maxilara si 3 - 4 mm sublingual

C.  5 - 6 mm in punga buccinatoare maxilara si 2 -4 mm sublingual

D.  3 - 4 mm in punga buccinatoare maxilara si 1 - 2 mm sublingual

E.   5 - 6 mm in  medie

41.  Ce indicatii poate avea amprenta preliminara la edentatul total cu materiale cu vascozitate lent progresiva?

A.  la pacientii foarte sensibili la durere

B.  la pacientii purtatori de proteze partiala, imediat dupa extractia ultimilor dinti

C.  daca exista o proteza totala veche, care poate fi utilizata ca de rezerva

D.  acest gen de amprenta nu se practica

E.   materialul este utilizat doar pentru captusiri de proteza

42.  Obiectivele amprentarii finale la edentatul total sunt:

A.  adaptarea lingurii individuale

B.  respectarea libertatii de miscare a musculaturii periorale

C.  obtinerea inaltimii corecte si a extinderi maxime a bazei protezei

D.  realizarea doar a dezideratelor estetice ale pacientului

E.   repartizarea unor presiuni egale pe structurile campului protetic

43.  Modelarea marginala executata de medic la amprentarea edentatului total consta in:

A.  masajul obrazului asociat cu presiuni pentru zonele Eisenring si Fish

B.  tractiuni ale limbii

C.  tractiuni ale buzelor

D.  tractiuni si rotatii ale nodului comisural

E.   presiuni cu degetul acolo unde trebuie

44.  *Testele pentru functionalizarea amprentei la mandibula edentata, comandate de medic vor cuprinde:

A.  intredeschiderea fantei labiale, umezirea buzelor, protractia maxima a limbii, deglutitia

B.  deschiderea treptata a gurii pana la valoare medie, umezirea buzelor, mimatul rasului, cantatului, protractia limbii la nas

C.  mimarea surasului fortat, retractia limbii, sugerea degetului, deglutitia

D.  deschiderea treptata a gurii de la moderat la larg, umezirea buzelor, balansarea limbii pe mucoasa jugala si comisuri, protractia limbii spre varful nasului, mimarea fluieratului, suptului si deglutitiei

E.   deschiderea larga a gurii, suras fortat, fluierat, supt si mimarea tusei

45.  Modelarile automatizate ale marginilor amprentei functionale la edentatul total presupun:

A.  utilizarea de linguri individuale din rasini fotopolimerizabile

B.  utilizarea de linguri individuale din rasini autopolimerizabile

C.  utilizarea de linguri individuale cu borduri de ocluzie

D.  modelaje realizate fonetic

E.   modelaje realizate prin miscari efectuate de medic

46.  Amprenta finala a campului protetic edentat dupa metoda Schreinemakers va avea urmatorii parametrii obligatorii:

A.  amprenta maxilara se ia dupa cea mandibulara

B.  pacientul va functionaliza marginal amprenta prin fonatie

C.  amprenta finala se ia cu linguri cu borduri de ocluzie, deci cu gura inchisa

D.  pacientul va functionaliza marginal amprenta prin tuguierea buzelor

E.   pacientul nu va functionaliza marginal amprenta

47.  Dupa Herbst, unde se va modela marginal amprenta functionala, la edentatul total, la deschiderea moderata a gurii ?

A.  in zona premolarilor

B.  in zona tuberculului piriform

C.  in zona vestibulara centrala

D.  in zona caninilor

E.   in zona molarilor primi

48.  Cum se modeleaza zona linguala centrala a amprentei functionale la edentatul total, dupa conceptia Clinicii de Protetica Dentara din Bucuresti?

A.  prin miscarile lente ale muschilor periprotetici

B.  prin miscari de protractie si retractie maxima a limbii

C.  prin miscari de umezire a buzei inferioare si palpare a manerului lingurii

D.  prin verificarea contactului marginii lingurii cu mucoasa planseului bucal in pozitia de repaus a limbii

E.   prin mobilizarea lingurii la miscarile comandate de medic

49.  Efectuarea inchiderii marginale la nivelul tuberculului piriform dupa scola bucuresteana se va face dupa secventa:

A.  aplicarea de material bucoplastic pe fata vestibulara externa a lingurii modelata prin deschiderea si inchiderea gurii

B.  materialul termoplastic aplicat pe fata mucozala a zonei tuberculului piriform in grosime de 3 - 4 mm in faza plastica, dinamizat prin compresiune si deschidere maxima a gurii

C.  materialul termoplastic aplicat si comprimat pe fata mucozala a zonei tuberculului piriform in grosime de 1 - 2 mm in faza plastica, dinamizat prin deschiderea  maxima a gurii, inchidere

D.  modelarea vestibulara a zonei este reglata de aceleasi miscari doar ca este necesara opunerea medicului la miscari

E.   lingual sunt necesare miscarile de protractie a limbii si deglutitie

50.  Dupa HUTU, amprenta finala la edentatul total are trei etape ce urmaresc anumite obiective. Care sunt acestea?

A.  timpul I de realizare a inchiderii marginale

B.  timpul III de obtinere a tonicitatii musculare favorabile

C.  timpul III de rezolvare a unor probleme de fizionomie si fonatie

D.  timpul I de realizare a sprijinului si adeziunii

E.   timpul II de realizare a functionalizarii marginale

51.  Care din urmatoarele afirmatii referitoare la sabloanele de ocluzie utilizate in tehnologia protezelor totale este adevarata ?

A.  baza sablonului trebuie sa fie rigida, nedeformabila la temperatura cavitatii bucale si sa fie stabila pe campul protetic

B.  baza sablonului trebuie sa aiba contact intim cu modelul, indiferent de marimea retentivitatilor din zonele laterale

C.  regiunile laterale ale bordurilor de ocluzie pot fi vestibularizate

D.  bordurile de ocluzie trebuie sa aiba suprafata libera neteda si simetrica tridimensional

E.   Sabloanele de ocluzie sunt necesare pentru determinarea propulsiei si lateralitati miscarilor mandibulare

52.  Caracteristicile bordurilor de ocluzie utilizate la determinarea relatiilor intermaxilare ale edentatului total sunt:

A.  Sa imite forma, marimea si pozitia aproximativa a arcadelor naturale

B.  Sa aiba limita posterioara pe tuberculul piriform sau tuberozitate

C.  Sa aiba suprafete libere plane si sa se opreasca inaintea zonelor biostatice ale maxilarelor la 2,5 cm

D.  Sa fie montate strict pe creasta alveolara in zonele laterale si frontal conform curburii arcadei

E.   Sa ocoleasca bridele si frenurile

53.  Stabilirea nivelului si directiei planului de orientare ocluzala la edentatul total tine cont de trei curbe caracteristice:

A.  curba descrisa de conul lui Villain

B.  curba incizala in plan transversal pentru dintii frontali superiori

C.  curbura furcii arcului facial in concordanta cu planul CAMPER

D.  curba lui von Spee - in plan sagital

E.   curba lui Wilson in plan transversal perntru dintii zonei laterale

54.  Determinarea curburii vestibulare a sablonului de ocluzie superior, la edentatul total, este necesara pentru:

A.  montarea viitorilor dinti frontali de catre tehnicianul dentar

B.  pentru aprecierea dezideratelor estetice de umplere a buzelor si pozitionare a viitorilor dinti artificiali

C.  pentru evaluari fonetice

D.  pentru a delimita aria de intindere a arcadei dentare in zona de curbura

E.   nu este totdeauna necesara

55.  Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei la edentatul total se realizeaza cu:

A.  planul lui ENE

B.  cu metode functionale sau electromiografice

C.  cu tatuari intraorale si masuratori antropometrice

D.  prin tehnica "numarului de aur" APPENRODT sau cu ocluzometrul WILLIS

E.   prin evaluarea comparativa a unor repere antropometrice faciale tatuate

56.  Evaluarea dimensiunii verticale de ocluzie - DVO a edentatului total se face prin:

A.  teste antropometrice

B.  metode fizico - chimice

C.  teste fizionomice

D.  teste fonetice

E.   metode proprii ale fiecarui medic

57.  In ce consta metoda memoriei tisulare pentru determinarea RC, la un edentatul total?

A.  in memorarea procedurii de pozitionare a mandibulei prin metoda Dawson

B.  provocarea de catre medic cu oglinda a unei senzatii usoare de voma prin atingerea valului palatin sau a luetei

C.  dirijarea pacientului sa ridice limba spre zona Ah

D.  limba plasat cu varful spre zona posterioara, trage mandibula inapoi

E.   prin utilizarea unor sabloane pe care pacientul sa poata inchide gura confortabil

58.  Determinarea relatiei centrice - RC cu ajutorul sabloanelor de ocluzie la edentatul total se poate realiza prin urmatoarele teste functionale:

A.  homotropia linguo-mandibulara, extensia fortata a extremitatii cefalice

B.  degutitia, reflexul molar, oboseala musculara

C.  momentul psihologic

D.  masticatie si fonatie

E.   teste de inteligenta

59.  Care sunt dificultatile aparute in pozitionarea sabloanelor pentru determinarea RC la edentatul total?

A.  derapajul anterior al sablonului inferior

B.  corespondenta dintre valurile de ocluzie ale celor doua sabloane

C.  derapajul antero - lateral al sablonului de ocluzie inferior

D.  incorectitudinea montarii valurilor de ocluzie

E.   arcul maxilar prea mic, fata de cel mandibular unde bordurile frontal nu se ating

60.  Consecintele erorilor aparute la inregistrarea grafica intraorala a RC la edentatul total ar fi:

A.  instabilitatea partiala sau permanenta a sabloanelor, recte a protezelor totale

B.  leziunile mucoasei, durerile musculare

C.  proba spatulei pozitiva

D.  dificultati de adaptare la purtarea protezelor

E.   modificarea defavorabila a engramei de masticatie

61.  Ce se specifica in scris in fisa de laborator a edentatului total, cu privire la alegerea si montarea dintilor artificiali, odata cu sabloanele de ocluzie?

A.  gradul de supraocluzie in zona frontala

B.  forma si culoarea dintilor, eventuale artificii de montare

C.  aspectul fetelor orale ale dintilor frontali

D.  date despre regulile lui Pound

E.   nu se scrie nimic, pentru ca tehnicianul stie sa faca montarea dintilor

62.  Verificarea exoorala a machetelor cu dinti la edentatul total va avea in vedere:

A.  verificarea ansamblului de modele in raport cu axa balama a ocluzorului

B.  verificarea montarii dintilor artificiali in raport cu reperele inscrise pe soclurile modelelor

C.  verificarea ocluziei in propulsie

D.  verificarea contactelor tripodice distale

E.   verificarea stabilitatii machetelor pe campul protetic

63.  In ce consta controlul bazelor de ceara, la verificarea machetelor unui edentat total ce urmeaza a fi protezat?

A.  papilele interdentare sa fie modelate concav si cu spatii

B.  versantele vestibulare ale machetelor vor fi plan concave

C.  versantele orale ale machetei inferioare vor fi modela te concav

D.  versantele vestibulare vor fi modelate convex

E.   sa se respecte limitele functionale ale campului protetic

64.  Care este procedura de a evita deformarea machetelor cu dinti in etapa de verificare intrabucala a acestora?

A.  machetele asezate pe modele sunt pastrate la frigider

B.  machetele situate pe modele se racesc cu cuburi de ghiata

C.  machetele situate pe modele se racesc sub jet de apa rece

D.  pacientul mananca o inghetata inainte de proba

E.   pacientul clateste gura cu apa rece si nu tine macheta mai mult de 2 minute in gura

65.  Controlul estetic  al machetelor cu dinti la edentatul total, va aprecia:

A.  asimetria statica si dinamica a buzelor;

B.  invaginarea rosului buzelor

C.  treapta de sub pragul narinar realizata de marginea machetei

D.  simetria dintilor frontali in culoarul bucal in functie de linia mediana

E.   curba vestibulara a frontalilor cu aspect simetric

66.  Controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare, in cazul unei DVO marite se refera la:

A.  santurile periorale ale fetei sunt accentuate

B.  buzele nu intra in contact sau fac acest contact cu efort

C.  dintii sunt vizibili

D.  facies crispat

E.   spatiul de inocluzie vizibil micsorat

67.  Alterarile fonetice percepute la verificarea machetei cu dinti a edentatului total bimaxilar in cazul fonemei 'S'se refera la:

A.  montarea unor frontali prea scurti

B.  existenta unei machete prea extinse la maxilar, sau ingrosate posterior

C.  montarea dintilor frontali cu treme si diastema

D.  spatiu intre regiunea retroincisiva si varful limbii prea mare deci frontali superiori prea vestibularizati si inferiori prea lingualizati

E.   frontali superiori si inferiori prea oralizati

68.  Ce se transmite obligatoriu tehnicianului dentar dupa proba machetei in ceara la edentatul total?

A.  zonele pe care nu se face gravajul pentru liniile americane

B.  zonele de despovarare

C.  zonele retentive care creaza probleme de insertie a protezei

D.  forma si profunzimea zonei de inchidere marginala palatinala posterioara

E.   materialul din care se face baza protezei

69.  Aplicarea protezelor totale in cavitatea bucala este conditionata de:

A.  adaptarea mecanica la proteze

B.  adaptarea biologica la proteza totala

C.  autoritatea medicului

D.  executia tehnica ireprosabila a pieselor protetice

E.   eforturile de autoeducare ale pacientului

70.  Ce aspecte negative se pot decela in etapa de verificare a polimerizarii si prelucrarii bazei protezei totale ?

A.  conturul neregulat al marginilor protezei totale

B.  lustruirea perfecta a fetei externe a protezei

C.  prezenta bulelor de aer inglobate in baza protezei

D.  schimbarea pozitiei unor dinti artificiali

E.   prezenta de incluzii de gips interdentar, lipsa prelucrarii protezei

71.  Care ar fi elementele nocive ce se poate observa la inspectia si palparea fetei mucozale a unei proteze totale noi ?

A.  prezenta unor porozitati acoperite de tehnician cu acrilat autopolimerizabil

B.  prezenta unor muchii si / sau margini ascutite, care pot provoca solutii de continuitate

C.  prezenta unor vinisoare in grosimea acrilatului

D.  asperitati ale suprafetelor mucozale, chiar cu mici aschii proeminente

E.   nu poate exista nimic nociv daca proteza este polimerizata termic

72.  *Cum se va termina limita posterioara a protezei totale maxilare?

A.  grosimea acesteia se va pierde treptat spre capat

B.  grosimea acesteia se ingroasa substantial in zona de gravaj

C.  grosimea protezei in aceasta zona va fi mai mare in santurile perituberozitare si mai mica in dreptul foveelor palatine

D.  grosimea protezei totale in zona Ah nu difera de restul bazei protezei pentru a realiza o rezistenta mecanica sporita

E.   limita posterioara a protezei maxilare o face tehnicianul dupa imaginatie

73.  Care sunt cauzele bascularii unei proteze totale inferioare noi, care apar atunci cand se verifica stabilitatea acesteia?

A.  rezilienta sporita a fibromucoasei;

B.  montarea dintilor frontali se situeaza in afara crestei alveolare

C.  montarea dintilor artificiali laterali s-a realizat in afara mijlocului crestelor

D.  marginile protezei sunt gresit conformate, fiind prea subtiri

E.   existenta unei atrofii marcate a crestelor alveolare

74.  Lipsa de mentinere a protezei totale mandibulare noi este determinata de:

A.  montarea prea oralizata a dintilor frontali

B.  montarea frontalilor prea vestibularizata

C.  existenta unor margini functionalizate

D.  lipsa de degajare a bridelor si frenurilor

E.   margini prea lungi si prea groase ale protezei

75.  *Care este metoda recomandata de HUTU pentru atenuarea reflexului de voma la insertia unei proteze noi maxilare?

A.  inspiratii profunde, urmate de expiratii profunde

B.  aplicarea unor anestezice de contact spre zona distala Ah

C.  presopunctura in zona mentoniera

D.  medicatie antiemetica

E.   lasarea fortata a umerilor in jos sau tragerea genunchiului flectat cu amandoua mainile catre piept

76.  Cand apare lipsa de mentinere a protezei totale maxilare in pozitia de deschidere usoara a gurii ?

A.  cand nu exista congruenta intre fata mucozala a protezei si relieful campului  protetic

B.  cand apar tensiuni in partile moi periprotetice

C.  cand exista o lipsa de adeziune cauzata de xerostomie

D.  cand pacientul casca

E.   cand pacientul are ticuri nervoase

77.  *Cum se verifica succiunea protezei totale maxilare din zona distala Ah ?

A.  presand alternativ pe dintii zonei laterale

B.  presand cu degetul aplicat pe treimea incizala a fetei palatinale a incisivilor

C.  imprimand cu degetul aplicat pe treimea incizala a fetei palatinale a incisivilor o miscare de impingere oro - vestibulara

D.  efectuand tractiuni vericale ale protezei pana se desprinde de pe camp

E.   nu trebuie verificata succiunea totala pentru ca exista adezivi

78.  *In cazul existentei unui contact prematur in RC (la protezatul total), care duce la devierea rectilinie, sagitala spre anterior de pana la 1mm, slefuirea acestuia se face dupa tehnica:

A.  BULL

B.  LUBL

C.  MUDL

D.  IMRC

E.   DUML

79.  *Daca devierea protezei este oblica spre limba, contactul prematur, care trebuie slefuit, se va adresa urmatoarelor reliefuri ale suprafetelor ocluzale ale dintilor artificiali ai protezatului total:

A.  versantelor meziale maxilare si distale mandibulare

B.  doar cuspizii de sprijin vestibulari de la mandibula

C.  cuspizilor vestibulari superiori

D.  cuspizilor vestibulari inferiori si linguali superiori

E.   cuspizilor vestibulari superiori si linguali inferiori

80.  *In vederea suprimarii contactelor premature in RC (la protezatul total), cand se reduce cuspidul activ?

A.  cand in diductie va jena contactul bicuspidian al partii opuse

B.  cand in diductie va jena contactul bicuspidian  al partii active

C.  cand in propulsie va jena contactul cuspid la cuspid din zonele laterale

D.  nu se reduce niciodata cuspidul activ

E.   cand dintele este in afara crestei

81.  *Dupa SILVERMANN, care este pacientul ideal pentru acceptarea protezei totale ?

A.  pacientii cu varsta biologica mult mai tanara decat cea cronologica si cu varsta psihologica in jur de 60 de ani

B.  pacientii cu varsta biologica mai apropiata de cea cronologica si cu varsta psihologica in jur de 40 de ani

C.  pacientii cu varsta biologica mai apropiata de cea cronologica si cu varsta psihologica in jur de 70 de ani

D.  pacientii cu varsta biologica mai apropiata de cea cronologica ± 5 ani si cu varsta psihologica cam cu ± 10 ani fata de cea cronologica

E.   pacientii cu varsta biologica mai apropiata de cea cronologica ± 10 ani si cu varsta psihologica cam cu ± 5 ani fata de cea cronologica

82.  Neadaptarea la protezele totale poate fi cauzata de:

A.  anxietatea fata de medic

B.  intoleranta la durere, ce sporeste anxietatea pacientului

C.  slaba comunicare medic - pacient

D.  experiente negative ale pacientului vis a vis de tratamentele stomatologice

E.   pretentii nerealiste ale pacientuluisi chiar dorinta de esec

83.  Ce recomanda VINTON, GRIEDER si CINOTTI pacientilor care primesc proteze totale?

A.  sa reduca mesele ca volum, dar ele sa fie mai dese

B.  sa manance tot ce le place

C.  sa bea si cate un pahar de vin rosu, la masa

D.  sa faca o masticatie cat mai perfecta pentru a realiza o digestie buna

E.   Sa se descurce in privinta consistentei alimentelor

84.  *In ce interval de timp de la insertia protezelor totale in cavitatea bucala, reapare gustul?

A.  a doua zi

B.  dupa o saptamana, cel mult doua

C.  dupa 2 luni

D.  dupa un an

E.   niciodata

85.  *Ce recomanda HUTU pentru igienizarea obisnuita, zilnica a protezelor totale?

A.  spalarea cu apa si detergent

B.  fierberea protezelor

C.  spalarea cu periuta de dinti si pasta de dinti

D.  spalarea cu peria de unghii cu sapun, sub jet de apa

E.   protezele nu se curata decat profesional

86.  *Pentru curatirea, cu efort minim a protezelor totale si chiar dezinfectarea lor cele mai utilizate produse ar fi din categoria:

A.  hipocloritilor acizi

B.  diverse enzime de tipul proteazelor, lipazelor, amilazelor

C.  EDTA

D.  Acizii diluati: acid clorhidric, fosforic, acetic

E.   Peroxizii alcalini sub forma de comprimate

87.  Care ar fi unele cauze ale fracturarii protezelor totale?

A.  montarea frontalilor superiori fara diastema;

B.  masticatia viguroasa dezvoltata de o musculatura foarte puternica;

C.  existenta unor parafunctii;

D.  existenta unei arcade antagoniste integre sau cu lucrari protetice fixe;

E.   planul de ocluzie denivelat.

88.  De cate categorii poate fi captusirea protezei totale efectuate curent?

A.  doar marginala pe zonele cu succiune deficitara

B.  doar pe suprafata de sprijin a protezei

C.  pe fata externa a protezei

D.  pe versantele seilor, de pe fata mucozala a protezei

E.   totala, interesand fata interna a protezei si marginile ei

89.  Care ar fi contraindicatiile captusirii protezelor totale ?

A.  DV subevaluata;

B.  proteze cu reparatii multiple, vechi, cu acrilatul imbatranit;

C.  campuri protetice cu stomatopatii, pana la vindecarea acestora;

D.  instabilitatea protezelor cauzata de atrofii si rezorbtii marcate, unde nu se poate aduce nici o imbunatatire;

E.   ocluzie dezechilibrata, cu imposibilitare de reabilitare.

90.  Care sunt modalitatile de captusire a protezelor totale ?

A.  captusirile in serie

B.  captusirile cu un caracter rigid

C.  captusirile reziliente temporare

D.  captusirile reziliente definitive

E.   captusirile retentive

91.  Care este metoda HUTU de abolire a reactiei termice de priza a acrilatului autopolimerizabil in cazul captusirii directe?

A.  daca senzatia de usturime este foarte puternica, pacientul clateste cu ceai de musetel in timp de ce proteza ramane pe camp

B.  daca cresterea termica este insuportabila se practica o analgezie prealabila

C.  daca la priza acrilatului senzatia de usturime este foarte puternica, pacientul clateste cu apa, iar proteza ramane pe camp

D.  la cresterea termica insuportabila se detaseaza proteza din gura si se lasa sa faca priza in apa calda

E.   la cresterea termica insuportabila se detaseaza proteza din gura, se clateste cu apa si se reinsera proteza repede in gura, dupa care se inchide in ocluzie

92.  *Ce este Hydroflask-ul si la ce este utilizat?

A.  un aparat utilizat in cabinete, care permite prelucrarea protezei totale

B.  un aparat utilizat pentru termopolimerizarea rasinilor acrilice, utilizabil si pentru captusirea directa a protezelor

C.  un aparat de fotopolimerizare a unor rasini, utilizate pentru captusire

D.  un aparat pentru polimerizarea relativ rapida a rasinilor sub presiune, la 40s C, utilizabil in captusirile indirecte

E.   un aparat performant utilizat la Centrul de Sudura

93.  *Ce este duplicatorul BOREL?

A.  un model performant de simulator

B.  presa mobila, in care se situeaza proteza totala ce se captuseste indirect pentru o polimerizare optima a rasinii acrilice cu initiere chimica

C.  un aparat asistat pe calculator, care permite realizarea automatizata a captusirii protezelor totale

D.  un aparat de duplicare a protezelor totale

E.   un aparat de rebazare a protezelor totale

94.  *Care este amprenta functionala cea mai eficienta in cazul captusirilor temporare la edentatul total protezat, cu materiale reziliente?

A.  amprenta functionala cu gura inchisa

B.  amprenta functionala cu gura deschisa

C.  amprenta mucostatica

D.  amprenta compusa

E.   amprenta fonetica

95.  Care sunt factorii generali, care pot duce la aparitia stomatitelor protetice la edentatul total?

A.  unele hemopatii

B.  lambliaza

C.  diabetul zaharat

D.  dementa senila

E.   insuficienta renala cronica

96.  Care ar fi unii factori locali, care pot duce la aparitia stomatitelor protetice la edentatul total?

A.  cresterea temperaturii atmosferice

B.  microporozitatile acrilatului

C.  dizarmonii ocluzale, ce creaza instabilitatea protezelor

D.  igiena deficitara a protezelor

E.   scaderea fluxului salivar

97.  *Care este teoria etiopatogenica a stomatopatiilor protetice la edentatul total, fundamentata de IEREMIA?

A.  teoria alergica

B.  teoria chimicotoxica

C.  teoria interdependentei si interconditionarii factorilor

D.  teoria mecano - traumatica

E.   teoria bacteriotoxica

98.  Care este clasificarea de Bucuresti a stomatopatiilor protetice la edentatul total, dupa topografia leziunilor?

A.  leziuni totale

B.  tulburari vasculare sau eroziuni in situ

C.  leziuni marginale: eroziuni diverse, ulceratii, hiperplazii

D.  leziuni bazale: eroziuni, eriteme sau congestii, ulceratii, hipertrofii, hiperplazii

E.   leziuni de iritatie traumatica

99.  Care sunt reactiile tardive ale protezelor totale asupra tesuturilor suprafetei de sprijin?

A.  aparitia de leziuni precanceroase

B.  aparitia unor hiperplazii cauzate de aspiratia tesuturilor

C.  eroziuni ale mucoasei mobile

D.  leziuni eritemato - congestive, ulceratii bazale

E.   hipertrofii ale mucoasei

100.         Care sunt zonele unde apar cel mai frecvent eroziunile date de marginile protezelor totale?

A.  perituberozitar, datorita gravarii;

B.  pe linia oblica interna, mai frecvent in zona posterioara;

C.  la frenuri si bride nedegajate;

D.  in zona vestibulara frontala la maxilar;

E.   in dreptul crestei zigomato - alveolare.

101.         Situatiile clinice care necesita amprentarea prin tehnici de presiune selectiva sunt urmatoarele:

A. creasta mandibulara rezorbita, in muchie de cutit;

B. creasta balanta anterioara;

C. creasta mandibulara posterioara fibroasa

D. creasta maxilara aplatizata acoperita cu mucoasa atrofica

E. creasta mandibulara aplatizata acoperita cu mucoasa atrofica

102.         Criteriile de selectare a unei linguri standard adecvate sunt:

A. inaltimea jgheabului sa corespunda inlaltimii crestei edntate si sa asigure un spatiu de minim 5 mm pentru materialul de amprenta;

B. in regiunea linguala centrala sa permita contractia milohioidianului;

C. sa fie compatibila cu materialul de amprenta si cu mediul bucal;

D. in regiunea linguala laterala sa permita contractia genioglosului;

E. manerul lingurii sa nu jeneze contractia orbicularilor

103.         Tehnica de amprentare Herbst prezinta urmatoarele caracteristici:

A. este o amprenta cu gura inchisa

B. este o amprenta mucodinamica

C. este o amprenta de despovarare;

D. utilizeaza material bucoplastic pentru modelarea marginala

E. foloseste patru miscari test pentru mandibula

104.         Sablonul de ocluzie trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:

A. baza sablonului sa prezinte stabilitate optima

B. valul de ocluzie sa prezinte anumite dimensiuni¨in zona laterala 8 mm inaltime si

6 mm latime

C. pentru a creste rezistenta sablonului se pot aplica intarituri

D. valul de ocluzie sa fie montat pe mijlocul crestei

E. valul de ocluzie se poate confectiona din acrilat sau ceara roz

105.         Reperele de care trebuie sase tina cont la stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie, dupa Lejoyeaux sunt:

A. planul de orientare protetica sa formeze un unghi obtuz cu rezultanta fortelor musculare

B. sa se respecte factorii generali(vasta, sex, tip constitutional)

C. sa se asigurare conditiile necesare unei fonatii corespunzatoare

D . planul de orientare protetica sa formeze un unghi ascutit cu rezultanta fortelor musculare

E. sa se tina cont de caracterele ereditare ale individului

106.         Montarea dintilor artificiali este influentata de urmatorii factori:

A. mecanici

B. cerintele estetice

C. relatiile intermaxilare

D. miscarile functionale si parafunctionale ale mandibulei

E. corect: A,B,C

107.         Pronuntia consoanelor labiale B,P,M poate fi afectata daca:

A.frontalii superiori sunt amplasati inspre vestibular

B. frontalii superiori sunt amplasati inspre oral

C. DVO este prea mica

D. DVO este prea mare

E.frontalii superiori sunt prea scurti

108.         Posibilitatile de ameliorare a stabilitatii protezei in situatii cu rezorbtii si atrofii marcate sunt:

A. marirea gradului de supraocluzie frontala

B. prezenta contactelor dento-dentare frontale in RC

C. inchidere marginala perfecta , mai ales in zona Ah

D. absenta contactelor dento-dentare frontale in RC

E. corect:B,D

109.         Eficienta masticatorie se realizeaza prin:

A. latimea vestibulo-orala a dintilor artificiali este mai mica decat dimensiunea vestibulo-orala a crestei reziduale;

B. suprafata ocluzala trebuie sa fie paralela cu creasta reziduala mandibulara;

C. santul mezio-distal al dintilor artificiali este situat mai spre vestibular fata de mijlocul crestei;

D. cuspidarea este in functie de stereotipul masticator

E. se utilizeaza dinti necuspidati

110.         In tehnica Ivoclar , overbite-ul este diferentiat in functie de tipurile de ocluzie frontala:

A. ocluzia psalidodonta: 1m

B. ocluzia psalidodonta: 3 mm

C. ocluzia inversa: 2mm

D. ocluzia adanca : 3-3,5mm

E. ocluzia adanca: 0,5-1mmm.

111.         Dezavantajele ambalarii cu val sunt:

A. imposibilitatea de a verifica daca ceara machetei a fost complet eliminata

B. valul de gips care acopera dintii se poate fractura in timpul presarii pastei de polimer

C. izolarea tiparului este dificila

D. posibilitatea inaltarii ocluziei

E. dificil de realizat retentii mecanice

112.         Polimerii care pot fi injectati prezinta urmatoarele caracteristici:

A. absorbtia apei :<2mg/cm²

B. contractia de polimerizare :<2%

C. rezistenta la tractiune: >690atm

D. rezistenta la compresiune: >493 atm

E. solubilitatea in apa: <0,04%.

113.         Printre erorile posibile in manipularea polimerilor cu prelucrare chemoplastica pentru proteze se enumera:

A. porozitati prin incluziuni de aer

B. porozitati prin evaporare de monomer

C. microrugozitati

D. imbatranire chimica

E. porozitati in materialul livrat de producator

114.         Morfologia crestei reziduale in momentul protezarii este conditionata de:

a.    alegerea momentului extractiei;

b.   calitatea protezarilor anterioare;

c.    tehnica extractiilor;

d.   afectiunile sistemice de care sufera pacientul;

e.    alimentatia pacientului.

115.         Mucoasa pasiv mobila:

a.   gliseaza in 3 planuri;

b.   gliseaza in 2 planuri;

c.    este o banda de latime variabila (1-3 mm) care inconjoara versantele vestibulare ale crestelor;

d.   are o culoare roza similara cu cea a restului mucoasei orale;

e.   se gaseste la limita dintre palatul dur si moale.

116.         Zona de mucoasa pasiv mobila din zona de inchidere marginala distala:

a.   se pune in evidenta prin inspectie vizuala;

b.   se evidentiaza prin manevra Valsalva;

c.    are o latime de 1-2 mm in cazul clasei I House;

d.   se pune in evidenta in momentul in care pacientul pronunta "Ah"

e.   ingusta, este favorabila retentiei.

117.         Prognosticul protezarii totale mandibulare este influentat de:

a)   relieful si localizarea liniei oblice externe;

b)   relieful si localizarea liniei oblice interne;

c)    apofizele genii;

d)   localizarea gaurii incisive;

e)   localizarea gaurii mentoniere.

118.         Dimensiunea verticala de postura (DVP):

a. este constanta la acelasi individ;

b. este dependeta de varsta individului;

c. variaza in functie de starea fiziolgica a individului;

d. variaza in anumite stari patologice individuale;

e. se stabileste atunci cand exista o stare de echilibru intre tonusul muschilor ridicatori si coboratori mandibulari.

119.         Dezavantajele materialelor reziliente de durata sunt:

a. grosimea stratului de material conditioneaza gradul sau de elasticitate;

b. se leaga chimic de baza protetica dura;

c. permit colonizarea microbiana;

d. nu pot fi finisate si lustruite bine;

e. intretinerea protezelor captusite cu un material rezilient de durata este facila.

120.         In cazul unei DVO subdimensionate apar urmatoarele semne clinice:

a. estomparea santurilor periorale;

b. aspectul progen al pacientului;

c. aparitia ragadelor comisurale;

d. spatiul de inocluzie fiziologica este micsorat;

e. rosul buzelor dispare.

121.         Nisa linguala retromolara sau spatiul retromilohioidian este delimitat:

a. extern de tuberculul piriform si partial de ligamentul pterigomandibular;

b. postero-lateral de muschiul milohioidian;

c. postero-medial de muschiul constrictor superior al faringelui;

d. anterior de muschiul genioglos;

e. inferior de tendonul muschiului stiloglos.

122.        Aspectele care se pota observa in urma examinarii si palparii limbii unui edentat total sunt:

a. "amprenta" dintilor pe marginile linguale lateral;

b. fasciculatii pe dosul limbii;

c. atrofia jumatatii linguale respective;

d. fisuri longitudinale care nu au insa semnificatie patologica;

e. devierea limbii in timpul protractiei maxime spre partea afectata deno paralizie a nervului hipoglos.

123.         Lingurile individuale pot fi confectionate din:

a. poliesteri si copoliesteri;

b. materiale siliconice;

c. RA auto/termopolimerizabile;

d. placa de baza;

e. metale.

124.         Materialele reziliente temporare se indica in:

a. amprentarea preliminara a campurilor proteice edentate total;

b. conditionarea tisulara;

c. captusirea rezilienta de durata medie (maximum 1 luna) a protezelor immediate.

d. captusirea rezilienta postchirurgicala;

e. localizarea si inregistrarea zonei neutrale.

125.         Indicatiile conditionarii tisulare preprotetice sunt:

a. stomatita proteica clasa a III-a Newton fara asocierea interventiei chirurgicale;

b. stomatita protetica clasa I Newton;

c. ulceratii linguale grave;

d. in orice inflamatie si durere de la nivelul tesuturilor de sprijin;

e. in cazul afectiunilor sistemice cu manifestari orale.

126.         Avantajle supraprotezarii sunt:

a. prevenirea unei resorbtii accentuate a crestelor reziduale;

b. pastrarea perceptiei parodontale a dintilor restanti;

c. cresterea retentiei protezei totale;

d. fortele orizontale si cele de torsiune sunt mult diminuate;

e. sprijinul mixt asigura asimilarea psiho-corticala a protezei.

127.         Utilizarea adezivilor pentru protezele totale se indica in urmatoarele situatii:

a. in etapa imediata de adaptare la protezele totale dupa insertia lor pentru evitarea leziunilor de decubit;

b. ca mijloc suplimentar de mentinere si stabilizare a protezelor totale;

c. ca vehicul, pentru anumite substante medicamentoase;

d. la personalitati la care unele miscari ale protezei ar putea fi observate, cu deservicii de imagine;

e. adezivii contribuie la mascarea unor deficiente de conceptie si executie.

128.        De la amprentare si pana la machetarea protezelor totale medicul trebuie sa urmareasca urmatoarele obiective fundamentale:

a)   transmiterea egala a fortelor exercitate de bazele protezelor pe zonele de sprijin;

b)   transmiterea cat mai selectiva a fortelor exercitate de bazele protezelor pe zonele de sprijin;

c)    conformarea marginilor protezei in armonie cu formatiunile si tesuturile de la periferia campului protetic, zona de inchidere marginala

d)   conformarea marginilor protezei in armonie cu formatiunile si tesuturile de la periferia campului protetic, cu implicatii in mentinerea protezei

e)   obtinerea unui aspect estetic final al individului protezat, cat mai placut de natural, printr-o montare corespunzatoare a dintilor si o DVO corecta.

129.         Din punct de vedere protetic fiecare tuberozitate are urmatorii poli:

a.   vestibular

b.   palatinal

c.    mezial

d.   distal

e.   caudal

130.         Dupa D.L Johnson si colab rezultatele medii ale masuratorilor efectuate de ei sunt:

a)     lungimea medie a boltii palatine este de 4,8 cm

b)     adancimea medie a palatului este de 1,2 cm

c)      adancimea medie a palatului este de 15mm

d)     unghiul de inclinatie antero-posterioara a versantului oral al crestei reziduale  cu palatul dur este de 25^˚

e)     latimea palatului dur, in treimea mijlocie se cifreaza la o valoare medie de41 mm si latimea la nivelul intertuberozitar este de circa 45 mm

131.         Zonele unde este necesara reducerea protezei totale sunt:

a.       frenul labial superior

b.       torusul palatin

c.        bridele

d.       plica pterigomandibulara si la nivelul liniei AH

e.       la nivelul tuberozitatii

132.        Dupa Lejoyeux exista urmatoarele tipuri de tuberculi piriformi, din punct de vedere alvalorii  lor protetice:

a)       Clasa I  favorabili, fermi, aderenti la planul profund, convecsi acoperiti de o mucoasa relativ groasa

b)       Clasa I favorabili, fermi, nu adera la planul profund, convecsi acopaeriti de o mucoasa subtire

c)        Clasa II mai putini favorabili, usor convecsi, mai mobili si mai comprimabili dar inca apti de a fi utilizati

d)       Clasa III de valoare scazuta, datorita calitatii deficitare a tesutului submucos, a unei insertii joase si anterioare a ligamentului pterigomandibular sau nepurtarii unei proteze

e)       Clasa IV fara valoare, aproape inexistenti, deci inutilizabili pentru sprijinul si stabilitatea protezelor

133.         Muschii ridicatori si tensori ai valului palatin sunt:

a)     muschii peristafilini interni

b)     muschii glosostafilini

c)      muschii peristafilini externi

d)     muschii faringostafilini

e)     muschii palatostafilini

134.         La ATM existenta tesutului conjunctiv dens fibros, dispus in patru straturi succesive asigura urmatoarele calitati:

a)     rezistenta la fortele ocluzale

b)     rezistenta la fortele de forfecare

c)      susceptibilitate crescuta la fenomenul de imbatranire

d)     susceptibilitate mai redusa la fenomenul de inbatranire

e)     posibilitate mai mare de vindecare in majoritatea afectiunilor articulare

135.         Cerintele impuse protezelor totale imediate

a)     refacerea imediata a functiei masticatorii

b)     redarea rapida a fonatiei, deglutitiei

c)      protezele imediate trebuiesc acceptate din punct de vedere fonetic

d)     protezele imediate trebuiesc acceptate din punct de vedere estetic

e)     compatibilitatea cu tesuturile cavitatii bucale

136.         Avantajele protezarii totale imediate pentru pacient:

a)     protectia psihica

b)     restabilirea imediata a functiilor esentiale ale sistemului stomatognat

c)      asigurarea unui contact neintrerupt cu mediul social, prin pastrarea aspectului de dentat si a conturului facial

d)     proteza totala actioneaza ca un conformator pentru vindecare

e)     pacientii care accepta protezarea imediata se adapteaza mai rapid la viitoarele proteze totale tardive

137.         Avantajele protezarii totale imediate pentru medic

a)     protejarea mecanica a plagii si suportul mecanic al cheagului format postoperator de actiunea limbii, arcadelor antagoniste si de alimente

b)     existenta dintilor restanti ajuta mult in aprecierea corecta a DV si ingreuneaza pozitionarea dintilor artificiali in cadrul protezelor imediate

c)      reproducerea pozitiei dintilor restanti este intotdeauna de dorit

d)     prevenirla resorbtiei crestelor edentate si a hipertrofiei limbii

e)     prevenirea patrunderii alimentelor si a salivei in alveolele proaspete, ceea ce favorizeaza vindecarea

138.         Care sunt etapele de tratament ce se deruleaza postextractional pana la completa vindecare a tesuturilor subiacente protezelor totale

a)     rebazarea protezelor cu materiale dure

b)     rebazarea protezelor cu materiale reziliente

c)      ajustari ocluzale

d)     inlocuirea dintilor artificiali

e)     completarea cu o sa vestibulara in cazul protezelor totale imediate cu vestibul deschis

139.         Care sunt indicatiile protezarii totale imediate?

a)     situatii clinice care nu se preteaza la protezare fixa sau mobilizabila dat fiind statusul odonto-parodontal, cu prezenta pe arcada doar a unor dinti recuperabili

b)     situatii clinice care nu se preteaza la protezare fixa sau mobilizabila dat fiind statusul odonto-parodontal, cu prezenta pe arcada doar a unor dinti irecuperabili

c)      imposibilitatea intreruperii activitatii profesionale

d)     apropierea unui eveniment important din viata pecientului

e)     starea generala afectata

140.         Contraindicatiile protezarii totale imediate

a)     pacientul are o igiena bucala deficitara

b)     hemoragii poste-xtractionale importante in antecedente

c)      stare generala afectata a pacientului

d)     pacientul prezinta multiple focare infectioase evidentiate radiologic

e)     pacientul sufera de boli cardiace, pshice, diabet insulino-dependent

141.         Indicatiile rebazarii protezelor totale imediate

a)     la 1 luna dupa inserarea protezelor

b)     cand bazele protezelor nu se mai adapteaza intim la campul protetic

c)      cand pacientul nu isi permite realizarea unui nou set de proteze

d)     in cazul resorbtilor accentuate

e)     cand exista tesuturi inflamate