Angioamele venoase

Angioamele venoase

Sunt formatiuni tumorale care contin structuri venoase in exces. Clinic apar ca tumori de consistenta moala, depresibile, violacee, si care se dezvolta in hipoderm, in muschi si in organele interne. Se descriu trei tipuri de angioamele venoase :

1. Angiom venos simplu (naevus vasculosus) - retea venoasa si capilara anormal de dezvoltata la nivelul tegumentelor, de culoare albastruie.

Poate fi la fata sau la extremitati cu o dispozitie segmentara pe dermatoame; prezenta la unii noi nascuti  poate adesea regresa spontan complet. Tratamentul consta in aplicarea de zapada carbonica pentru inghetare sau excizia cu bisturiul cu laser. La nevoie daca rezulta defecte cutanate se acopera cu plastie.

2. Angiom venos cavernosus - numit si cavernom are aspectul unui " burete cu singe". Este format din vene dilatate si cavitati septate care sunt dispuse in tegument, tesutul subcutanat dar si in organele interne.

Se comporta ca un burete golindu-se la compresiune si cu revenire rapida la sistarea compresiunii. Complicatiile angioamelor venoase :

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

A.Rapiditatea executiei

B.Pacientul nu ramane fara proteza

C.Modificarea rapoartelor ocluzale

D.Materialul folosit este mai omogen

E.Nu apar iritatii mucozale

40.  Sudura cu plasma se poate realiza in urmatoarele conditii

A.titan pe titan

B.aliaje nobile pe aliaje nobile

C.aliaje nenobile pe aliaje nobile

D.aliaje nobile pe aliaje nenobile

E.aliaje nenobile pe aliaje nenobile

41.  Stomatopatiile protetice sunt denumite:

A.Gura dureroasa de cauza protetica

B.Hiperplazie papilara inflamatorie

C.Candidoza cronica trofica

D.Eritem de placa

E.Hiperplazie granulara

42.  Factorii locali ai aparitiei stomatopatiilor sunt:

A.Sindromul Sjogren

B.Deficiente nutritionale

C.Traumatisme

D.Diabetul zaharat

E.Tabagismul

43.  Suplimentarea stalpilor naturali cu implante  are urmatoarele obiective:

A.reducerea solicitarii dintilor si crestelor edentate

B.optimizarea retentiei protezei

C.amanarea instalarii starii de edentat total

D.cresterea stabilitatii protezei

E.prelungirea supravietuirii pe arcada a dintilor stalpi

44.  Avantajele supraprotezarii:

A. Frecventa scazuta a leziunilor de decubit

B. Eficienta masticatorie sporita

C. Pastrarea proprioceptiei dintilor restanti

D. Resorbtia accentuata a crestelor

E. Fortele orizontale de torsiune mult diminuate

45.  Indicatiile supraprotezarii:

A.Edentatii subtotale cu 2-3 dinti restanti

B.Pacienti tineri

C.Hipodontii

D.Uzuri dentare severe

E.Boli cardiovasculare grave

46.  Bonturile radiculare tratate endodontic folosite in supraprotezare pot fi obturate coronar cu:

A.Amalgam de argint

B.Ciment ionomer de sticla

C.Rasini compozite

D.Endometazona

E.Hidroxiapatita

47.  Avantajele protezelor cu telescoape galvanoformate:

A.Pret de cost redus

B.Igienizare facila

C.Confort crescut pentru pacient

D.Stabilitate excelenta

E.Executie tehnica facila

48.  Amprenta preliminara in supraprotezare se realizeaza cu:

A.Silicon

B.Alginat

C.Paste ZOE

D.Polieteri

E.Hidrocoloizi reversibili

49.  Transformarea unei proteze partiale in supraproteza prin metoda directa presupune:

A.Amprenta cu proteza in situ

B.Inregistrarea ocluziei

C.Amprenta arcadei antagoniste

D.Prepararea dintilor

E.Inserarea protezei in cavitatea bucala

50.  Conectorii principali indicati in edentatiile clasa I Kennedy sunt:

A.Placuta palatinala fenestrata

B.Placuta palatinala in U

C.Placuta palatinala cu latime mare

D.Placuta palatinala cu latime mica

E.Placuta palatinala completa

51.  Factorii care influenteaza eutroficitatea mucoasei orale in general sunt:

A.Modificare constantelor biologice sanguine si salivare

B.Deshidratarea si ph-ul acid

C.Deprimarea tesutului imunitar

D.Hipersialia si ph-ul bazic

E.Senectutea si asialia

52.  Grosimea epiteliului in micrometri a mucoasei crestelor reziduale mandibulare este:

A.Versant lingual si fund de sac lingual: 86

B.Fibromucoasa fixa crestala: 255

C.Fund de sac vestibula: 260

D.Fibromucoasa fixa crestala: 120

E.Versant vestibular si mucoasa mobila vestibula: 480

53.  Principiul topografic si terapeutic in clasificarea lui Cummer include:

A.linia crosetelor intersecteaza linia media dar nu e perpendiculara pe ea

B.linia crosetelor este perpendiculara pe linia mediana

C.linia crosetelor este un triunghi

D.linia crosetelor nu intersecteza linia mediana

E.linia crosetelor este un poligon

54.  Ecuatorul protetic se caracterizeaza prin:

A. Linia celei mai mari convexitati a dintilor stalpi

B. Coincide cu cel anatomic

C. Linia ecuatoriala este dependenta de axa de insertie

D. Imparte dintele stalp in 2 zone: subecuatoriala si supraecuatoriala

E. Se determina cu ajutorul ocluzometrului

55.  Functiile pintenilor ocluzali sunt:

A. Contribuie la sprijinul parodontal al protezei

B. Impiedica migrarile verticale ale antagonistilor

C. Stabilizeaza componentele crosetului vertical

D. Transmit presiunile masticatorii

E. Ariile de contact interdentar nu sunt refacute

56.  Marimea retentiei unui croset turnat depinde de:

A. Pozitionarea bratului retentiv

B. Gradul de retentie al dintelui stalp

C. Forma, lungime si grosimea bratului retentiv

D. Proprietatile elastice ale materialului din care este confectionat crosetul

E. Toate

57.  Stabilizarea crosetelor turnate este data de:

a)      Bratul opozant

b)     Corpul crosetului

c)      Umarul bratului retentiv

d)     Conectorul secundar

e)      Conectorul principal

58.  Clasificarea crosetelor turnate dupa numarul dintilor stalpi pe care se ancoreaza crosetele:

A. Unidentare

B. Crosete deschise dental

C. Bidentare

D. Deschise edental

E. Pluridentare

59.  Care dintre urmatoarele enunturi corespund crosetului Ney 1

A.       Este mixt, biactiv

B.       Este un croset cu actiune posterioara

C.       Are forma de E, este un croset cu trei brate, biactiv, cu conector secundar

D.       Este un dublu T cu trei conectori secundari

E.       Este un croset inelar

60.  Bratul opozant al crosetului Akers se caracterizeaza prin:

A. Se situeaza pe fata opusa bratului activ

B. Este plasat in totalitate subecuatorial

C. Are o grosime de 1,5-2 mm

D. Neutralizeaza fortele ce rezulta din tensionarea bratului activ

E. Traseul sau mezio-distal este de aceeasi lungime cu cel al bratului activ

61.  Retentivitatile cele mai favorabile la nivelul dintilor mandibulari sunt distribuite astfel:

A.    la canini pe fetele vestibulare

B.    la premolari pe fetele vestibulare

C.    la molari pe fetele vestibulare

D.    la premolari si molari pe fetele linguale

E.     la molari pe fetele linguale

62.  *Zonele biostatice la mandibula sunt reprezentate de:

A.    tuberozitatile maxilare

B.    zonele de sarcina primara

C.    tuberculii piriformi

D.    zonele de sarcina secundara

E.     bolta palatina

63.  *Bolta palatina cea mai favorabila protezarii partiale mobilizabile este:

A.    plata, cu torus de marime medie

B.    plata, fara torus

C.    ogivala, fara torus

D.    ogivala, cu torus situat anterior

E.     adanca, fara torus

64.  Modelul de studiu si diagnostic in edentatia partiala serveste la:

A.    diagnosticul clinic al edentatiei

B.    stabilirea planului de tratament preprotetic

C.    analiza dintilor restanti si a crestelor alveolare

D.    analiza la paralelograf

E.     desenarea proiectului viitorului schelet al protezei

65.  *In clasificarea edentatiei partiale dupa Kennedy absenta tututor molarilor se incadreaza in:

A.    clasa I

B.    clasa a II-a

C.    clasa a III-a

D.    clasa a IV-a

E.     clasa a II-a cu o modificare

66.            *In cadrul clasificarii edentatiei partiale dupa Kennedy, edentatia tuturor frontalilor se incadreaza clasei:

A.    I -a

B.    a II-a

C.    a III-a

D.    a IV-a

E.     a VI-a

67.            *Edentatia clasa a III-a dupa clasificarea Applegate este:

A.    edentatie distala unilaterala

B.    edentatie distala bilaterala

C.    edentatie anterioara

D.    edentatie laterala care se trateaza adjunct

E.     edentatie laterala care se trateaza conjunct

68.  *Componentele paralelografului Ney sunt:

A.    soclul, masa, un brat vertical, brat orizontal dublu articulat, tija verticala accesoriile

B.    soclul, suportul de fixare al modelului, brat vertical, brat orizontal, tija verticala, accesoriile

C.    soclul, masa, un brat vertical articulat, doua brate orizontale, tija verticala, accesoriile

D.    masa, un brat vertical articulat, accesoriile si soclul

E.     un brat vertical, unul orizontal articulat si accesoriile

69.  Accesoriile paralelografului sunt:

A.    tija detectoare

B.    retentiometre

C.    spatule de ceara sau joje

D.    dispozitivul Gysi

E.     tija portmina de grafit

70.  *Analiza modelului de studiu al edentatului partial la paralelograf va parcurge, in ordine, urmatorii timpi:

A.  stabilirea planurilor de ghidare, trasarea ecuatorului protetic, tripodarea

B.  stabilirea axei de insertie si dezinsertie a protezei, trasarea ecuatorului protetic, stabilirea locului de amplasare a varfului bratului retentiv al crosetului, tripodarea

C.  fixarea pozitiei modelului, stabilirea locului de amplasare a varfului bratului retentiv al crosetului, stabilirea zonelor de interferenta muco-osoase

D.  stabilirea planurilor de ghidare, stabilirea zonelor de aplicare a conectorilor secundari si a bratelor retentive ale crosetelor, trasarea ecuatorului protetic, tripodarea

E.   specifici fiecarei forme de edentatie partiala

71.  Axa de insertie a protezei partiale scheletate este conditionata de urmatorii factori:

A.  trasarea ecuatorului protetic si tripodare

B.  planurile de ghidare, zonele retentive ale dintilor stalpi

C.  zonele de interferenta dentare si muco-osoase

D.  fizionomie

E.   stabilirea locului unde se plaseaza varful bratului retentiv al crosetului

72.  *Planurile de ghidare la edentatul partial sunt reprezentate de:

A.  zona cervicala a dintilor stalpi;

B.  suprafele vestibulare si orale ale tuturor dintilor

C.  suprafetele proximale ale dintilor stalpi, vecine spatiilor edentate

D.  toate suprafetele axiale ale dintilor stalpi

E.   suprafele ocluzale ale dintilor stalpi

73.  Interferentele muco-osoase mandibulare la edentatul partial pot apare in:

A.  zona linguala laterala

B.  zona retromilohioidiana

C.  zona retrotemporala

D.  zona tuberculului piriform

E.   zona torusului maxilar

74.  *Pentru mentinerea protezelor scheletate cu ajutorul crosetelor turnate divizate Roach este necesara o retentie subecuatoriala a dintilor stalpi de:

A.  0,25 mm

B.  0,30 mm

C.  0,50 mm

D.  0,75 mm

E.   1 mm

75.  *Zonele de interferenta muco-osoase la maxilar pot apare in urmatoarele regiuni:

A.  zona vestibulara sau distala a unor tuberozitati foarte retentive

B.  zonele vestibulare laterale si zona Ah

C.  punga lui Eisenring si zonele Schröder

D.  la nivelul boltii palatine

E.   in santurile pterigopalatine

76.  Atitudinea fata de interferentele muco-osoase este:

A.  se intervine chirurgical cand interferentele sunt exagerate

B.  schimbarea axului de insertia al protezei cand interferentele sunt mici

C.  folierea corespunzatoare pentru zonele retentive vestibulare mici ale crestelor alveolare

D.  scurtarea seilor pana la nivelul bombeului maxim al retentivitatilor pentru zonele retentive vestibulare mici ale crestelor alveolare

E.   se intervine chirurgical in toate cazurile

77.  Cu ajutorul minei de grafit, la paralelograf, se traseaza pe suprafata dintilor stalpi:

A.  linia ghid, linia celui mai mare contur, la un plan orizontal al modelului

B.  ecuatorul de malpozitie secundara

C.  axul de implantare

D.  ecuatorul protetic

E.   curbura arcadei

78.  *Tripodarea mai poarta numele de:

A.  fixarea bratului vertical in raport cu modelul de analizat

B.  fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf

C.  fixarea tijei de reperaj

D.  fixarea pozitiei conectorului principal si secundar

E.   B + C

79.  Secventele prepararii dintilor stalpi in cadrul tratamentului proprotetic al edentatiei partiale sunt:

A.  realizarea planurilor de ghidare

B.  remodelarea dintilor stalpi

C.  echilibrarea ocluzala

D.  prepararea lacasurilor pentru pinteni externi

E.   realizarea lacasurilor pentru pinteni interni

80.  Lacasele supracingulare pentru aplicarea unor pinteni se pot prepara pe urmatorii dinti:

A.  canini superiori

B.  incisivi centrali superiori

C.  premolari superiori

D.  canini inferiori

E.   molari inferiori

81.  Zonele protetice pozitive la mandibula sunt reprezentate de:

A.  dintii restanti

B.  torusurile mandibulare

C.  crestele alveolare

D.  tuberozitati

E.   tuberculii piriformi

82.  Zonele protetice negative, care trebuie ocolite sau despovarate de proteza partiala scheletata maxilara sunt:

A.  mijlocul crestelor alveolare

B.  bridele

C.  parodontiul marginal

D.  torusul

E.   mucoasa procesului alveolar lingual din dreptul conectorului principal

83.  Atitudinea fata de papila incisiva, ca zona protetica negativa, este de:

A.  despovarare prin foliere 0,50 mm

B.  ocolire

C.  despovarare prin foliere 0,20-0,30 mm

D.  gravare

E.   despovarare prin foliere 2 mm      

84.  *Grosimea folierii mucoasei procesului alveolar in zona linguala, in dreptul conectorului principal, este cuprinsa in urmatorul interval:

A.  0,10-0,20 mm

B.  0,30-0,40 mm

C.  0,30-2 mm

D.  1-2 mm

E.   1-5 mm

85.  *Numarul de crosete necesar pentru ancorarea si stabilizarea unei proteze scheletate elaborata pentru o edentatie clasa a IV-a Kennedy, cu lipsa tuturor frontalilor, este de:

A.  doua

B.  trei

C.  patru

D. sunt ulceratiile

hemoragiile

degenerarea maligna.

Prin terapie sclerozanta se poate obtine retragerea. La tineri se poate retrage partial spontan si se completeaza cu terapia agresiva. Chirurgical se extirpa locoregional.

3. Angiomul racemosum consta din multiple fistule arteriovenoase congenitale inconjurate de venectazii.

Se dezvolta la craniu, creier, regiunea cervicala, extremitati. Se trateaza ca si fistulele arteriovenoase cu ligatura arterei nutritive si a venei pentru suprimarea fistulei.