Functia de conducere a maduvei spinarii

MS conduce:

excitatiile sub forma de influx nervos senzitiv de la receptori catre centrii nervosi (prin cai ascendente);

comenzile sub forma de influx nervos motor de la centrii nervosi la organele efectoare (prin cai descendente).

Fibrele nervoase mielinice intra in componenta

fasciculelor ascendente (ale sensibilitatii) si

descendente (ale motilitatii);

Cele scurte formeaza fascicule de asociatie sau intersegmentare.

Caile ascendente

Transmit informatii de la receptori (extero-, proprio- si interoceptori) catre centrii nervosi.

Sunt de doua tipuri:

A.     specifice pentru fiecare tip de sensibilitate (exteroceptiva si proprioceptiva), care sunt alcatuite din trei neuroni si conduc impulsuri cu rol in perceperea si discriminarea fina a stimulilor. Proiectia lor corticala se face intr-o zona limitata.

B.     nespecifice (reprezentate de substanta reticulata din jurul canalului ependimar si dintre coarnele posterioare si laterale, contin peste trei neuroni. Acestea, impreuna cu calea spinotalamica, conduc sensibilitatea interoceptiva.

Conduc sensibilitatile:

exteroceptiva (tactila protopatica, termica si dureroasa, tactila epicritica si vibratorie);

proprioceptiva:

constienta (kinestezica);

inconstienta (de reglare a tonusului muscular);

interoceptiva.

Caile sensibilitatii exteroceptive sunt reprezentate prin fascicule alcatuite din trei tipuri de neuroni (cele spinotalamice si cel spinobulbar).

Primul neuron sau protoneuronul se afla in ganglionul spinal; prelungirea periferica ajunge la receptori, iar cea centrala intra in maduva.

Al doilea neuron al caii sau deutoneuronul se afla in cornul posterior medular, pentru sensibilitatile: tactila protopatica, termica si dureroasa. Axonii deutoneuronilor decuseaza (se incruciseaza) median si formeaza:

fasciculul spinotalamic anterior (in cazul sensibilitatii tactile protopatice);

spinotalamic lateral (pentru sensibilitatea termica si dureroasa).

Al treilea neuron este situat intr-un nucleu de releu talamic, iar axonii se proiecteaza cortical, in ariile somestezice II (fasciculul spinotalamic anterior) si I (fasciculul spinotalamic lateral).

In cazul sensibilitatii exteroceptive, tactile apicritice si vibratorii, prelungirea centrala a primului neuron intra in cordonul posterior de aceeasi parte si formeaza fasciculul spinobulbar (Goll si Burdach), care se termina in nucleii omonimi din bulb. Axonii deutoneuronilor se incruciseaza in bulb, formand decusatia senzitiva, apoi urca spre al treilea neuron talamic. Axonul acestuia se proiecteaza cortical, in aria somestezica I.

Caile sensibilitatii proprioceptive constiente (kinestezice) sunt aceleasi ca si pentru sensibilitatea exteroceptiva tactila fina si vibratorie.

Calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente (de reglare a tonusului muscular) este reprezentata de fasciculele spinotalamice cerebeloase direct si incrucisat.

Primul neuron este situat in ganglionul spinal. Prelungirea periferica ajunge la proprioceptori (fusuri neuromusculare, corpusculii tendinosi Golgi), iar prelungirea centrala ajunge in maduva si face sinapsa cu al doilea neuron.

Deutoneuronul se afla in cornul posterior medular.

daca axonul este scurt, trece in cordonul lateral de aceeasi parte si formeaza fasciculul spinocerebelos direct.

daca axonul este lung, decuseaza, trece in cordonul lateral opus, formand fasciculul spinocerebelos incrucisat.

Ele intra in paleocerebel prin pedunculii cerebelosi: inferior (PCI), primul, si superior (PCS), cel de-al doilea, terminandu-se in scort paleocerebelului. Ambele fascicule conduc impulsuri generate de proprioceptorii de la nivelul trunchiului si membrelor inferioare.

Caile sensibilitatii interoceptive transporta informatii de la nivelul organelor interne.

In conditii normale, viscerele nu reactioneaza la stimuli mecanici, termici, chimici, iar influxurile nervoase interoceptive nu devin constiente. Numai in conditii anormale viscerele pot fi punctul de plecare al senzatiei dureroase.

Receptorii se gasesc in peretii vaselor si ai organelor.

Protoneuronul este reprezentat prin neuronul viscerosenzitiv din ganglionul spinal; prelungirea lui periferica ajunge la interoceptorii, situati in peretii viscerelor si vaselor de sange, iar prelungirea centrala intra in maduva spinarii, din care se desprind colaterale spre deutoneuronul fasciculelor spinotalamice, spre neuronii viscerosenzitivi ai substantei intermediare medulare si spre substanta reticulata periependimara.

Deutoneuronii sunt cei care apartin fasciculelor spinotalamice si neuronilor viscerosenzitivi. Axonii lor se afla alaturi de fibrele substantei reticulate (spinoreticulotalamice). Aceasta cale este polisinaptica.

Al treilea neuron se afla in nucleii talamici. Axonul celui de-al treilea neuron se proiecteaza in ariile somestezice, in primul caz, si difuz, in cel de-al doilea caz. In ariile somestezice se formeaza senzatiile durerii viscerale, greu de localizat, din cauza numarului mic de interoceptori pe unitatea de suprafata viscerala.

Caile descendente (ale motilitatii) se clasifica in:

cai piramidale ale motilitatii voluntare si

cai extrapiramidale ale motilitatii automate si semivoluntare.

Caile piramidale au originea in ariile corticale motorii. Axonii neuronilor piramidali (fibre corticospinale) urmeaza un traseu descendent spre maduva.

unele fibre corticospinale decuseaza in partea inferioara a bulbului (80%), trecand in partea opusa emisferei cerebrale in care isi au originea, formanf fasciculul piramidal incrucisat.

celelalte fibre corticospinale ajung in cordonul medular anterior, unde formeaza fasciculul piramidal direct, apoi fibrele lui decuseaza, ajungand in cornul anterior opus.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

*** in concluzie, calea sistemului piramidal are doi neuroni:

un neuron cortical, central, de comanda;

un neuron inferior, periferic sau de executie, care poate fi situat in maduva sau in nucleii motori ai nervilor cranieni.

Caile extrapiramidale au origine corticala si subcorticala. In traiectul lor descendent spre maduva , trec in afara piramidelor bulbare. Caile extrapiramidale descarca impulsuri pe motoneuronii medulari, prin fasciculele cu originea in nuclei ai trunchiului cerebral. Acestia sunt sub influenta ariilor corticale si a corpilor striati.

Fibrele intregului sistem motor (piramidal si extrapiramidal) fac sinapsa in cornul medular anterior cu neuroni somatomotori ai caror axoni urmeaza traiectul nervului spinal, inervand musculatura striata scheletica.

Caile descendente medulare piramidale si extrapiramidale

CALEA SENSIBILITATII TERMICE SI DUREROASE

Receptorii se gasesc in piele. Pentru sensibilitatea dureroasa, ca si pentru cea termica, receptorii sunt terminatiile nervoase libere.

Protoneuronul se afla in ganglionul spinal. Dendrita lui este lunga si ajunge la receptori, iar axonul patrunde in maduva.

Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cornul posterior al maduvei. Axonul lui trece in cordonul lateral opus, unde formeaza fasciculul spinotalamic lateral, care, in traiectul sau ascendent, strabate maduva si trunchiul cerebral, indreptandu-se spre talamus.

Al III-lea neuron se afla in talamus. Axonul lui se proiecteaza pe scoarta cerebrala, in aria somestezica I din lobul parietal.

CALEA SENSIBILITATII TACTILE PROTOPATICA (GROSIERA)

Receptorii situati in piele sunt reprezentati de corpusculii Meissner si de discurile tactile Merkel.

Protoneuronul se afla in ganglionul spinal. Dendrita acestui neuron, lunga, ajunge la nivelul receptorilor, iar axonul patrunde pe calea radacinii posterioare in maduva.

Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cornul posterior. Axonul acestor neuroni trece in cordonul anterior opus, alcatuind fasciculul spinotalamic anterior care, in traiectul sau ascendent, strabate maduva, trunchiul cerebral si ajunge la talamus.

Al III-lea neuron se afla in talamus. Axonul lui se proiecteaza in scoarta cerebrala, in aria somestezica I.

CAILE SENSIBILITATII TACTILE FINE (EPICRITICE) SI SENSIBILITATII KINESTEZICE

Sensibilitatea kinestezica (simtul pozitiei si al miscarii in spatiu) utilizeaza calea cordoanelor posterioare, impreuna cu sensibilitatea tactila epicritica.

Receptorii

pentru sensibilitatea tactila epicritica sunt aceiasi ca si pentru sensibilitatea tactila protopatica, insa cu camp receptor mai mic;

pentru sensibilitatea kinestezica, receptorii sunt corpusculii neurotendinosi ai lui Golgi si corpusculii Ruffini.

Protoneuronul se afla in ganglionul spinal a carui dendrita ajunge la receptori. Axonul patrunde in cordonul posterior, formand la acest nivel fasciculul Goll (gracilis) si fasciculul Burdach (cuneat). Aceste doua fascicule - numite fascicule spinobulbare, urca spre bulb.

Deutoneuronul se afla in nucleii Goll si Burdach din bulb. Axonii celui de-al II-lea neuron se incruciseaza in bulb si formeaza decusatia senzitiva, dupa care devin ascendenti si se indreapta spre talamus.

Al III-lea neuron se afla in talamus. Axonul celui de-al III-lea neuron se proiecteaza in aria somestezica I.

CALEA SENSIBILITATII PROPRIOCEPTIVE DE CONTROL AL MISCARII

Aceasta cale este constituita din doua tracturi:

tractul spinocerebelos dorsal (direct) - Flecshig;

tractul spinocerebelos ventral (incrucisat) - Gowers.

Receptorii acestei cai sunt fusurile neuromusculare.

Protoneuronul este localizat in ganglionul spinal; dendrita ajunge la receptori, iar axonul, pe calea radacinii posterioare, intra in maduva, in substanta cenusie.

Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cornul posterior al maduvei. Axonul celui de al II-lea neuron se poate comporta in doua moduri:

fie se duce in cordonul lateral de aceeasi parte, formand fasciculul spinocerebelos dorsal (direct);

fie ajunge in cordonul lateral de partea opusa, deci se incruciseaza si formeaza fasciculul spinocerebelos ventral (incrucisat).

Ambele fascicule au un traiect ascendent, strabat maduva si ajung in trunchiul cerebral, unde se comporta in mod diferit:

fasciculul spinocerebelos direct strabate numai bulbul si apoi, pe calea pedunculului cerebelos inferior (PCI), ajunge la cerebel.

fasciculul spinocerebelos ventral strabate bulbul, puntea si mezencefalul si apoi, mergand de-a lungul pedunculului cerebelos superior (PCS), ajunge la cerebel.