Primul molar superior - caracteristici morfologice coronare, caracteristici morfologice radiculare

PRIMUL MOLAR SUPERIOR

A. DATE GENERALE

Primii molari superiori ocupa pozitiile 6 pe arcadele dentare fiind vecini cu premolarii secunzi superiori (spre mezial) si cu molarii secunzi superiori (spre distal). Conform sistemului international de notare codurile lor sunt:

1.6-pentru molarul prim superior drept

2.6-pentru molarul prim superior stang

Primii molari superiori erup pe arcada maxilara la varsta de 6 ani (de aceea ei mai sunt denumiti si "molarii de 6 ani"), iar radacina lor va fi complet formata la varsta de 9-10 ani.

Dimensiunile medii ale primilor molari superiori sunt urmatoarele:

inaltimea coronara:-7,5 mm

inaltimea radacinii palatinale: 13 mm

lungimea totala medie : 20,5 mm

diametrul coronar M-D: -vestibular 10 mm iar palatinal 11 mm

diametrul coronar V-P: 10 mm

Numarul lobilor de dezvoltare variaza intre 4 si 5 (2 V si 2P), uneori mai existand atasat un lob M-P care este denumit tuberculul lui Crabelli (acesta este un mugure dentar redus in cursul filogenezei).

B. CARACTERISTICI MORFOLOGICE CORONARE

Are o forma cuboidala formata din patru lobi si avand patru fete laterale si o fata ocluzala.

I. FATA VESTIBULARA

1.Dimensiuni:-inaltimea 7,5 mm

-latimea maxima 10 mm ( in 1/3 ocluzala)

-latimea minima 7,4 mm (cervical)

2.Conturul:-are forma unui trapez cu baza mare spre ocluzal. Este format din patru margini: M, D, cervicala si ocluzala

a)marginea ocluzala:-are forma unei linii frante asemanatoare literei "W". "V"-ul mezial este mai mare decat cel distal. Bratele acestor "V"-uri sunt mult deschise, ele reprezentand relieful cuspizilor M-V si D-V.

b) marginea cervicala:-are forma unei linii foarte putin curbate (aproape orizontala) cu o usoara denivelare in zona bifurcatiei radacinilor vestibulare.

c).marginile proximale:-sunt usor convexe si putin convergente spre colet. Marginea distala este mai scurta, mai convexa si mai convergenta decit cea meziala.

3.Relieful:-este convex in ambele sensuri cu convexitatea maxima in 1/3 cervicala spre mezial.

Prezinta un sant vertical care separa cei doi lobi vestibulari si care este situat mai spre distal (datorita faptului ca lobul mezial este mai mare decat cel distal). La ½ fetei vestibulare santul vertical (denumit si sant de descarcare) se termina intr-o foseta.

II.FATA PALATINALA:

1.Dimensiuni:-inaltimea este mai mica decat cea a fetei vestibulare

-marginea ocluzala are latimea de 10,2 mm

2.Contur: -are tot forma unui trapez cu baza mare ocluzal si baza mica cervical.

a).marginea ocluzala:-are tot forma unui "W" corespunzator celor doi lobi palatinali."V"-ul mezial este cu mult mai mare decat cel distal in conformitate si cu diferenta dintre cuspizii M-P si D-P.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

b).marginea cervicala -are forma unei linii usor curbe cu convexitatea spre apex.

c).marginile proximale:- sunt convergente spre cervical. Diferenta dimensionala dintre cele doua margini proximale este mult mai mare decat la fata vestibulara.

3.Relieful:-convex in dublu sens cu convexitatea maxima in 1/3 mijlocie

-exista un sant palatinal cu originea pe fata ocluzala care se pierde treptat spre marginea cervicala. Pe fata palatinala traiectul acestui sant este situat mai spre distal datorita marimii mai mari a lobului M-P.

-in 50-60% din cazuri pe lobul M-P apare o formatiune mamelonata denumita tuberculul lui Carabelli. Acest tubercul are o mare variabilitate dimensionala.

III.FATA MEZIALA:

1.Dimensiuni:-este cea mai lata dintre toate fetele proximale ale dintilor laterali.

-diametrul V-P la nivel cervical:10 mm

-diametrul V-P in 1/3 cervicala 11,7 mm

-diametrul V-P la nivelul marginii ocluzale 11,7 mm

-inaltimea fetei meziale : 7,5 mm

2.Conturul: are forma unui trapez cu baza mare spre ocluzal.

3.Relieful: este plan in sens vertical si convex in sen sens V-P.

convexitatea maxima este situata in apropierea marginii ocluzale

in zona cervicala exista o usoara depresiune

IV.FATA DISTALA:

1.Contur si dimensiuni: -conturul este asemanator cu cel al fetei meziale dar este mult mai redus .

2.relieful: - este convex in dublu sens

V.FATA OCLUZALA:

1.Contur:-are forma unui paralelogram cu diametrul maxim intre cuspidul M-V si cel D-P.

-conturul are unghiurile M-P si D-V obtuze iar cele M-V si D-P sunt ascutite

a)marginea vestibulara: -are o forma bilobata, convexa, si corespunde crestelor sagitale ale cuspizilor vestibulari.

-santul interlobar o imparte in doua parti inegale( meziala mai mare decat distala)

-are o lungime de 10mm

-este convergenta spre distal fata de marginea palatinala.

b). marginea palatinala: -este tot bilobata cu partea meziala dubla fata de cea distala.

corespunde crestelor sagitale ale cuspizilor palatinali.

este mai mare decat marginea vestibulara

c).marginea meziala: -este cea mai mare margine (11,7 mm)

-cu marginea vestibulara formeaza un unghi ascutit iar cu cea palatinala un unghi obtuz.

-este reprezentata de creasta marginala de smalt.

d).marginea distala :-este mai mica decat cea meziala (10,5 mm).

-este convexa. Cu marginea vestibulara formeaza un unghi obtuz iar cu cea palatinala un unghi ascutit.

2.Relieful: este format din urmatoarele elemente: 4 cuspizi, 3 fosete, 3 santuri, mai multe creste de smalt.

a).Cuspizii: - 2 vestibulari si 2 palatinali. In ordinea marimii: MP, MV, DV, DP.

-intre cuspizii MP si DV exista o creasta de smalt care ii uneste si care se numeste creasta oblica de smalt: -Are o forma angulata cu deschiderea unghiului spre mezial

-separa intre ei cuspizii MV si DP.

-crestele esentiale de smalt ale cuspizilor sunt usor convexe si mai apropiate de marginea meziala. Acest fapt duce la existenta unor pante meziale mai scurte si mai abrupte decat cele distale.

b).Santurile intercuspidiene: sunt in numar de 3: MC, CV si DP

1.     Santul intercuspidian mezio-central: -separa cuspizii MV si MP. Extremitatile santului sunt plasate in cate o foseta (foseta meziala si cea centrala).

2.     Santul intercuspidian vestibulo-central: -separa cuspizii MV si DV. O extremitate se gaseste in foseta centrala iar traiectul sau paraseste fata ocluzala si se termina in foseta de la ½ fetei vestibulare. Santul mezio- central si cel vestibulo-central formeaza impreuna un unghi aproape drept.

3.     Santul intercuspidian disto-platinal:- separa cuspidul MP de creasta oblica de smalt si se termina pe fata palatinala..

c)fosetele: -2 fosete principale (una meziala si una distala). Sunt delimtate de crestele marginale de smalt.

-1 foseta secundara -se gaseste la intersectia santurilor vestibulo-central si mezio-central.

d) crestele de smalt: -crestele marginale meziala si distala se unesc cu crestele sagitale si esentiale ale cuspizilor.

C. CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE

Are  3 radacini: 1 palatinala, 2 vestibulare (mezio- vestibulara si disto-vestibulara)

Radacina palatinala

Este cea mai mare

Este aplatizata vestibulo-palatinal

Pe fata palatinala prezinta un sant longitudinal

Radacinile vestibulare

Cea  M-V este mai aplatizata in sens M-D decat radacina D-V.

Radacina M-V prezinta cate un sant longitudinal pe ambele fete

Radacina D-V prezinta sant longitudinal numai pe fata meziala

Varfurile celor doua radacini vestibulare sunt recurbate unul spre altul cu toate ca , in general , cele doua radacini au o directie divergenta.

D. CAMERA PULPARA SI CANALELE RADICULARE

v   CAMERA PULPARA

Are forma coroanei, cu 4 coarne pulpare corespunzatoare celor 4 cuspizi.

Este voluminoasa

v   CANALELE RADICULARE

Canalul palatinal este cel mai larg, are o forma cilindro-conica, respectand forma radacinii

Cele doua canale vestibulare sunt mai inguste