Primele zile de viata ale unu nou nascut

Primele zile de viata ale unu nou nascut

Oricat de multe carti de specialitate ar fi citit, oricati bebelusi ar fi avut in jur, la oricate investigatii, controale si discutii cu personalul medical ar fi participat in timpul sarcinii, o mama nu e niciodata pe deplin pregatita pentru momentul in care isi tine pentru prima data copilul in brate
De aceea, primul ei gand este sa ii asculte cele dintai  tipete, sa ii numere degetelele minuscule sau sa il pipaie pentru a se convinge ca totul este in ordine. Copilul mult-asteptat s-a transformat dintr-o fiinta ideala intr-una reala si dintr-o data il privim cu alti ochi, nestiind intotdeauna sa aplicam cunostintele noastre teoretice despre acest subiect, sa distingem ce este normal in aspectul si comportamentul sau si ce nu.

Oasele craniului nu sunt perfect sudate
In mod sigur, el nu arata ca bebelusii fotogenici, aparuti pe ecranele televizoarelor sau in paginile revistelor. Copilul este o fiinta cu caracter si nevoi speciale. Va ajunge intr-o zi sa ne semene si greutatile noastre se vor sfarsi incet-incet. Dar pana atunci, sa facem cunostinta cu nou-nascutul!
Dupa nastere, mai ales daca aceasta a decurs pe cale vaginala, cu traumatismele mecanice aferente, sau chiar prin cezariana, copilul este tumefiat, cu trasaturile deformate, agitat, acoperit cu lichid amniotic si sange, precum si cu o substanta galbuie, grasoasa, numita vernix cazeosa. Inca de la inceput, capul atrage atentia prin dimensiunile lui, circumferinta lui (31-36 cm) fiind cu 2 cm mai mare decat cea a toracelui (30-35 cm), uneori parintii crezand  eronat ca acest aspect este provocat de vreo boala. Craniul este alungit, usor deformat, modificarile disparand in cateva zile, deoarece oasele craniului nu sunt perfect sudate.
Tot din aceasta cauza, pe capul copilului exista doua zone moi, neosificate, numite fontanele. Una este situata anterior, are forma rombica, de 2-5 cm, si una posterioara, mai mica, de forma triunghiulara. La nivelul lor se simt pulsatii ritmate de bataile inimii, lucru care nu trebuie sa ingrijoreze. Ele se vor inchide in jur de 6 luni, cea posterioara, si la un an si jumatate, cea anterioara.
Pe cap poate aparea o zona de tumefactie hemoragica a pielii capului, un fel de ,,cucui', care dispare in cateva zile sau o umflatura produsa de un hematom la nivelul oaselor craniene, fara modificari ale pielii, care poate persista mai multe luni. Ambele se vor rezolva spontan si sunt datorate traumatismelor mecanice inerente procesului nasterii.

Fata, nasul, ochii
Fata copilului este umflata dupa nastere, din cauza traumatismului si edemelor (retentiei lichide), dar se va recontura in cateva zile. Copiii au deseori nasul aplatizat si urechile deformate, cazute.
Uneori, pleoapele sunt atat de tumefiate, incat copilul nu deschide ochii. El poate fi stimulat sa o faca fiind tinut ridicat, cand, ca reflex, are tendinta de a deschide ochii. Ochii sunt rosii, din cauza unei hemoragii subconjunctivale, care dispare spontan in cateva zile. Copiii vad de la nastere, dar probabil nu focalizeaza bine, de aceea uneori privesc incrucisat in primele 2-3 luni de viata, fenomen care va disparea, de asemenea, spontan. Cei care la nastere au ochii de culoare inchisa vor pastra aceasta nuanta, dar cei cu ochii albastri sau verzi pot suferi o schimbare, o inchidere a acesteia, astfel incat culoarea definitiva apare dupa 3-6 luni.

Respiratia
Respiratia copilului este usoara, superficiala, cu frecventa de 60/minut, uneori mai mult daca tipa sau e agitat. In timpul somnului, poate aparea asa-zisa ,,respiratie periodica', in care copilul nu respira  5-10 secunde, inspiratia reluandu-se spontan. Caile respiratorii ale copilului sunt inguste, astfel ca orice acumu¬lari de secretii pot determina zgomote respiratorii, care nu sunt insa cauza unei afectiuni.
Imediat dupa nas¬tere, frecventa cardiaca a copilului este mare, putand ajunge la 200 de batai pe minut. Dupa cateva ore se stabilizeaza la 120-140 pe minut, crescand uneori daca copilul plange sau e supraincalzit. Toracele copilului fiind subtire se pot observa bataile inimii. Abdomenul este plin, rotund, marcat de restul cordonului ombilical, care se va detasa in 7-10 zile de la nastere. Uneori, se poate dezvolta o hernie ombilicala, cand printr-un orificiu la acest nivel poate patrunde o portiune de intestin, mai ales cand copilul tipa.
Aceasta se vindeca uneori spontan in primii ani de viata, alteori fiind insa necesara o corectie chirurgicala. Prin peretele subtire, se pot observa miscarile peristaltice intestinale.

In general, prima mictiune are loc in primele 24 de ore si primul scaun in primele 24-36 de ore. De obicei, copilul tine pumnii stransi, coatele indoite, membrele inferioare flectate. Uneori, parintii observa ca piciorusele copilului sunt curbate, dar acest lucru se datoreaza, de obicei, pozitiei intrauterine si va disparea in timp. Dupa nastere, copilul este vanat, dar apoi pielea sa devine roz.
Se pot observa echimoze (vanatai), zgarieturi, petesii (mici pete provocate de trecerea sangelui prin peretii vaselor din piele), care dispar in 1-2 saptamani. In cea de-a 3-a sau a 4-a zi, apare icterul fiziologic, care dureaza cam 10 zile. Pielea copilului se inroseste in timpul plansului sau defecatiei. De asemenea, din cauza tulburarilor de vascularizatie pot aparea pasager pete palide sau rosii pe piele sau invinetirea extremitatilor.

Par subtire, organe genitale tumefiate
Pe pielea copilului este un par subtire numit lanugo, dezvoltat mai ales pe fata, umeri, spate, care dispare in cateva saptamani. Atat la fetite, cat si la baieti, sanii si organele genitale externe pot fi tumefiate la nastere datorita expunerii la estrogenii materni.
Fetitele pot avea o scurgere albicioasa sau sangvinolenta. Baietii au scrotul marit, tumefiat. Uneori se formeaza acolo o colectie lichida (hidrocel) care dispare in cateva luni. Testiculele pot fi coborate sau nu in scrot, uneori palpandu-se pe canalul inghinal. Baietii prezinta la nastere fimoza fiziologica (penisul acoperit permanent de preput), astfel ca manevrarea si curatarea trebuie sa se faca atent. In primele luni copilul doarme mult.
El reactioneaza la zgomote si lumina puternica, la durere sau manevre neplacute. Nou-nascutul prezinta reflexul de agatare (un deget sau obiect pus in palma va produce strangerea degetelor), reflexul de sugere (la atingerea buzelor si obrazului), reflexul Moro (la un zgomot sau miscare brusca isi indeparteaza si intinde bratele, pentru ca apoi sa le aduca in fata, ca intr-o imbratisare), reflexul de mers automat (daca este sustinut si atinge cu talpa o suprafata, schiteaza cativa pasi, chiar daca nu au legatura cu mersul efectiv). Daca ii este intors capul intr-o parte, el extinde bratul si membrul inferior dinspre fata si flecteaza membrele de pe cealalta parte a corpului. De asemenea, copilul sughite, stranuta, tuseste in mod reflex, fara ca acestea sa aiba o semnificatie patologica. El prezinta un tremor al membrelor, pus pe seama incompletei maturizari a sistemului nervos.
Primele zile dupa nastere, cu temerile si intrebarile ei, sunt o perioada minunata, de cunoastere si relationare cu nou-nascutul, care va pune bazele unei legaturi esentiale si perpetue. In lunile urmatoare, fizionomia si aspectul sau fizic vor suferi modificari radicale, functiile sale fiziologice se vor perfectiona, iar interactiunea cu cei din jur va evolua miraculos de la o zi la alta!

Nou-nascutul depune reale eforturi pentru a se adapta de la viata intrauterina la cea extrauterina. Cand are loc prima inspiratie, copilul incepe sa tipe. Acesta este oarecum semnul ca totul este in regula. Imediat, el va incepe sa isi miste mainile si piciorusele, pastrand insa pozitia cu care a fost obisnuit 9 luni de zile.
Poti fi izbita de culoarea rosie a pielii bebelusului, de faptul ca unghiile sunt crescute sau ca sunt prezente unele deformatii ale capului, mai ales cand travaliul a fost mai lung si mai greu. Toate aceste mici semne de ingrijorare dispar la cateva zile.
Pe pleoapa superiora, pe nas si pe ceafa, unii nou-nascuti pot avea pete rosii care par sa se stearga cand sunt apasate cu degetul, dar care dispar complet dupa cateva luni.
O zona foarte sensibila si moale la pipait se afla in zona crestetului capului, numita si fontanela superioara sau moalele capului. O alta regiune moale si sensibila poate sa fie si inspre ceafa, zona numita fontanela posterioara sau fontanela mica. Aceste regiuni moi se datoreaza lipsei de osificare, situatie normala in ceea ce priveste fontanela anterioara, pana la 12 - 14 luni.

Greutatea normala
Greutatea normala a unui nou-nascut variaza, astfel ca fetitele au o greutate cuprinsa intre 2900 si 3300 de grame, iar baieteii intre 3000 si 3500 de grame. Un copil care la nastere are o greutate intre 2500 si 2800 de grame este un copil subponderal, in timp ce nou-nascutul sub 2500 de grame, este prematur. Totusi, unii copii pot avea o greutate cuprinsa intre 4000 si 4500 de grame.

Primele 7 zile de viata
In prima saptamana dupa nastere, bebelusul va dormi aproape permanent (19-20 de ore), un somn calm, fara sa fie deranjat de zgomote mici si medii sau lumina. Nu plange cand se trezeste, dar, atunci cand nu este ingrijit cum trebuie sau se imbolnaveste, plange la trezire, perioada de veghe este mai mare si este mai agitat decat de obicei. In astfel de cazuri, trebuie anuntat medicul.
Chiar fiind sanatos, copilul poate avea unele manifestari care te pot ingrijora atat pe tine cat si pe tatic, caci in fond, cine nu ar fi alarmat vazandu-si puiul suferind? Plansul, tipetele, tresaririle, varsaturile, icterul, scaderea in greutate, uneori febra iti pot da de gandit. Pentru a-ti ajuta pruncul sa se adapteze cat mai bine si mai repede la noua lui viata, trebuie sa stii cum sa gestionezi astfel de situatii, dand mereu dovada de prudenta si stapanire de sine si aplicand intotdeauna masurile igienice indispensabile dezvoltarii armonioase a copilului.
Colica reprezinta plansetul puternic si persistent, care apare la sugarii cu varsta intre 3 saptamani si 3 luni. Cat de mult plange copilul intr-un mod excesiv sau extrem, este un lucru subiectiv si difera in functie de perceptia celui care il ingrijeste. In orice caz, medicii pun diagnosticul de colica, la un copil in plina stare de sanatate care de mai mult de 3 saptamani, plange mai mult de 3 ore pe zi, mai mult de 3 zile pe saptamana, cu o intensitate mare, tipica varstei. Este foarte greu de consolat un sugar cu un episod de colica odata ce aceasta a debutat. Sugarii care au colici plang mai mult decat ceilalti copii. Atunci cand plang, isi misca mainile si picioarele, sunt agitati si par a avea dureri. Uneori ei isi incordeaza mainile si picioarele dupa care le relaxeaza. Ei se pot inrosi sau invineti din cauza plansului. Atunci cand sugarul plange mai mult de 3 ore pe zi, cel mai probabil plansul se datoreaza colicilor. Sugarii cu colici devin agitati spre sfarsitul zilei, dar colica poate debuta in orice moment al zilei.
Ei pot plange in reprize dar si continuu pentru o perioada mai lunga. Atunci cand plang, ei inghit aer, astfel incat se baloneaza si burtica lor se va umfla si va deveni mai tare, ceea ce le creste si mai mult disconfortul.
Nu se stie sigur care sunt cauzele colicilor. Sugarii care au colici sunt sanatosi, deci nu sunt determinate de anumite boli. Colicile nu sunt cauzate de felul in care este ingrijit sau manevrat sugarul. Deci nu este vina parintilor. Colicile pot fi determinate de o durere de stomac sau de temperamentul sugarului. Sugarii cu colici par a fi mai receptivi si mai sensibili decat alti sugari la factorii din mediul inconjurator.

Exista cateva lucruri care pot fi facute pentru a linisti sugarul. Acestea pot include schimbarea alimentatiei sau pozitia in care sunt tinuti copii in brate.
Pot fi incercate urmatoarele sfaturi:
- punerea unei sticle calde pe abdomenul sugarului (nu trebuie sa fie fierbinte)
- balansarea copilului intr-un scaun special sau intr-un leagan
- invartirea copilului (trebuie sa ne asiguram ca el isi poate tine capul)
- o baie calduta
- suzeta
- mangaierea blanda a burticii sugarului
- infasurarea sugarului intr-o paturica moale
- plimbarea copilului in carucior
- plimbarea copilului cu masina intr-un scaun special pentru sugari.

Icterul nou-nascutului
Apare in primele 2-4 zile de viata si nu este nicidecum o boala, ci una din manifestarile specifice bebelusului care se adapteaza treptat la viata extrauterina. Simptomele sunt coloratia galbena a ochilor si o coloratie galben-rosiatica a pielii. De cele mai multe ori, dureaza 5-7 zile si nu este insotit de alte semne de imbolnavire, neavand nicio legatura cu hepatita epidemica sau alte boli care provoaca icter. Icterul va scadea puternic in intensitate in ziua a 7-a si va disparea complet spre ziua 11 - 14, fara niciun tratament.
Icterul fiziologic, este o dovada a faptului ca in sange se alfa un exces de bilirubina. Bilirubina este o substanta chimica eliberata in cursul procesului normal de descompunere a globulelor rosii imbatranite.
Majoritatea bebelusilor cu forme usoare de icter isi recastiga culoarea rozalie sanatoasa fara nici un tratament special.

Feluri de icter la nou nascuti
1. Icterul fiziologic.
Apare la bebelusii care au mai mult de o zi de la nastere, insa mai putin de o saptamana.
Ce trebuie sa faceti in cazul icterului fiziologic?
Va trebui sa va consultati cu medicul pediatru. Acesta va examina bebelusul si va prescrie un tratament necesar - numai daca este nevoie. In cele mai multe cazuri de icter fiziologic - nu este nevoie de nici un tratament.
2. Icterul de alaptare
Icterul de alaptare poate apare la bebelusul alaptat de 2-7 zile sau mai mare si se manifesta printr-o coloratie galbuie a pielii.
Ce trebuie sa facetin in cazul icterului de alaptare?
Icterul de alaptare poate semnala o alta afectiune a bebelusului, care necesita tratament de urgenta. Chemati imediat pediatrul. Va fi necesara efectuarea unor teste pentru determinarea cauzei icterului la bebelus - si se va stabili un tratament.
3. Atrezie biliara
Atrezia biliara este un blocaj al canalelor biliare si se poate produce daca bebelusul are peste 2 saptamani de la nastere si inca are icter. Inca un semn este faptul ca scaunele au o culoare neobisnuit de palida.
Ce trebuie sa faceti in cazul atreziei biliare?
Chemati de urgenta medicul pediatru care va examina bebelusul si va determina cauza acestui tip de icter. Nu va alarmati insa. Unii bebelusi raman icterici o perioada mai lunga - iara cest lucru nu este periculos sau alarmant.

Cum se trateaza icterul la nou-nascuti?
Bilirubina este in general inofensiva la un bebelus sanatos. Totusi, daca este lasata sa se acumuleze pina la un nivel ridicat, poate provoca leziuni cerebrale nou-nascutului.
Daca nivelul sanguin al bilirubinei ste foarte ridicat sau daca bebelusul este vulnerabil (prematuritate sau o boala genetica) - pediatrul poate prescrie fototerapie.

Ce este fototerapia?
Acest tratament implica expunerea bebelusului la o lumina speciala numita bili-lumina, timp de 1-2 zile, pentru a ajuta la eliminarea bilirubinei pina cand ficatul bebelusului se mai maturizeaza.
Aceasta lumina nu produce radiatii ultraviolete. Chiar cu acest tratament, bilirubina poate sa ramana crescuta timp de mai multe zile sau saptamani. Lumina zilei, care intra prin fereastra este de asemeni de ajutor in acest caz - dar nu lasati copilul in plin soare.
Medicul pediatru poate recomanda tratamentul cu fototerapie acasa sau poate recomanda o internare de citeva zile in spital pentru a putea fi supravegheat in permanenta de personalul medical.
Unii medici sunt de parere ca icterul de forme usoare al nou nascutilor se poate trata prin mese mai frecvente, constand din lapte de mama sau lapte praf pentru sugari, pentru a ajuta eliminarea bilirubinei prin scaun.

Scaderea in greutate a micutului
In primele 2-4 zile dupa nastere, nou-nascutul va pierde putin din greutatea pe care o avea la nastere. Aceasta pierdere poate fi de 5 pana la maxim 10% din greutatea initiala, procent care va fi recuperat in maxim 10 zile. Aceasta scadere in greutate este absolut normala avand in vedere faptul ca bebelusul primeste mai putin lichid decat pierde, prin urina, scaun, transpiratie, respiratie.

Criza genitala a nou-nascutului
50% dintre nou-nascuti, atat fete cat si baieti, intre zilele 3-9 de viata, pot suferi unele modificari trecatoare ale glandelor mamare si organelor genitale, datorita influentei pe care o au hormonii materni patrunsi in sangele fatului. Aceste manifestari sunt asemanatoare cu cele specifice perioadei pubertatii : in cazul fetitelor, sanii se umfla si se intaresc putin, in timp ce baieteilor li se pot umfla testiculele. Aceste manifestari sunt normal si cedeaza curand. Sub nicio forma sanii sau testiculele nu trebuie apasate.

Febra de sete
In primele zile de viata, chiar si unui copil sanatos ii poate creste temperatura pana la 38 - 39 de grade, daca nu primeste cantitatea necesara de lichide. Temperatura va reveni la normal in cateva ore, prin simpla administrare de lichide cum ar fi un ceai sau apa fiarta si racita. Fii foarte atenta si urmareste cateva zile daca febra a disparut definitiv. Orice febra care persista dupa ce s-au administrat lichide sau care reapare, este semnul unei boli sau a unei infectii, astfel ca trebuie sa apelezi imediat la un medic.

Plansul la sugari
Orice nou-nascut plange in medie aproximativ trei ore pe zi, iar uneori urletele par ca se prelungesc la nesfarsit. Cea mai mare cota de plans este atinsa in intervalul sase - opt saptamani, iar dupa aceasta varsta incepe sa scada la cel mult o ora pe zi. Nu te gandi ca pana la doua luni, cel mic va avea program de plans de trei ore pe zi, timp in care tu vei simti ca-ti pierzi cumpatul. Ori de cate ori va avea o nevoie, el te va anunta prin mici reprize de plans. Vei avea nevoie de timp, rabdare si mult studiu pentru a-ti da seama ce reprezinta lacrimile lui. Vei observa ca experienta in aceasta meserie te va intarii, iar dupa numai cateva saptamani, vei comunica cu cel mic ca si cum ati vorbi aceeasi limba. Vei ajunge sa recunosti fiecare tip de plans, iar la primele sunete vei stii exact ce-i trebuie bebelusului tau. Pana atunci insa, vom incerca sa-ti oferim o mana de ajutor pentru a-i descifra lacrimile.

"Imi este foame!"
De la nastere si pana in preajma varstei de trei luni, un bebelus plange, in primul rand ca-i este foame. Plansul timpic "de foame" are o sonoritate aparte. Porneste de la cateva scancete, iar apoi devinde ascendent in intensitate pana capata aceasi ritmicitate. Modelul este unic si nu poate fi confundat: cel mic plange cateva secunde, apoi face o pauza scurta, iar plange si iar face pauza, pana cand cineva vine sa-i dea "papa". Vei observa ca imediat ce-l vei lua in brate si ii vei da lapticul, se la linisti. In astfel de situati este bine sa-i studiezi si celelalte miscari pe care le face pentru a te asigura ca este vorba despre plansul de foame. De obicei, cand le este foame, bebelusii deschid guritele, isi sug degetelele si bajbaie dupa sanul mamei cand sunt luati in brate.

"Sunt obosit!"
Chiar daca, de obicei bebelusii incep sa motaie imediat ce simt ca le este somn, unii dintre ei devin atat de itirati din cauza oboselii, incat par ca nu ne mai putem intelege cu ei. Un plans de oboseala se poate recunoaste dupa tonalitatea frematatoare care creste in intensitate. Un sugar care simte ca este ora pentru nani, va casca o data la cateva minute si se va freca la ochisori. Daca esti mama neexperimentata, va trebui sa acorzi foarte mare atentie acestor semne, pentru ca, in caz contrar, cel mic va deveni atat de obosit incat iti va fi foarte greu sa-l adormi mai tarziu. Cu cat este mai obosit, cu atat iti va fi mai greu sa-l linistesti, sunt de parere specialistii. Daca bebelusul da semne ca este exagerat de obosit, adica plange de nu-l mai poti alina, du-l in camera lui sau intr-un loc linistit din casa, tine-l in brate si mangaie-l pe burtica sau pe spate pana se calmeaza. Priveste-l in ochii si lasa-l si pe el sa te priveasca, pentru ca astfel el se va simti in siguranta alaturi de tine si va adormi in cateva minute. Daca nici acest truct nu da rezultate, inainte de a-l culca, fa-i o baita. De obicei baia de dinainte de culcare ii ajuta pe cei mici sa se relaxeze.

"Tine-ma in brate!"
Este posibil ca un bebelus sa planga doar pentru ca vrea sa fie tinut in brate? Sigur ca da. Daca puiul tau inceteaza sa scanceasca in minutul in care il iei in brate, inseamna ca asta isi doreste. Gandeste-te ca pana una alta, l-ai purtat noua luni in pantec si este normal ca acum sa duca dorul acelor vremuri. Nu-ti face griji ca daca il vei lua in brate ori de cate ori plange, il vei rasfata. Pana la trei luni, nici nu se pune problema de rasfat. Unii bebelusi, pur si simplu simt nevoia de a fi tinuti in brate de mamele lor. Insa nu toti bebelusii vor sa fie mereu bagati in seama .

"Schimba-mi scutecul!"
In timp ce unii bebelusi nu suporta scutecele murdare, altii par sa uite repede de acest disconfort. Primii sunt si cei mai galagiosi cand vine vorba de schimbatul scutecelor. Oricum acesta este un aspect care se poate verifica si remedia imediat ce ai primit primul semn.

"Sunt foarte stresat"
Daca vei observa ca micutul tau se supara atunci cand este supus prea multor stimuli, cum ar fi lumina excesiva in camera, sunete tari sau miscari bruste ( chiar si prea mult leganat in brate), studiaza cu atentie ce-l deranjeaza pentru a putea sa-i asiguri confortul care si-l doreste. Cand astfel de momente apar, incearca sa-l domolesti, asigurandu-i cel mai linistitor si calm mediu. Stinge lumina, sau trage draperiile la fereastra, elimina zgomotele din jurul lui si pune-l in patut lui. Unii bebelusi se simt confortabil atunci cand li se fixeatza o rutina a programului zilnic. Incearca sa stabilesti un orar fix de masa, de somn si de baie si ar fi bine sa-l respecti cu strictete.

"Vreau sa ma distrez!"
Este posibil ca un bebelus de sase saptamani sa se plictiseasca si sa se si manifeste in acest sens? Da. Studiile au aratat faptul ca bebelusii activi au o dorinta innascuta de a socializa cu ceilalti. Un nou-nascut iti poate arata printr-un scancet sau printr-un plans scurt ca este plictisit si ca vrea ca tu sa faci ceva in acest sens. S-ar putea ca in acelasi mod sa-ti comunice ca tot ceea ce-si doreste este sa te vada alaturi de el. Incearca sa-l distrezi cantandu-i, vorbindu-i sau jucandu-te in fata lui pentru ca el sa simta ca este inclus intr-un scenariu.

"Ma doare ceva!"
In general cel mai zgomotos plans apare atunci cand pe cel mic il doare ceva. Acest plans apare brusc si este la intensitate maxima. In astfel de situatii trebuie sa verifici cu atentie daca bebelusul se afla intr-o pozitie nu tocmai confortabila, daca si-a pris vreo mana sau un picior in scaunul lui sau in carucior. Daca totul pare in regula, iar el continua sa planga, cel mai indicat ar fi sa-l dezbraci de toate hainutele si sa cauti sursa disconfortului. Hainutele ar putea sa fie prea stramte, sau vreun fir de par sau o ata, s-ar putea sa i se fi infasurat pe unul dintre degetele de la picioare si sa-i intrerupa circulatia.

"Sunt bolnavior!"
Suntele pe care le scoate un bebe bolnavior sunt foarte diferite de plansului lui obisnuit si majoritatea parintilor stiu din instinct ca ceva nu este in regula cu cel mic. Un "plans de bolnavior" este slab, mai mult miorlait si insotit de o multime de semne fizice care arata acest lucru. Daca un copil pare inconsolabil, nu mai mananca ca de obicei, este tot timpul apatic si obosit sau, mai rau, are febra, vomita sau are diaree, trebuie sa consulti imediat un pediatru.

Referat: 5 motive sa bei cat mai multa limonada Referat: Procesarea fructelor si legumelor

Cai de diseminare

Propagare locala - in suprafata extinderea se face in cavitatea uterina, invazia istmului si colului, iar in profunzime extensia se face in miometru.

Extensia loco‑regionala - spre vagin, anexe, peritoneul pelvin, vezica, sigmoid, rect.

Propagarea limfatica - la ganglionii iliaci externi, presacrati, preaortici.

Simptomatologie

Metroragia, simptom dominant, cu sange rosu sau sub forma unei scurgeri rozate, intermitenta; are mare valoare diagnostica mai ales cand apare in postmenopauza.

Leucoreea, hidroreea - fetide sau purulente.

Durerea in fazele avansate.

Diagnostic

Biopsia endometrului - metoda de electie in diagnosticul cancerului endometrial.

Histeroscopia - evalueaza sediul si extinderea leziunii, vizualizeaza orificiile tubare, istmul si canalul cervical.

Ecografia vaginala - pentru diagnosticul precoce de adenocarcinom.

Bilantul extensiei loco‑regionale: cistoscopia, urografia intravenoasa, rectoscopia, limfografia.

Stadializare

Dupa FIGO:

IA - tumora limitata la endometru.

IB - invazia mai redusa decat 1/2 miometru.

IC - invazia mai mare decat 1/2 miometru.

IIA - invazia glandelor endocervicale.

IIB - invazia stromei cervicale.

IIIA - invazia seroasei anexelor si/sau citologie peritoneala pozitiva.

IIIB - metastaze vaginale.

IIIC - metastaze ganglionare pelvine si / sau paraaortice.

IVA - invazia mucoasei vezicale si / sau intestinale.

IVB - metastaze la distanta.

Clasificarea TNM:

Tis - carcinom in situ.

T1 - T1a - cavitate mai mica de 8 cm.

T1b - cavitate mai mare de 8 cm.

T2 - extensie la colul uterin.

T3 - extensie pelvina.

T4 - extensie la vezica, rect sau in afara pelvisului.

Tratament

Tratamentul chirurgical in stadiile I si II: in stadiul I se practica histerectomia totala cu anexectomie bilaterala completata cu limfadenectomia iar in stadiul II se indica chirurgie radicala (colpohisterectomie largita si limfadenectomie pelvina).

Cazurile inoperabile din punct de vedere medical (femei cu varste inaintate, patologie medicala ce creste riscul operator) sunt tratate prin iradiere si / sau progestative `n doze mari.

Tratamentul in stadiile III si IV - in stadiul III, in absenta afectarii parametriale, se practica histerectomie totala cu anexectomie bilaterala, cu radioterapie postoperatorie. Daca invazia intereseaza parametrele, se indica colpohisterectomia largita cu limfadenectomie pelvina bilaterala.

Cancerul de ovar

Epidemiologie, factori de risc

Mortalitatea prin cancer ovarian este mult crescuta fata de mortalitatea prin cancer cervical si endometrial impreuna; este cancerul genital cu cel mai intunecat prognostic.

Cu toate progresele obtinute in diagnosticul si tratamentul cancerului ovarian, mai mult de 75% din cazuri sunt diagnosticate in stadii avansate iar rata supravietuirilor la 5 ani ramane modesta.

Frecventa creste dupa 60 de ani, inainte de 45 de ani leziunea maligna fiind atipica.

Riscul genetic este exprimat prin: cancer ovarian familial, sindrom familial de cancer de ovar / san, sindromul Lynch II (sindromul de cancer de colon nepolipos ereditar), mutatii ale genei BRCA1 si BRCA 2.

Alti factori implicati: infertilitatea, starea sociala si economica privilegiata.

Factori de protectie: contraceptia orala (pune ovarul in repaus, suprima ovulatia si scade secretia gonadotrofinelor hipofizare.

Histologie

Tumori epiteliale cu punct de plecare epiteliul celomic embrionar.

Tumori stromale - tumori feminizante (tecom), tumori masculinizante (tumori cu celule Sertoli, Leydig sau Sertoli/Leydig), tumori mixte (ginandroblastom), tumori cu celule lipidice.

Tumori germinale - se dezvolta din celulele germinale; sunt diferentiate (teratom, carcinom embrionar), nediferentiate (disgerminom) .

Cai de diseminare

Implantarea la nivelul suprafetei peritoneului.

Extensie directa, cu invadarea tesuturilor adiacente: fundurile de sac, vezica, trompele, uterul, colonul, sigmoidul, rectul.

Diseminare hematogena la ficat, pulmon, os, splina, rinichi, piele, creier.

Diseminarea limfatica.

Simptomatologie

in stadiile incipiente, majoritatea femeilor sunt asimptomatice mult timp iar cand simptomele apar sunt vagi si nespecifice. Pot apare menstre neregulate la pacientele in premenopauza, sau se semnaleaza prezenta unei mase pelvine care comprima vezica sau rectul (polakiurie, constipatie, distensie abdominala joasa cu durere, dispareunie, meteorism, greata).

in stadii avansate, la femeile in postmenopauza pot apare sangerari vaginale, si simptome legate de prezenta ascitei, metastazelor omentului si a celor intestinale (greata, senzatie de plenitudine precoce / anorexie, meteorism).

Diagnostic

Ecografia - tumorile maligne sunt multiloculare, solide, cu volum mai mare de 5 cm, septuri groase si noduli solizi, si ca regula, ascita. Cea mai buna diferentiere malign‑benign, o fac imaginile Doppler color. Alte semne ecografice de malignitate sunt metastazele epiploice, invazia ganglionilor paraaortici, hidronefroza, metastazele hepatice.

RMN - superioara ultrasonografiei, furnizeaza imagini in planurile frontal, sagital si transversal.

CT - detecteaza diseminarile in etajele superioare abdominale, retroperitoneal, detectarea formatiunilor exofitice.

Markerii tumorali - determinarea nivelurilor serice de CA‑125 este utila in diferentierea formatiunilor pelvine maligne de cele benigne. In cazul unei femei in postmenopauza cu o formatiune anexiala si un nivel seric foarte ridicat al CA 125 (>95 U/ml), exista o mare probabilitate a malignitatii.

Laparotomia - permite o serie de manevre cu mare valoare diagnostica (stabilirea naturii leziunilor si stadializare): examenul citologic (din lichidul liber din fundul de sac Douglas sau daca nu exista lichid liber, din cel rezultat din lavajul peritoneal cu o solutie salina), explorarea suprafetelor intraabdominale si viscerelor, biopsii ganglionare, examen extemporaneu pentru diferentierea malign‑benign (pentru decizia terapeutica), rezectia marelui epiploon.

Tratament

1.chirurgical

In stadiul I de electie este histerectomia totala cu anexectomie bilaterala completata cu omentectomie.

In stadiul II: indicata este histerectomia totala cu anexectomie bilaterala, omentectomia si instilatia 32 P.

In stadii avansate se practica limfadenocolpohisterectomia largita Wertheim cu omentectomie sau chirurgie de reductie tumorala.

2.chimioterapia

Cu agent unic - rezervata doar cazurilor hipostenice, cu conditie generala precara, care nu tolereaza regimuri cu toxicitate mare sau celor ce refuza tratament i.v. Substantele utilizate ca agenti unici sunt: Carboplatin, Ifosfamida, Adriamicina, Taxol.

Polichimioterapia - este considerata superioara terapiei cu agent unic. Se utilizeaza regimurile Cisplatin‑Paclitaxel, Carboplatin‑Paclitaxel (incidenta redusa a trombocitopeniei), Paclitaxel‑Doxorubicina (in cazuri recidivate dupa tratamente de prima linie, bazate pe compusi platinati).

Dupa chimioterapie sau radioterapie se practica interventie chirurgicala second‑look pentru completarea ablatiei fragmentelor tumorale.

Chimioterapia intraperitoneala - plasarea directa intraperitoneala a agentilor chimici.

3.radioterapia

Succesul RT este superior in cazul tumorilor de volum mic in comparatie cu cele voluminoase precum si in cazurile cu reductie tumorala optima, in celelalte cazuri, cu tumori reziduale mari, rolul poate fi doar paliativ.

Coriocarcinomul

Definitie: carcinom ce provine din epiteliul trofoblastic, ce poate apare dupa orice tip de sarcina - sarcina ectopica, molara, avort, sarcina la termen - dupa cum poate apare "ab initio", fara decelarea unui antecedent obstetrical.

Factori de risc:

Varsta - risc maxim dupa 40 ani.

Antecedente obstetricale - avorturile in antecedente maresc riscul aparitiei unui coriocarcinom, risc ce este de 1000 ori mai mare dupa o sarcina molara decat dupa o sarcina la termen.

Factori genetici - aparitia unui coriocarcinom dupa o sarcina la termen, se face pe terenul unui produs de conceptie diploid si heterozigot, cu contributie genetica haploida din partea fiecarui parinte. De asemeni, s‑a constatat o frecventa mai mare de coriocarcinoame la femeile cu grup sangvin A (II) si o incidenta mai scazuta la femeile cu grup sangvin 0(I).

Antigenicitatea HLA - s‑a remarcat ca exista un risc mai crescut la femeile cu un grad mare de compatibilitate cu sotul in ceea ce priveste antigenii locusului B.

Contraceptia - risc de 6 ori mai mare la femeile ce utilizeaza contraceptia.

Anatomie patologica

Macroscopic - nodul de culoare rosie‑violacee, foarte sangerand, friabil, dezvoltat spre cavitatea uterina, cu infiltrare profunda progresiva in miometru, seroasa, parametre, ligamente rotunde.

Microscopic - tumora constituita din tesut trofoblastic, sincitiotrofoblast si citotrofoblast, fara vilozitati.

Histologic - nuclei monstruosi, mitoze numeroase si anarhice.

Cai de diseminare - predominant hematogena; extensia locala se face de la uter spre parametre iar cea loco‑regionala spre vagin sub forma unor noduli de culoare rosu‑inchis, hemoragici. Diseminarea la distanta se face pulmonar - tuse, hemoptizie, insuficienta respiratorie, cerebral - hipertensiune intracraniana, hemoragii cerebrale, sau in ficat, splina, rinichi, intestin, piele.

Diagnostic clinic si de laborator

Diagnosticul precoce al coriocarcinomului dupa o sarcina la termen, avort sau sarcina ectopica este mult mai dificil cand se interpune un interval asimptomatic dupa sarcina, care abate atentia de la acest antecedent .De aceea, hemoragia aparuta postpartum sau postabortum la reluarea menstruatiilor, variabila cantitativ, fara durere, de intensitate redusa, persistenta, neregulata, trebuie investigata foarte amanuntit. Uneori insa, coriocarcinomul se manifesta doar prin simptome date de metastaze, care nu sunt localizate in sfera genitala si nu sugereaza diagnosticul: metastaze cerebrale ce mimeaza o criza epileptica, psihoza, accident vascular cerebral sau tumora cerebrala primara sau poate aparea o sensibilitate / formatiune tumorala in hipocondrul drept. Alt organ ce poate fi sediul metastazelor este pulmonul (90% din cazuri metastazeaza initial pe plaman).

Examenul local va evidentia uterul usor marit de volum, de consistenta moale, formatiuni chistice parauterine, sangerare si colul uterin intredeschis.

Gonadotrofina corionica umana, considerata "marker tumoral ideal", este esentiala in diagnosticul, tratamentul, determinarea remisiunii si urmarirea pacientelor; in laborator se practica analiza radioimunologica a subunitatii beta.

Alte investigatii utile sunt: arteriografia pelvina (imagini de fistule arterio‑venoase), RMN, scintigrafia hepatica, cerebrala, ultrasonografia si, foarte important examenul histopatologic a fragmentelor de tesut de la nivelul focarului tumoral, examinarea continutului uterin nefiind concludenta.

Stadializare

Dupa FIGO :

Stadiul I: tumora limitata la corpul uterin.

Stadiul II: tumora extinsa in afara uterului dar limitata la structurile genitale.

Stadiul III: metastaze pulmonare.

Stadiul IV: alte metastaze la distanta.

Tratament

Chimioterapia: se foloseste polichimioterapia dupa regimul abreviat EMA‑CO: in zilele 1 si 2, Etopozid 100 mg/m i.v., Metotrexat, initial 100mg/m