Preventie - grile

PREVENTIE - GRILE

2595. Pelicula dobandita este:

A.     o acumulare oro-dentara a resturilor alimentare

B.     este echivalenta cu tartrul

C.     o pelicula acelulara formata cu saliva si lichidul gingival

D.     se formeaza in cateva ore - elementul primordial al placii

E.     o pelicula ce poate fi indepartata prin clatirea viguroasa a cavitatii orale.

2596. La originea cariei dentare participa 4 factori interdependenti si care caracterizeaza placa bacteriana. Alegeti acesti factori din raspunsurile urmatoare:

a.     lipidele

b.     polizaharidele (rolul alimentatiei)

c.      streptococii (rolul microbismului)

d.     glucanii

e.     aciditatea mediului.

2597. Compozitia placii bacteriene este:

a.     stabila in timp

b.     reprezentata de lipide

c.      evolutiva de la o zi la alta

d.     in primele doua zile coci si bacili Gram pozitivi, apoi bacili Gram negativi

e.     insolubila in saliva, iar eliminarea ei fizica este posibila doar prin mijloace mecanice.

2598. Toate glucidele alimentare uzuale pot fi metabolizate de catre microorganisme, participand la procesul bacterian morbid pe urmatoarele cai:

a.     acumulare de bacterii

b.     produsi de fermentatie toxici derivati din metabolismul bacterian

c.      biosinteza macromoleculelor toxice

d.     proteinele adsorbite se denatureaza devenind insolubile

e.     ruperea filmului salivar.

2599. Saliva influenteaza patogenia cariei astfel:

a.     indirect prin continutul sau de saruri

b.     curatire mecanica (autocuratire, clearance)

c.      reducerea solubilitatii smaltului, existand un interschimb permanent intre saliva si suprafata acestuia

d.     neutralizare datorita ph-ului salivei in cursul secretiei, a capacitatii tampon si a unui posibil factor de crestere a ph-ului

e.     activitatea antibacteriana a lizozimului si a lactoperoxidazei, ca si a sistemului imunologic (IgA salivare).

2600. Microorganismele care formeaza placa supragingivala difera de cele din zona subgingivala:

a.     in cea supragingivala predomina germenii G pozitivi

b.     in cea subgingivala predomina gremenii G negativi

c.      in cea supragingivala predomina germenii G negativi

d.     in cea subgingivala predomina gremenii G pozitivi

e.     in cea supragingivala predomina germenii anaerobi.

2601. Mecanismele antibacteriene ale gazdei sunt reprezentate de:

a.     Fortele fizice de clatire (spalare) care controleaza volumul placii

b.     Lizozimul salivar care digera peretii celulari ai multor tipuri de germeni

c.      Thiocianatul salivar care inhiba enzimele bacteriene vitale ce contin grupari sulfhidril sau histidinice

d.     Lactoferina, proteina mica cu greutate moleculara 80.000 care inhiba preluarea de catre anumite bacterii

e.     Secretia imunoglobulinelor salivare reprezentate de Ig As.

2602. Indicele de placa a lui Silness si Löe (I.P.L.)

a.     utilizeaza: evidentierea inaltimii placii bacteriene pe suprafete dentare

b.     se noteaza de la 1 la 3

c.      se noteaza de la 0 la 4

d.     se noteaza de la 0 la 3

e.     utilizeaza substante revelatoare pentru evidentiere.

2603. Substantele revelatoare reprezinta:

a.     substante auxiliare utilizate in stomatologie pentru determinarea cariilor incipiente

b.     substante utilizate pentru determinarea cariilor proximale

c.      substante utilizate pentru determinarea indicilor de sangerare papilara

d.     substante utilizate pentru determinarea placii bacteriene prin colorarea acesteia

e.     substante utilizate pentru determinarea inaltimii pungilor parodontale.

2604. Indicele gingival al lui Löe si Silness (GI) modificat de Lobene:

a.     se puncteaza suprafata dentare acoperita de placa bacteriana

b.     se noteaza de la 0 la 3

c.      se noteaza de la 0 la 4

d.     foloseste o scara mai sensibila prin impartirea in 5 grade

e.     se deterrmina prin utilizarea substantelor revelatoare.

2605. Indepartarea placii bacteriene se poate face:

a.     prin clatirea abundenta a cavitatii bucale

b.     prin utilizarea alimentelor consistente

c.      prin utilizarea substantelor revelatoare

d.     prin utilizarea luminii polarizate

e.     prin metode mecanice si chimice.

2606. Tehnica de periaj a lui Fones este:

a.     indicata la copiii mici

b.     indicata doar la adulti

c.      este o tehnica de periaj orizontal

d.     este o tehnic de periaj cu miscari circulare

e.     nici unul din raspunsurile de mai sus.

2607. Fluorul este cel mai electronegativ halogen, ceea ce explica reactivitatea sa chimica foarte mare. Datorita acestui fapt el nu exista liber in natura, doar sub forma de fluoruri. Acestea se gasesc in:

a.     apa de mare

b.     alimente

c.      apa de fantana in soluri bogate in fluoruri

d.     anumite zacaminte

e.     unele surse de apa potabila.

2608. Conditiile pe care trebuie sa la indeplineasca o metoda de fluorizare a apei potabile sunt:

a.   sa nu prezinte efect nociv in ceea ce priveste forma si modalitatea de administrare

b.   sa aibe limite largi de siguranta

c.    sa fie scumpa

d.   sa nu ridice obiectii din partea populatiei

e.   sa fie usor de administrat.

2709. Aplicatiile topice cu fluor actioneaza la urmatoarele nivele:

A.  in smaltul dentar, prin inlocuirea ionilor OH si CO3 de catre fluor

B.   in saliva, unde fluorul intervine asupra microorganismelor activand metabolismul glucidelor

C.   in placa dentara, unde acumularea de fluor duce la inhibarea acizilor ca si a sintezei polizaharidelor endocelulare

D.  asupra mucoasei jugale

E.   asupra ligamentelor alveolo-dentare.

2710. In absorbtia fluorului intervine si momentul ingestiei astfel:

A.  ingestia simultana de alimente si de fluor intarzie absorbtia acestuia

B.   ingestia fluorului este intarziata atunci cand fluorul este ingerat impreuna cu produse lactate deoarece se formeaza fluorura de calciu foarte greu solubila

C.   este favorabila absorbtia fluorului cand ingestia se face dimineata

D.  absorbtia fluorului este favorizata de ingestia fluorului seara

E.   nici un raspuns nu este corect.

2711. Administrarea fluorului prenatal este eficace si asigura o buna protectie a dintilor:

A.       molarilor de 12 ani anchilozati

B.       dintilor temporari care se mineralizeaza in aceasta perioada

C.       dintilor permanenti

D.       nu are influenta asupra dezvoltarii dentare

E.       permanenti la varsta a treia.

2712. Ansamblul fluidelor intraorale este contaminat de:

A.       placa bacteriana

B.       lichidul amniotic

C.       resturi alimentare

D.       resturi celulare

E.       nici un raspuns nu este corect.

2713. Concentratiile fluorului in tesuturile mineralizate sunt foarte variabile depinzand de numerosi factori:

A.     fluoremia in cursul formarii lor

B.     perioada de timp in care subiectul ingereaza fluorul

C.     rata de crestere

D.     suprafata tesuturilor mineralizate in formare

E.     zona si tipul de tesuturi examinate.

2714. Interfata smalt-mediu este in permanenta in echilibru instabil si precar, putand sa apara leziuni carioase. Metodele de prevenire a cariei dentare au urmatoarele obiective:

A.     sa limiteze factorii de demineralizare

B.     sa intareasca rezistenta smaltului fata de agresiunile acide

C.     sa controleze amelogeneza

D.     sa controleze mineralizarea

E.     sa favorizeze fazele de remineralizare a smaltului.

2715. Riscul intoxicarii cronice cu fluor depinde de:

A.     frecventa ingestiei de fluor

B.     doza ingerata de fluor

C.     durata impregnarii cu fluor

D.     clearance-ul salivar

E.     nici un raspuns nu este corect.

2716. Manifestarile generale ale unei intoxicatii cronice cu fluor sunt urmatoarele:

A.     alteratii la nivelul scheletului, caracterizate prin leziuni de scleroza

B.     tulburari nervoase prin compresiuni ale radacinilor nervoase care se manifesta prin dureri iradiante, parestezii, rigiditate vertebrala

C.     alterari ale functiei renale

D.     demineralizari ale smaltului

E.     dizolvarea hidroxiapatitei.

2717. In prima copilarie, terapia interceptiva se refera la:

A.     suprimarea obiceiurilor bucale

B.     corectarea ocluziei inverse frontale

C.     corectarea ocluziei distalizate

D.     mentinerea obiceiului de a suge tetina

E.     corectarea deglutitiei atipice si a comportamentului lingual anormal.

2718. Eruptia molarului de 6 ani determina:

A.     prima inaltare a ocluziei

B.     a doua inaltare a ocluziei

C.     a treia inaltare a ocluziei

D.     prabusirea ocluziei in zona laterala opusa

E.     prabusirea ocluziei in zona frontala.

2719. Santurile de pe suprafata ocluzala pot avea mai multe forme; cea mai predispusa pentru aparitia cariilor este:

A.     forma de "V" mai putin adanci

B.     forma de "I" strangulat asemeni unui gat de sticla

C.     forma stearsa supusa autocuratirii

D.     forma de "M"

E.     forma de trapez.

2720. Prin expunerea smaltului gravat acid la saliva, aceasta se remineralizeaza:

A.     in 2 ore

B.     in 10 ore

C.     in 15 ore

D.     in 24 de ore

E.     afirmatia este falsa.

2721. Dintre cauzele generale ale pierderii precoce ale dintilor temporari amintim:

A.     aplicarea mentinatoarelor de spatiu

B.     sigilarea molarului prim temporar

C.     hipodezvoltarea tuberozitatii maxilarului superior cu pozitie inalta a molarului prim permanent

D.     dezvoltarea precoce a molarului secund permanent si a celui de minte, mezializand molarul prim permanent si determinand rizaliza celor temporari

E.     administrarea fluorului in cantitati exagerate.

2722. Materialele pentru sigilare fotopolimerizabile prezinta urmatoarele avantaje fata de cele autopolimerizabile:

A.     priza sigilantului se face in doar 10-20 secunde

B.     nu trebuie amestecat, evitandu-se incorporarea de bule de aer

C.     vascozitatea sigilantului ramane constanta in timpul infiltrarii in sant

D.     vascozitatea sigilantului creste in timpul infiltrarii in sant

E.     au aroma de fructe.

2723. Contraindicatiile sigilarii sunt:

A.     santuri si fosete adanci

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

B.     santuri si fosete bine acolate, autocuratibile

C.     pacienti cu leziuni interproximale numeroase

D.     dinti cu suprafata ocluzala cariata

E.     santuri si fosete foarte retentive.

2724. Placa bacteriana se indeparteaza prin:

A.     clatiri cu apa de gura fluorurata

B.     periaj mecanic

C.     aplicatii topice de fluor

D.     irigatii bucale

E.     revelatori de placa.

2725. Placa bacteriana mineralizata devine:

A.     lizozim

B.     imunoglobulina

C.     tartru

D.     ioni de hidrogen

E.     saliva.

2726. Indicele de hemoragie papilara al lui Mühlemann (IHP):

A.     foloseste o sonda cu varful bont

B.     noteaza gradul hemoragiei papilare in urma punctarii

C.     utilizeaza o scara de la 0 la 4

D.     utilizeaza o scara de la 1 la 3

E.     se utilizeaza doar la persoanele diabetice.

2727. Indicele de hemoragie a santului gingival al lui Mühlemann si Son ia in consideratie:

A.     felul dentatiei

B.     culoarea

C.     conturul

D.     inflamatia

E.     hemoragia la sondaj.

2728. Cele mai importante mijloace auxiliare pentru curatirea mecanica a dintilor si parodontiului sunt:

A.     revelatorii de placa

B.     firul dentar

C.     periutele interdentare

D.     stimulatoarele interdentare

E.     nici unul din cele de mai sus.

2729. Sursele terapeutice de fluor sunt:

A.     geluri

B.     lacuri

C.     paste de dinti

D.     ape fluorizate secundar

E.     tablete cu fluor.

2730. Manifestarile generale ale unei intoxicatii cronice cu fluor sunt:

A.     anorexie

B.     rinoree

C.     alteratii la nivelul scheletului

D.     tulburari nervoase

E.     alterari ale functiei renale.

2731. Primele etape ale leziunii carioase initiale sunt marcate de:

A.     ingustarea spatiilor intercristaline

B.     disolutia cristalelor de hidroxiapatita

C.     largirea spatiilor intercristaline

D.     cresterea dozei de fluor

E.     nici una din cele de mai sus.

2732. Profilaxia endogena cu fluor se refera la:

A.     fluorizarea zaharului

B.     fluorizarea apei potabile

C.     fluorizarea sarii de bucatarie

D.     fluorizarea laptelui

E.     comprimate cu fluor.

2733. Viitoarea mama va ingera:

A.     1mg F/zi din prima luna de sarcina

B.     1 mg F/zi din a doua luna de sarcina

C.     1mg F/zi din a patra luna de sarcina

D.     1g F/zi din a patra luna de sarcina

E.     2,5 mg F/zi din a doua luna de sarcina.

2734. Simptomele intoxicatiei cronice cu fluor sunt:

A.     convulsii

B.     lacrimare

C.     hipoacuzie

D.     parestezii

E.     cecitate.

2735. Mestecarea gumei care are ca edulcurant xilitolul va avea ca efect:

A.     cresterea numarului de lactobacili

B.     scaderea numarului de streptococi mutans

C.     cresterea ph-ului placii dentare

D.     scaderea ph-ului placii dentare

E.     cresterea numarului de streptococi mutans.

2736. Se recomanda consumul de alimente consistente pentru ca:

A.     numai acestea contin fluor

B.     favorizeaza masticatia

C.     produc o salivatie abundenta

D.     produc o atritie corespunzatoare cu disparitia locurilor de retentie

E.     toate cele de mai sus.

2737. Practicile cu care trebuie sa se obisnuiasca pacientii sunt:

A.     masuri de igiena oro-dentara

B.     vizite periodice la control

C.     regim dietetic corespunzator

D.     ingurgitarea de bauturi racoritoare indulcite

E.     folosirea rationala a fluorului.

2738. Pentru ca detartrajul sa fie efectuat in conditii foarte bune trebuie ca instrumentele sa fie:

A.     sprijinite pa marginea incizala

B.     sprijinite intotdeauna pe peretii radacinii

C.     sprijinite pe fren

D.     toate cele de mai sus

E.     nici un raspuns nu este corect.

2739. Contraindicatiile detartrajului ultrasonic sunt:

A.     diabet grav

B.     implant dentar

C.     macrodontie

D.     osteomielita locala

E.     tabagism cronic.

2740. Profilaxia prenatala se refera la:

A.     aportul de substante nutritive in proportii optime

B.     asimilarea de cofeina

C.     aportul de saruri minerale si vitamine

D.     aportul masiv de medicamente

E.     aportul de droguri.

2741. Sigilarea este o metoda de prevenire a carie dentare din:

A.     fosetele de pe suprafetele vestibulare ale molarilor

B.     santuri ocluzale

C.     fosete ocluzale

D.     fosete de pe suprafetele orale ale molarilor

E.     fosete orale ale incisivilor superiori.

2742. Indicatiile sigilarii sunt:

A.     dinti cu fetele autocuratibile

B.     santuri si fosete cu proasta coalescenta

C.     santuri si fosete adanci, retentive

D.     pacienti la care s-au aplicat si alte tratamente preventive

E.     punti totale bimaxilare.

2743. Filmul salivar este format din elemente organice si minerale din saliva:

A.     glucide

B.     proteine

C.     mucine

D.     aminoacizi

E.     colesterol.

2744. Prescrierea si posologia comprimatelor cu fluor trebuie sa tina cont de:

A.     religie

B.     varsta pacientului

C.     doza de fluor din mediu

D.     starea sociala

E.     cultura.

2745. Cantitatea de fluor absorbita variaza in functie de:

A.     doza de fluor ingerata

B.     momentul ingestiei

C.     durata consumului de fluor

D.     solubilitatea elementelor fluorurate

E.     eventuala asociere a fluorului cu alte elemente.

2746. Detartrajul este operatia prin care se indeparteaza:

A.     depunerile de depozit moale

B.     resturile alimentare

C.     depuneri calcare supragingivale

D.     depuneri calcare subgingivale

E.     brackets-urile.

2747. Stimulii care produc hipersensibilitatea dentinara sunt:

A.     mecanici

B.     cardiaci

C.     chimici

D.     termici

E.     toate raspunsurile sunt corecte

2748. Obiectivele terapeutice ale detartrajului sunt :

A.     suprimarea microflorei patogene situata supra si subgingival

B.     suprimarea inflamatiei, a sangerarii, si supuratiei la nivelul pungilor

C.     transformarea pungilor intr-un sant gingival normal

D.     realizarea unei suprafete radiculare biologic compatibile cu statusul parodontal normal

E.     igienizarea suprafetelor dentare.

2749. Avantajele procedeului de scaling si root-planing sunt:

A.     este o interventie dificila

B.     este o interventie relativ simpla

C.     traumatismul este minim, hemoragia este mai mica fata de procedeele chirurgicale

D.     prezinta un avantaj estetic

E.     retractia gingivala este mare in faza finala a vindecarii.

2750. Dezavantajele procedeului de scaling si root-planing sunt:

A.     se face in absenta vizibilitatii directe

B.     se face cu vizibilitate directa

C.     pot ramane portiuni de placa reziduala si tartru subgingival

D.     pericolul recidivei si reinfectiei prin persistenta pungilor reziduale

E.     se utilizeaza la pungi mai mari de 6 mm.

2751. Instrumetele pentru efectuarea detartrajului manual sunt:

A.     instrumentul in forma de secera

B.     chiuretra universala

C.     excavatorul

D.     dalta

E.     ciocanul.

2752. Chiuretele Gracey se utilizeaza astfel:

A.     Gracey 5/6 se indica pentru toate fetele incisivilor si premolarilor

B.     Gracey 7/8 se indica pentru fetele meziale si distale ale zonelor laterale

C.     Gracey 7/8 se indica pentru fetele vestibulare si orale ale zonelor laterale

D.     Gracey 11/12 se indica pe fetele meziale ale molarilor si la nivelul furcatiilor

E.     Gracey 11/12 se indica pe toate fetele premolarilor.

2753. Indicatiile pilelor sunt:

A.     indepartarea depozitelor fine de tartru supragingival

B.     indepartarea depozitelor masive de tartru supragingival

C.     indepartarea depozitelor adiacente marginii gingivale

D.     indepartarea tartrului prin fracturarea sau fragmentarea depozitelor

E.     netezirea jonctiunii smalt-cement.

2754. Care sunt metodele de baza in ceea ce priveste priza instrumentelor :

A.     priza standard tip "creion"

B.     priza tip index

C.     priza tip creion modificata

D.     priza palmara plus police

E.     priza tip stilou.

2755. Detartrajul manual corect implica:

a.     verificarea instrumentelor, care trebuie sa fie ascutite

b.     respectarea succesiunii detartrarii

c.      priza corecta

d.     campul operator sa fie intotdeauna curat

e.     priza incorecta.

2756. Criteriile dupa care se face evaluarea vindecarii dupa 1-2 saptamani sunt:

a.     disparitia edemului gingival

b.     coloratia normala a gingiei

c.      prezenta secretiilor la nivelul santului gingival

d.     absenta tartrului

e.     igiena bucala buna.

2757. Indicatiile detartrajului ultrasonic sunt:

a.     detartrajul coronar al depozitelor masive de tartru, depuneri, coloratii

b.     chiuretajul bland si chirurgie parodontala

c.      accesul in zone foarte dificile pentru instrumente

d.     indepartarea excesului de ciment in cimentari ortodontice

e.     indepartarea placii bacteriene.

2758. Contraindicatiile detartrajului ultrasonic sunt :

a.     osteomielita locala

b.     infectii gingivale ciclice cronice

c.      tulburari de nutritie

d.     diabet grav

e.     depozite masive de tartru.

2759. Dupa doua-trei saptamani de la inteventia de detartraj se poate observa :

a.     culoarea normala a gingiei

b.     consistenta ferma a gingiei

c.      absenta mobilitatii dentare patologice

d.     absenta florei patogene parodontale

e.     prezenta secretiilor in santul gingival.

2760. Bazele conceptului sterilizarii sunt puse de:

a.     Joseph Lister (1867)

b.     Igna Philipp Semmelweis (1865-1918)

c.      Simon Terillon (1844-1895)

d.     Louis Pasteur (1822-1895)

e.     Rene Leriche.

2761. Sterilizarea se defineste ca:

a.     Procesul de distrugere a tuturor formelor de viata ( bacterii, virusuri, spori), prin actiunea agentilor fizici sau chimici de pe substrat

b.     Procesul de dezinfectie chimica.

c.      Procesul fizic de indepartare a bacteriilor de pe suprafete plane

d.     Procesul chimic de indepartare a virusurilor

e.     Procesul prin care se reduce numarul de microorganisme de pe obiectele neinsufletite.

2762. Curatirea cu ultrasunete a instrumentelor de cabinet:

a. inlocuieste sterilizarea chimica

b. este la fel de sigura ca si curatirea manuala a instrumentelor

c. este mai sigura decat curatirea manuala

d. are ca avantaj anularea riscului de contamiare directa cu virusuri si alti agenti patogeni

e. indepartarea zonelor de matizare.

2763. Curatirea cu ultrasunete actioneaza prin :

a.     agitare fizica

b.     dizolvare chimica

c.      vibratiile ultrasonice initiaza cavitatia in solutia de curatare

d.     prin sunetele generate de aparat

e.     cavitatia semnifica faptul ca se genereaza bule minuscule, care se expandeaza pana devin instabile apoi colabeaza prin implozie.

2764.       In general, acizii care cauzeaza eroziunea provin din 3 surse:

a. sange

b. stomac

c. dieta

d. urina

e. mediu.

2765.       Eroziunea poate fi confundata cu alte 2 cauze ale pierderii de substanta:

a.     fractura

b.     atritia

c.      apexificare

d.     premolarizarea

e.     abrazia.

2766.                 Profilaxia practica a eroziunii cuprinde:

a.     informarea asupra tipurilor de bauturi alimentare cu potential eroziv

b.     consumarea unui aliment acid imediat dupa masa

c.      incurajarea folosirii apelor de gura cu bicarbonat de sodiu la cei cu varsaturi

d.     folosirea apelor de gura cu otet de mere la cei cu varsaturi

e.     recomandarea de a se consuma bauturile cu lingurita.

2767.         Factorii care favorizeaza acumularea placii bacteriene sunt:

a.     retractia gingivala

b.     inflamatiile gingivale

c.      respiratia orala

d.     eroziunile dentare

e.     nici unul dintre acesti factori nu influenteaza acumularea placii.

2768.           Zone de retentie a placii bacteriene sunt:

a.          restaurari debordante

b.          margini ale restaurarilor incorect adaptate

c.           fose, fosete

d.          fisuri

e.          inghesuiri dentare.

2769.         Microorganisme predominante in leziunea carioasa initiala sunt:

a.     actinomices viscosus

b.     streptococus mutans

c.      stafilococul auriu

d.     streptococul sobrinus

e.     lactobacilul.

2770.         Medicamente care scad rata fluxului salivar:

a.          antibiotice

b.          anticolinergice

c.           antihistaminice

d.          sedative

e.          neuroleptice.

2771.         Saliva contine trei sisteme tampon:

a.          sistemul oxigenat

b.          sistemul bicarbonat

c.           sistemul fosfat

d.          sistemul sulfurat

e.          substante tampon organice.

2772.         Tartrul ia nastere prin mineralizarea placii, aceasta calcificandu-se:

a.          calciul reprezinta 40% din greutate

b.          fosforul reprezinta 20% din greutate

c.           magneziul e prezent in cantitati importante

d.          70%-80% este reprezentat de saruri anorganice

e.          arsenul se gaseste in cantitati mici.

2773.         Substantele revelatoare reprezinta :

a.          substante utilizate pentru determinarea indicelui de sangerare papilara

b.          substante utilizate pentru determinarea placii bacteriene prin colorarea acesteia

c.           substante auxiliare utilizate pentru determinarea cariei incipiente

d.          substante utilizate pentru determinarea cariilor proximale

e.          substante utilizate pentru determinarea inaltimii pungilor parodontale.

2774.         Materia alba este :

a.     o pelicula care poate fi eliminata prin clatiri riguroase cu apa sau prin irigatii

b.          este lipsita de un schelet intern uniform si regulat ca al placii

c.           un complex de bacterii si detritus celular aderent, lax, care acopera depozitele de placa organizata

d.          este echivalenta cu placa bacteriana.

e.          are aceeasi structura microbiana ca si tartrul.

2775.         Placa bacteriana este :

A.         o masa densa si coerenta de microorganisme dintr-o matrice intermicrobiana, care adera la dinti

B.          o acumulare de resturi alimentare

C.          o pelicula dobandita formata din saliva si lichid gingival.

D.          o pelicula ce poate fi indepartata prin activitate musculara

E.          nici un raspuns nu este corect.

2776.         Caracteristicile salivei pot influenta :

a.concentratia calciului la nivelul cavitatii bucale (determinanta pentru formarea tartrului)

b.     proprietatile enzimatice si imunologice ale mediului bucal.

c.      concentratia de magneziu si fosfor din organism

d.     timpii de sangerare

e.     ph-ul de la nivelul cavitatii bucale.

2777.         La originea cariei dentare participa patru factori interdependenti si care caracterizeaza placa bacteriana:

a.      placa

b.     zahar

c.      gazda

d.     lipidele

e.      timp.

2778.         Bacteriile placii au tendinta de a forma colonii. Adeziunea bacteriilor la peretii dentari si intre ele constituie unul din factorii de formare si de crestere a placii bacteriene. Aceasta adeziune este realizata prin:

a.      prezenta filamentelor legate de peretii bacterieni

b.     polizaharidele si proteinele secretate de bacterii

c.      hidrocarbonate

d.     acidul lactic

e.      nici unul din raspunsurile de mai sus.

2779.         Elementele nutritive necesare placii bacteriene provin din:

a.      smaltul dentar

b.     parodontiu

c.      saliva

d.     alimente

e.      tartru.

2780.         Mecanismul intercelular al hidratilor de carbon conduce la producerea de:

a.      acid lactic

b.     polizaharide

c.      zaharoza

d.     glucoza

e.      glicoproteine.

2781.         Toate glucidele alimentare micsoreaza in mai putin de 10 minute ph-ul placii bacteriene astfel :

a.          sub 5,7 si chiar dincolo de 4

b.          sub 7

c.           sub 10

d.          sub 8

e.          nici o varianta nu este corecta.

2782.         Prin dieta intelegem:

a.          alimente de regim

b.          alimente pentru diabetici

c.           totalitatea alimentelor si lichidelor ingerate care vin in contact cu dintii, parodontiul si placa bacteriana, avand efect local in cavitatea orala

d.          toate cele de mai sus

e.          nici un raspuns nu este corect.

2783.         Toate glucidele uzulale pot fi metabolizate de catre microorganisme participand la procesul bacterian morbid pe urmatoarele cai :

a.          produsi de fermentatie toxici derivati din metabolismul bacterian

b.          biosinteza macromoleculelor toxice

c.           proteinele adsorbite se denatureaza devenind insolubile

d.          acumularea placii bacteriene

e.          ruperea filmului salivar.

2784.         Saliva influenteaza patogenia cariei astfel :

a.          indirect prin continutul de saruri

b.          curatire mecanica

c.           neutralizarea datorita ph-ului salivei in cursul secretiei, a capacitatii tampon si a unui posibil factor de crestere a ph-ului

d.          reducerea solubilitatii smaltului, existand un interschimb permanent intre saliva si suprafata acestuia

e.          activitatea antibacteriana a lizozimului si a lactoperoxidazei, ca si a sistemului imunologic.

2785.         Factorii etiologici ai cariei sunt:

a.          placa bacteriana

b.          igiena alimentara

c.           educatia si timpul

d.          gazda (imunitatea locala si generala)

e.          toate variantele sunt corecte.

2786.         Relatiile dintre placa bacteriana si afectiunile bucale respecta urmatoarele directii:

a.          placa bacteriana - ph bazic - carie

b.          placa bacteriana - ph bazic- tartru

c.           placa bacteriana - ph acid - carie

d.          placa bacteriana - modificarea ph-ului - parodontopatii

e.          toate variantele sunt corecte.

2787.         Programul educativ cuprinde 4 etape:

a.     constatarea

b.     luarea la cunostinta

c.      intarirea notiunilor teoretice si practice

d.     mustrarea

e.     demonstratiile in gura.

2788.         Ecosistemul microbian depinde in mod drastic de factorii nutritivi. Substantele nutritive deriva din patru surse:

a.saliva

b.     apa de gura folosita

c.      fluidul santului gingival

d.dieta gazdei

e. produsii microbieni ai altor bacterii.

2789.         Factorii fiziologici, anatomici si iatrogeni care contribuie la retentia placii sunt:

a. alinirea necorespunzatoare a dintilor contribuie la retentionarea placii bacteriene

b. respiratia bucala produce uscaciune, facand placa aderenta

c. tartrul supra si subgingival nu este patogen in sine

d. forma si structura dintelui precum si restaurarile incorect adaptate favorizeaza retentia placii

e. toate variantele sunt corecte.

2790.         Tehnica de periaj Bass:

a.     peria se plaseaza intr-un unghi de 45° in asa fel incat varful periei sa se sprijine pe marginea gingivala si suprafetele dentare

b.     este o metoda de periaj vertical

c.      este o metoda de periaj orizontal

d.     este o metoda de periaj cu monobufuri

e.     pe fetele ocluzale perii vor fi plasati perpendicular.

2791.         Tehnica de periaj Fones:

a.          este indicata la copii mici

b.          este o tehnica de periaj cu miscari circulare

c.           este indicata doar la adulti

d.          combina periajul orizontal si cel vertical

e.          este o tehnica de periaj orizontal.

2792.         Mineralele principale care contin fluor sunt :

a.          fluorina

b.         clorhexidina

c.          fluorapatita

d.         criolitul

e.          toate variantele sunt corecte.

2793.         Contraindicatiile sigilarii sunt:

a. pacienti cu molari proaspat erupti

b. santuri si fosete bine acolate

c. pacienti cu leziuni proximale numeroase

d. copii intre 6 si 12 ani                               

e. pacientii care utilizeaza paste de dinti fluorurate.

2794.         Concentratiile fluorului in tesuturile mineralizate depinde de:

a.     fluoremia postnatala

b.            perioada de timp in care subiectul ingereaza fluorul

c.     rata de crestere

d.            toate raspunsurile sunt corecte

e.     nici un raspuns nu este corect.

2795.         Fluorizarea apei potabile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile:

a.     sa fie scumpa

b.            sa nu prezinte efect nociv in ceea ce priveste forma si modalitatea de administrare

c.     sa fie usor de administrat

d.            sa nu ridice obiectii din partea populatiei

e.     sa aiba limite largi de siguranta

2796.         Actiunea topica a fluorului se face:

a.     in smaltul dentar

b.            in saliva

c.     fluorul intervine asupra microorganismelor activand metoda glucidelor

d.            asupra mucoasei jugale

e.     asupra ligamentelor alveo-dentare.

2797.         In absorbtia fluorului trebuie sa se tina cont de urmatoarele:

a.       ingestia simultana de alimente si de fluor intarzie absorbtia acestuia

b.       ingestia asociata cu produse lactate intarzie absorbtia acestuia

c.        momentul zilei cand se face ingestia

d.ingestia asociata cu vitamina D3 creste rata de absorbtie

e.nici un raspuns nu este corect.

2798.         Dintre factorii etiologici ai deglutitiei infantile enumeram:

a. sugerea policelui sau a altui deget

b.          utilizarea unor tehnici de periaj incorecte

c.           disfunctii ATM

d.          interpunerea buzei superioare

e.          ticuri de sugere a limbii.

2799.         Interfata smalt-mediu este in permanenta in echilibru instabil si precar, putand sa apara leziuni carioase. Metodele de prevenire a cariei dentare au urmatoarele obiective:

a.       sa limiteze factorii de demineralizare

b.       sa intareasca rezistenta smaltului fata de agresiunile acide

c.        sa controleze amelogeneza

d.       sa controleze mineralizarea

e.       sa favorizeze fazele de remineralizare a smaltului.

2800.         Materialele folosite pentru sigilare:

a. pot fi fotopolimerizabile sau autopolimerizabile

b. sunt numai fotopolimerizabile

c. la ora actuala, fotopolimerizarea lor se realizeaza cu lumina vizibila

d.vascozitatea materialului de sigilare fotopolimerizabil se modifica in timpul infiltrarii in santul gravat

e. sunt numai autopolimerizabile.

2801.  Proprietatile ideale ale unui sigilant dupa Dental Advisor includ:

a.penetranta scazuta

b. expansiune termica crescuta

c.rezistenta inalta la uzura

d. timp de priza scurt

e.penetranta inalta.

2802.         Avantajele sigilantilor fotopolimerizabili fata de cei autopolimerizabili sunt:

a. vascozitatea materialilui fotopolimerizabil este variabila

b. nu se incorporeaza bule de aer deoarece nu trebuie amestecat

c. materialul se intareste in 10-20 de secunde

d. materialul se pregateste prin amestecare

e. priza materialului survine cand se produce fotopolimerizarea.

2803.       Dezavantajele cimenturilor glass ionomer:

a. aplicare usoara

b. stabilitate in mediu umed

c. finisare buna

d. deshidratare in timpul stadiului initial al reactiei de priza

e. timp de priza mai lung.

2804.       Printre indicatiile sigilarii se numara:

a. dinti erupti suficient pentru a obtine o suprafata uscata

b. sonda agata fiind prezente si alte semne de carie (durere)

c. santuri si fosete adanci in forma de "I"

d. santuri si fosete adanci cu proasta coalescenta

e. santuri si fosete putin adanci.

2805.       Sigilarea se realizeaza la nivelul:

a. dintilor care au erupt complet pentru a permite o uscare adecvata

b. molarilor de sase ani doar atunci cand nici unul dintre cei patru nu a fost afectat de carie

c. molarilor de 12 ani imediat ce au erupt, atunci cand exista carii ocluzale la nivelul molarilor de 6 ani

d. fetelor ocluzale ale molarilor permanenti

e. fosetelor supracingulare ale incisivilor superiori.

2806.       Tehnica scalingului si root-planingului este considerata a fi o metoda:

a. de baza in tratamentul conservativ al afectiunilor parodontiului marginal

b. adjuvanta in tratamentul conservativ al afectiunilor parodontiului marginal

c. de indepartare a tartrului si cementului necrotic moale

d. de indepartare a placii bacteriene

e. de indepartare a cementului radicular dur.

2807.       Indicatiile detartrajului sunt:

a. tratamentul profilactic si curativ al afectiunilor acute si cronice ale parodontiului marginal

b. pregatirea campului operator in vederea tratarii cariilor simple si complicate

c. pregatirea campului operator in vederea extractiilor

d. pregatirea campului operator in vederea interventiilor chirurgicale

e. pregatirea campului operator in vederea tratamentului ortodontic si protetic.

2808.         Excavatorul:

a. este un instrument pereche

b. se foloseste pentru indepartarea crestelor mari de tartru

c. se foloseste pentru indepartarea depozitelor mici de tartru

d. are 2 lame active

e. are o singura lama activa.

2809.         Detartrajul ultrasonic:

a. se bazeaza pe principiul vibratiilor energetice de joasa frecventa

b. se bazeaza pe principiul vibratiilor energetice de inalta frecventa

c. depozitele de tartru se indeparteaza prin freturarea acestora

d. reprezinta un mijloc important de indepartare a depozitelor masive de tartru coronar

e. nu este util in indepartarea agentilor iritativi locali in pericoronarite si abcese parodontale.

2810.         Timpii operatori in cazul sigilarii cu ciment ionomer de sticla sunt :

a. curatarea suprafetelor dentare

b. spalarea suprafetei cu apa si uscarea cu aer

c. izolarea cu rulouri de vata

d. gravarea acida

e. aplicarea materialului cu un aplicator sau cu o spatula bucala.

2811.         Indicatiile restaurarii preventive sunt :

a. depistarea unor leziuni carioase in fosete si santuri

b. fosete si santuri adanci care impiedica penetrarea completa a sigilantului

c. cariile interproximale care necesita restaurare

d. opacifieri in jurul fosetelor si santurilor, ceea ce indica un proces carios incipient

e. absenta cariei proximale, in scop preventiv pentru a indeparta riscul formarii ei.

2812.         Cerintele pe care trebuie sa le respecte obturatiile preventive sunt :

a. indicatie de tratament corecta in conditiile unui diagnostic aplicat corect

b. nerespectarea tuturor detaliilor de tehnica

c. experienta clinica pentru aprecierea cu exactitate a situatiei clinice

d. respectarea tuturor detaliilor de tehnica, fiecare etapa avand rol esential in rezultatul final

e. controale periodice pentru eventuale corectari sau inlocuiri.

2813.         Caria ocluzla din santuri si fosete debuteaza:

a.     in partea superioara a santurilor

b.     in profunzimea santurilor

c.      prin doua leziuni bilaterale independente care apoi se unesc la baza santului

d.     printr-o leziune singulara pe una din pantele cuspidiene

e.     caria ocluzala este mai rar intalnita, cel mai frecvent intalnim carii in varf de cuspid.

2814.         In cazul fotopolimerizarii, in prezent se utilizeaza:

a.        lumina vizibila

b.        lumina ultravioleta

c.         laser

d.        lamina cu lungimea de unda de 600-650 nm

e.        lumina polarizata.