Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cu apendicita acuta

PREGATIREA PREOPERATORIE A BOLNAVILOR CU APENDICITA ACUTA

Ingrijirea bolnavilor inainte de interventia chirurgicala, in scopul pregatirii lor, variaza in raport cu motivul pentru care se face interventia, cu starea generala a bolnavului, si de timpul avut la dispozitie pana in momentul in care se face operatia.

O buna pregatire a bolnavilor imbunatateste prognosticul interventiei si reduce mortalitatea iñtra si post operatorie. Ea consta intr-o serie de masuri luate cu scopul de a intari capacitatea de rezistenta a organismului si de a preveni complicatiile post operatorii.

Pregatirea generala Ia care sunt supusi toti bolnavii inainte de interventie consta in:

- menajarea bolnavului de traumatisme psihice si lamurirea lui asupra felului cum va decurge operatia;

- explorarea capacitatii de aparare a organismului, a gradului de reactivitate si rezistenta fata de socul operator;

- intarirea rezistentei organismului, prin reechilibrare hidroelectrolitica, nornializarea proteinemiei, vitaminizarea si la nevoie alimentarea speciala;

- stabilirea datei operatiei in functie de starea boinavului;

- golirea si la nevoie spalarea cavitatilor naturale ale organismului, stomacului, colonului, vaginului, vezica urinara si toaleta bolnavului;

-pregatirea bolnavului in vederea introducerii in sala de operatie.

Pregatirile speciale cuprind masurile aplicate numai in cazul anumitor interventii chirurgicale si la anurniti bolnavi. Ele difera de la caz la caz si au ca scop reechilibrarea unor deficiente functionale ale organismului, ca: diabetul zaharat, insuficienta hepatica, tulburari de circulatie, stari casectice, stari de anemic etc.

Posibilitatea de a aplica masurile de mai sus este in functie de timpul avut la dispozitie pentru pregatirea bolnavilor. Din acest punct de vedere interventiile chirurgicale se impart in:

a)operatii necesare si urgente, cand interventia trebuie executata imediat, indiferent de starea bolnavului;

b)operatii necesare dar neurgente, cand interventia trebuie executata reprezentand singura rezolvare pentru bolnav, insa data poate fi stabilita intre limite destul de largi, putandu-se pastra timpul necesar pentru pregatirea bolnavului;

c)operatii care nu sunt absolut necesare si deci nici urgente, cand interventia se poate executa la orice data, asigurand astfel timp suficient pentru pregatirile pre-operatorii.

Inainte de interventii chirurgicale, bolnavii trebuie feriti de traumatisme psihice. Majoritatea lor sunt obsedati de frica interventiei, ceea ce scade rezistenta organismului fata de socul operator. Pentru corectarea acestui neajuns se recurge la regimul de protectie prin iniaturarea factorilor care au o influenta negativa asupra analizelor, inlaturand suferintele psihice, nelinistea si, prin asigurarea repaosului activ si pasiv, prelungirea somnului fiziologic si acordarea unei alimentatii corespunzatoare.

Este bine daca bolnavul nou este plasat intr-un salon unde sunt internati bolnavi cu aceeasi afectiune, pentru a se putea consulta cu ei asupra operatiei care-i intereseaza. Asistenta va contribui ca bolnavul sa-si formeze convingerea ca este bine ingrijit si se gaseste in siguranta, ceea ce ii linisteste si ii face sa accepte cu incredere interventia.

In problema explorarii capacitatii de aparare si a gradului de rezistenta a organismului, asistenta are obligatia de a asigura recoltarile pentru examenul complet de urina, pentru hemograrna completa, reactia V.D.R.L, de a determina timpul de sangerare, coagulare si grupa sanguina, de a masura tensiunea arteriala si de a asigura trimiterea bolnavilor la radioscopie pulmonara.

La boinavii trecuti de 50 de ani, se va recolta sange si pentru determinarea glicemiei si a ureei sanguine si se va ingriji de examinarea electrocardiografica a bolnavuiui. La cererea medicului va pregati bolnavii pentru probele functionale ale aparatului circulator si respirator.

In preajma unei interventii mai man se vor face si recoltarile necesare pentru determinarea concentratiei ionilor de Na, Cl si K, precum si pentru determinanea proteinemiei. Rezultatele examinarilor de laborator vor fi notate in foaia de observatie ca sa poata fi urmarite de medicul operator.

Daca perioada de ingnijire preoperatorie este mai lunga, asistenta va putea observa modul de reactie a organismului bolnavului fata de diferite medicamente sau alimente, depistand anumite stari alergice fata de anumiti alergeni medicamentosi sau alirnentari.

Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte regimul dietetic adecvat bobii de baza, asigurand insa chebtuiebile energetice necesane.

In cazul bolnavilor casectici se vor lua in considerare si necesitatile pentru remontarea lor.

Eventualele tulburari ale echilibrului hidro-electrolitic sau ale proteinemiei vor fi corectate. Hidratarea si mineralizarea organismului se vor face, in functie de necesitatile si de starea organismului, dupa tehnica obisnuita. Carentele de proteine se vor restabili printr-o alimentatie corespunzatoare si prin transfuzii de plasma si de sange sau albumina umana. Aportul de potasiu se poate face si pe cale bucala.

In vederea restabilirii echilibrului hidroelectroiitic, asistenta trebuie sa urmareasca atat pierderile cat si aportul de lichide, cunoscand ca dezechilibrul manifestat fie prin deshidratare fie prin hiperhidratare si edeme scade de-o potriva rezistenta organismului.

Stabilirea datei operatiei este in functie de starea bolnavului. La femei, interventia nu se va face in perioada menstruala. Se vor evita si perioadele de imbolnaviri acute supraadaugate. Din acest motiv, daca in ziua fixata pentru interventie bolnavul devine palid, subfebril, tuseste sau prezinta alte semne ale unei boli acute supra adaugate, asistenta trebuie sa raporteze imediat acest lucru medicului.

Capacitatea bolnavului de a suporta operatia este maxima atunci cand rezultatul examinarilor eunice si paraclinice dau valori cat mai apropiate de cele normale (tablou sanguin, glicemie, proteinemie etc.).

In cazul operatiilor de urgenta, interventia se executa imediat fara sa se ia in considerare starea bolnavului, ciclul menstrual sau alte afectiuni intercurente, intrucat indicatia operatorie este mai serioasa decat pericolul izvorat din interventia executata in cursul tulburarilor supraadaugate afectiunii de baza.

In seara zilei dinaintea operatiei, bolnavii flu mai iau decat lichide,iar in ziua interventiei raman nemancati pentru a preveni varsaturile. Daca interventia trbuie facuta de urgenta si bolnavul a mancat in ziua respectiva, nestiind ca trebuie sa fie operat, atunci stomacul se va goli prin spalatura gastrica. In caz de stenoza pilorica se vor executa spalaturi stomacale zilnice, cu cateva zile inainte de interventie.

Golirea intestinului gros se va face prin clisme evacuatoare sau prin spalaturi intestinale in seara zilei dinaintea interventiei si in dimineata operatiei.

Purgativele, in special cele saline, deshidrateaza bolnavul, ii scad rezistenta, produc congestia organelor intraabdominale si irita intestinal. In cazul interventiilor pe tubul digestiv, cand acesta trebuie evacuat si in segmentele inaccesibile spalaturilor se va recurge la laxative usoare combinate cu chimioterapie greu resorbabile din tubul digestiv (flatilsulfatiazol). In caz de abdomen acut, administrarea purgativelor si laxativelor este strict contraindicata.

In preajma operatiilor ginecologice se vor face spalaturi vaginale cu solutii antiseptice. Inainte de interventie, bolnavul isi goleste vezica urinara sau, daca acest lucru nu e posibil, va fi sondat de asistenta.

Indiferent de interventia la care va fi supus bolnavul, el va trebui imbaiat cu o zi inainte de interventie. Imbaierea nu trebuie lasata pentru ziua interventiei, caci contribuie Ia epuizarea fizica. Daca starea bolnavului contraindica baia sau baia completa la pat, toaleta se va rezuma la spalarea minutioasa a regiunui supuse interventiei. Se va acorda o deosebita importanta indepartarii cu ajutorul unor tampoane a urmelor de murdarie din ombilicul bolnavului in special in preajma interventiilor abdominale.

Somnul bolnavului din noaptea dinaintea interventiei trebuie asigurat cu medicamente hipnotice, indicate de medic, ceea ce asigura o mai buna rezistenta fata de interventie. Dimineata cu 1 ½-2 ore inainte de operatie, i se face o clisma evacuatoare, iar inainte de a-i duce in sala de operatie, anestezia de baza , dupa indicatia medicului.

Protezele dentare vor fi indepartate si pastrate in bune conditii. Bolnavul va fi imbracat in lenjerie curata, parul i se va lega cu un batic aib de tifon sau panza. Daca pe suprafata pielii exista piodermite sau alte leziuni cutanate si interventia nu poate fi amanata, acestea vor fi izoiate prin pansamente lipite cu leucoplast sau galifix.

In vederea aducerii in sala de operatie, bolnavul va fi incurajat si calmat de asistenta prin cuvinte de imbarbatare, deoarece teama lui devine maxima in ziua interventiei chirurgicale.

Asistenta care a ingrijit boinavul in perioada preoperatorie, insoteste bolnavul in sala de operatie si ramane langa el pana va fi narcotizat si preluat de personalul care ii ingrijeste pe perioada operatiei.