Platformele deplasarii dentare

Platformele deplasarii dentare

Pe baza cercetarilor biologice de baza si a observatiilor clinice, Mostafa si colab. (Mostafa YA, Weaks-Dybrig M, Osdoby P. Orchestration of tooth movement. Am J Orthod 1983;83:245-50.) au propus un model integrat ipotetic pentru deplasarea dentara. Acest model este format din 2 cai I si II, care se desfasoara simultan pentru a induce miscarea dentara. Potrivit acestor autori, calea I reprezinta mai mult un raspuns fiziologic, pentru ca este, de obicei, asociat cu cresterea normala si remodelarea oaselor, in timp ce calea II este reprezentata de generarea unui raspuns inflamator local de catre fortele ortodontice.

Calea I:

In calea I, forta ortodontica creeaza vectori de presiune si tensiune, care conduca la indoirea osului, ceea ce genereaza polarizare bioelectrica la nivelul tesutui si ulterioar remodelare osoasa. Bazandu-se pe dovezile circumstantiale ale sintezei de prostaglandine si pe declansarea de semnale electrice, Mostafa si colab. (Mostafa YA, Weaks-Dybrig M, Osdoby P. Orchestration of tooth movement. Am J Orthod 1983;83:245-50.) au declarat ca aceste fenomene, impreuna cu polarizare electrica membranara realizata de catre procese piezoelectrice actioneaza pe calea nucleotidelor ciclice de pe suprafata celulara, generand schimbari in nivelurile de mesagerilor secunzi intracelulari. Acest efect, la randul sau, duce la modificari in proliferarea, diferentierea si activarea celulelor.

Aceasta modalitate descrie, de asemenea, modalitatea de control a miscarii dentare cu ajutorul diferentelor de incarcare electrica intre laturile concave si convexe ale osul alveolar intins (distorsionat). Aceasta polarizare electrica a matricii in ariile neutrale sau pozitive promoveaza activitatea osteoclastica, in timp ce in cele electronegative sprijina activitatea osteoblastica, in timp ce schimbarile de polarizare ale membranei celulare, ar putea conduce la alterarile (modificarile) in nivelurile de cAMP.

Calea II:

Calea alternativa propusa de Mostafa si colab. ((Mostafa YA, Weaks-Dybrig M, Osdoby P. Orchestration of tooth movement. Am J Orthod 1983;83:245-50.) atribuie miscarea ortodontica dentara clasicului raspuns inflamator ce urmeaza aplicarii fortei. Fortele ortodontice, impreuna cu cresterea permeabilitatii vasculare si a infiltratului celular, declanseaza procesele inflamatorii in tesuturile implicate dentare si paradental. Limfocitele, monocitele si macrofagele invadeaza aceste tesuturi, determina cresterea eliberarii de prostaglandinea si a secretiei de enzime hidrolitice. Cresterea nivelului local de prostaglandine si cresterea ulterioara in concentratiile celulare de cAMP determina cresterea activitatii osteoclastelor. Enzimele hidrolitice secretate, precum colagenaza, dizolva matricea extracelulara tensionata mecanic.

Modelul recent:

Cercetari recente ale lui Jones si colab. (Jones DB, Bingmann D. How do osteoblasts respond to mechanical stimulation? Cells Mater 1991;1:329-40.), (Jones DB, Nolte H, Scholubbers JG, Turner E, Veltel D. Biochemical signal transudation of mechanical strain in osteoblast- like cells. Biomaterials 1991;12:101-10.) detaliaza evenimentele care au loc in celulele osoase imediat dupa aplicarea stresului mecanic. Raportarile autorilor se bazeaza pe ipoteza ca stresul in orice forma - compresiune, tractiune, sau forfecare - declanseaza multe reactii la nivel celular, care conduc la solicitare (tensiune). In osteoblaste, primul raspuns masurabil, la nivel fiziologic, al stresului este cresterea calciului liber intracelular si a potentialului membranar printr-o activare a canalelor de K+. Aceasta crestere a concentratiei de calciu este legata de activarea fosfolipazei C, care elibereaza inozitoltrifosfat in termen de 10 secunde. Valorile crescute de fosfolipaza C mentin concentratia ridicata de calciu intreaga perioada de aplicare a stresului prin pastrarea canalelor ionice mecanosensitive deschise si prin activarea in continuare a proteinchinazei C prin diacilglicerol dupa 3-4 minute de la aplicarea fortei. Fosfolipaza A este activata; sa actioneaze asupra depozitelor de acid arahidonic, ceea ce conduce la detectarea de prostaglandine in mediile de cultura dupa aproximativ 10 minute. Acest eveniment este urmat de eliberarea de produse pe calea lipooxigenazei (leucotriene si acid hidroxieicosatetraenoic) si apoi de o crestere in concentratia de cAMP. Reactiile de fosforilare, mediate de aceasta nucleotida ciclica, din nucleul si citoplasma conduc la activitati de sinteza celulare si la activitati secretorii.

O sinteza a discutiilor de mai sus conduce la concluzia definitiva ca inflamatia tesuturilor paradentale apare de fiecare data cand ele sunt expuse unei forte ortodontice, indiferent daca amplitudinea este mare sau mica. Succesiunea evenimentelor de dupa aplicarea fortelor mecanice de catre aparatele ortodontice poate fi prezentata dupa cum urmeaza:

Referat: Dieta - sugestii Document online: Determinarea clorurii de sodiu din produsele din carne

climatului mediteranean.

Laurus nobilis (dafinul) este originar din Asia Mica, cultivandu-se obisnuit in zona mediteraneana. Planta are frunze aromatizate; acestea se utilizeaza in medicina, sub forma de infuzii, ca drog sudorific. Din fructele plantei se extrage la cald un ulei consistent, de culoare verde, folosit in medicina la prepararea unguentelor - Oleum lauri.

Cinnamomum camphora (Laurus camphora, arborele de camfor) este un arbore de 10-15 m (cei batrani ating 40 m), originar din Asia orientala. Toate tesuturile parenchimatice ale tulpinei si frunzei contin pungi secretoare unicelulare pline cu un continut galben-fluid. in continutul respectiv se gaseste camforul, care se obtine prin extragere de la arbori de 50-60 de ani prin distilarea tulpinii si ramurilor cu vapori de ape, apoi se obtine prin rafinare, substante active in cauza.

C. ceylanicum este micul arbore de scortisoara, originar si cultivat in

Extremul Orient.

Ordinul Ranales (Polycarpicae). Cuprinde plante obisnuite erbacee, perene, cu flori actinomorfe, mai rar zigomorfe, hermafrodite.

Familia Ranunculaceae. Cuprinde plante ierboase perene, bianuale si anuale, rareori lemnoase.

Majoritatea ranunculaceelor isi au arealul in pajisti, pasuni, mlastini sau chiar in ape, de la campie pana in zona alpina, in special in climatul temperat.

Ranunculus sceleratus (boglari) este o planta anuala, inalta de 20-25 cm, cu tulpina dreapta, fistuloasa, pe care sunt prinse frunze heterofile. Planta se intalneste prin locuri mocirloase sau pe pajisti umede, in toata tara, mai ales la campie. Infloreste din mai pana in august. Toata planta este toxica datorita protoanemoninei.

In general, speciile de Ranunculus au fructele (nucule) prevazute cu un apendice sub forma de carlig cu care se fixeaza de parul animalelor. Consumate de catre animale in stare verde, mai ales in perioada infloririi, provoaca intoxicatii foarte alarmante; dar daca fanul se usuca, eventualele plante ranunculoase din compozitie nu mai sunt periculoase.

Caltha laeta (calcea calului) este o planta ierboasa, perena, cu tulpina fistuloasa, pe care sunt prinse frunze reniforme, dintate pe margine. Se intalneste prin balti, mlastini, pajisti umede, de la campie la munte. Intreaga planta este toxica pentru animale atat in stare verde, cat si uscata, mai ales in timpul infloririi;

Aconitum napellus (omag) este o planta erbacee perena, de talie mare (pana la 1,2 m). Creste pe pajisti de munte, prin locuri stancoase si grohotis.

De la speciile de Aconitum: A. romanicum, A. fauricum, A. cernuum, A. variegaturn etc. cu flori albastre si A. anthora si A. vulparia cu flori galbene, se recolteaza tuberculii laterali, tineri - Aconiti tubera - recoltati dupa anteza. Drogul contine un alcaloid cu structura complexa - aconitina - apoi neoleina, acolitolina, benzilaconina, inozita, manita, rezine, zahar, amidon, acid malic si acid citric. In practica, drogul se utilizeaza sub forma de tinctura - Tinctura Aconiti - cu actiune analgezica sau de siropuri, antitusive.

Consumata de catre animale, planta provoaca intoxicatii, aconitina fiind considerata cea mai toxica dintre alcaloizii cunoscuti pana in prezent. Prin uscare, datorita evaporarii apei, toxicitatea plantei creste. Nu exista antidot specific, tratamentul intoxicatiei facandu-se doar simptomatic.

Adonis vernalis (ruscuta de primavara) este o planta erbacee cu inaltime de 35 - 40 cm. Infloreste in aprilie - mai. Se intrebuinteaza partile aeriene ale plantei - Adonis herba - care se recolteaza atunci cand inflorirea este deplina. Drogul contine glicozizi cardiotonici (adonizid, adonivernosid, adonitoxinozid), saponine, flavonine etc. Se intrebuinteaza sub forma de infuzii in calitate de cardiotonic. Mai prezinta si actiune diuretica si sedativa.

Helleborus purpurascens (spanz) este o planta perena, cu tulpina dreapta si cu frunze palmat - sectate, lung petiolate si paroase.

Toate speciile de spanz au un rizom scurt si gros si radacini puternice si negricioase.

In medicina, intereseaza rizomul - Helleborii rhizoma - si radacinile care se recolteaza primavara timpuriu, in martie - aprilie sau toamna tarziu. Drogul contine glicozizi (heleborina, heleboreina si helebrina), saponine, rezine etc. si se utilizeaza sub forma de infuzii sau decocturi sau 'per se' ca implant, pentru calitatile sale cardiotonice, purgative, vomitive, iritante etc; pentru implant, se ia o radacina uscata cu o lungime de 2-5 cm, care se introduce subcutanat in regiunea prepectorala la speciile mari si la baza urechii sau in pliul cozii la speciile mici. Implantul se lasa 24 de ore (in caz contrar producandu-se necroza locala). Drogul actioneaza ca un abces de fixatie, determinand hierleucocitoza atat locala, cat si generala.

Toate partile componente ale plantei produc intoxicatii la speciile de animale domestice, cauza fiind prezenta helebrinei si heleborinei.

Delphinium consolida (nemtisor) este o planta cu tulpina erecta si foarte ramificata. Se intalneste prin semanaturi sau este ruderala si infloreste din mai pana in septembrie. Planta este melifera. Intereseaza florile in medicina - Calcatrippae flos - sau mai rar partile aeriene - Calcatrippae herba - pentru continutul lor in alcaloizi. Extractele apoase din partile aeriene sunt insecticide.

Familia Nymphaeaceae sunt plante ierboase adaptate la viata acvatica. Ele crest mai ales in climatele cald si temperat.

Numphar luteum (nufar galben) este o planta vivace, de lac, cu frunze alterne plutitoare, cordiforme, Florile sunt de culoare galbena. In medicina populara se folosesc rizomii, pentru efectul lor astringent.

Nymphaea alba (nufar alb), o planta asemanatoare precedentei, are florile albe. Creste spontan prin balti. Din flori se prepara un sirop calmant si chiar narcotic. Se mai descriu proprietati emoliente, astringente si antidiareice.

Ordinul Aristolochiales. Ordin care este constituit dintr-o singura familie, Aristodoliaceae, plantele fiind in intregime toxice.

Hristolodia clematitis (marul lupului) este o planta des intatnita prin vii. Pentru medicina intereseaza rizomul si radacinile care contin principii amare, uleiuri eterice, acizi etc, in doze potrivite recomandandu-se ca droguri eupeptice amare, diuretice, diaforetice.

Ordinul Theales. Grupeaza plante lemnoase (liane, arbusti, arbori) si mai rar ierboase, cu glande si canale pline cu uleiuri eterice.

Familia Hypericaceae. Sunt plante intalnite atat in zonele tropicale, cat si cele temperate. In cazul plantelor din zonele tropicele, acestea au un port arborescent, pe cand cele din zonele temperate sunt ierboase.

Hypericum perforatum (sunatoare) este o planta comuna care se intalneste de la campie pana la munte. In medicina se folosesc varfurile tulpinilor (cu lungimea de circa 25 cm) recoltate la inceputul infloririi sau in timpul acesteia - Hyperici herba -. Drogul are un miros caracteristic, agreabil, gustul lui fiind amar, aromatic; se foloseste in diverse afectiuni hepatice si biliare, in hiperaciditate, in ulcer gastric, ca diuretic antihiperemiant si antiseptic in cazul unor enterocolite si extern sub forma de cataplasme si bai in calitate de cicatrizant si calmant al arsurilor si plagilor.

Familia Theaceae. Cuprinde arbori si arbusti cu frunze persistente simple, cu flori mari, fructele fiind capsule. Aceste plante sunt originare din sudul Asiei din Java, Japonia, China etc.

Thea sinensis (arborele de ceai), care mai este cunoscut si sub numele de Camelia sinensis, este o planta importanta pentru frunzele sale - Theae folium - drog care contine cafeina, teobromina, teofilina, tanin, vitamina C, uleiuri eterice. Pe cale industriala, din frunzele de ceai se extrage cafeina. Daca frunzele dupa recoltare se fermenteaza devin 'ceai negru'; cele nefermentate reprezinta 'ceaiul verde'.

Ordinul Papaverales. Include plante ierboase, mai rar lemnoase.

Familia Papaveraceae. Papaver somniferum (macul de gradina) care este originar din zona mediteraneana si care este o planta anuala, erbacee, inalta de 1- 1,5 m, cu tulpina dreapta, uneori ramificata, fara peri sau cu peri setiformi.

Planta este apreciata in medicina deoarece din capsulele imature - Papaveris capita - in urma unor crestaturi, se obtine opiul (laudanum, meconium), care nu este altceva decal latexul exprimat si uscat. Opiul contine circa 11% morfina (derivat chimic fenantrenic); in afara de aceasta, in opiu se mai gasesc si derivati izochinoleinici (de exemplu papaverina).

Nu trebuie insa de uitat ca desi opiul este un medicament, in acelasi timp este si stupefiant, fapt pentru care produsul va fi pastrat si folosit numai respectandu-se legile in vigoare.

P. rhoeas (macul salbatic) are un areal larg, fiind intalnit in Europa, Africa de Nord, Asia centrala si vestica etc. Se caracterizeaza prin florile sale rosii. Drogul este reprezentat de petale -Rhoeados flos - care intra in componenta unor specii pectorale.

Chelidonium majus (rostopasca) este o planta perena cu rizom, cu frunze imparipenat - compuse. Atat partile aeriene - Chelidonii herba - cat si radacinile plantei de culoare portocalie contin chelidonina, cheleritrina, homochelidonina, sanguinarina, sparteina; au utilizari in terapia hepato - biliara. In popor are cautare latexul proaspat, cu ajutorul caruia se fac tratamente contra negilor si bataturilor.

Ordinul Capparales. Se caracterizeaza prin o serie de familii de plante erbacee, cu frunze alterne.

In ordinul caparalelor se studiaza trei familii omogene si anume: Capparaceae, Brassicaceae (Cruciferae) Resedaceae. Pentru medicinal intereseaza numai cruciferele.

Familia Cruciferae este alcatuita din plante ierboase anuale, bienale sau perene, cu flori hermafrodite dispuse in inflorescence racemoase. Elementele florale au o dispozitie caracteristica, in cruce. Intotdeauna, fructul este o silicva sau silicula.

Brassica oleracea (varza) este o planta erbacee bianuala.

Brassica (Sinapis) nigra (mustarul negru) este o planta anuala, cu talia de pana la 1,5 m, cu frunze inferioare obisnuit penate, cele superioare fiind mai simple. Drogul este reprezentat de catre seminte - Sinapis nigrae semen. Aceste seminte au un ferment - mirozina - care sub actiunea caldurii se activeaza si hidrolizeaza glicozidul sinigrina, ce se transforma in izosulfocianat de alil si rodanat de alil, principii active cu actiune iritanta. Procesul are loc atunci cand faina de mustar - Farina Sinapis - este tratata cu apa calda in vederea pregatirii si aplicarii unor sinapisme in caz de congestii ale unor organe interne.

Capsella bursa - pastoris (traista ciobanului) este o planta spontana, foarte comuna, cu frunze bazale dispuse in rozeta, cele superioare fiind intregi si sagitate. Se utilizeaza partile aeriene - Bursae pastoris herba - pentru actiunea lor hemostatica, mai ales in cazul hemoragiilor uterine. Principiile active continute in drog sunt diferite amine (acetilcolins, colina, tiramina), derivatii fenolici (hiposina), un glicozid, acid protocatehic, saruri de poatsiu etc.

Raphanus sativus (ridichea) poseda o radacina pivotanta, tuberizata, carnoasa, bogata in diverse vitamine si alte principii cu actiune antiscorbutica si diuretica. Planta se cultiva; prin lucrari de ameliorare s-au obtinut: ridichea neagra - R. s. var. niger - si ridichea de luna - R. s. var. radiola.

Familia Resedaceae. Sunt plante erbacee sau arbustive, raspandite cu precadere in zonele mediteraneene si in Asia centrala.

Reseda lutea (rechie) este una din speciile singurului gen al familiei existent la noi in tara. Planta este erbacee, ea fiind melifera.

Ordinul Violates (Periotalis). Cuprinde plante erbacee sau lemeoase atat din regiunile temperate, cat si din cele tropicale.

Familia Violaceae. Plantele sunt ierboase, mat putin arborescente, liane (ale regiunilor tropicale).

Viola odorata (toporasi ) este o violacee perena, cu stoloni aerieni ramificati, cu frunze late, ovate, si cordate si cu flori de culoare violacee, frumos mirositoare. Se utilizeaza in medicina pentru faptul ca planta este

bogata in uleiuri eterice, saponine, glicozizi flavonici astfel: florile - Violae

cloratae flos - se utilizeaza ca emoliente in diverse formule pectorale, iar rizomii, semintele si radacinile: ca droguri expectorante, vomitive si purgative.

Familia Caricaceae. Sunt plante lemoase care se intalnesc in zonele tropicale si subtropicale.

Carica papaya este o planta originara din Insulele Moluce, dar care se cultiva, tot in regiuni tropicale, in India, Antile, America de Sud etc. Fructele sunt comestibile, avand gust de pepene galben. Se utilizeaza in medicina ca

favorizant al digestie substarelor proteice in stari de hipo si anaciditate.

Ordinul Rosales.

Familia Crassulaceae. Cuprinde plante ierboase si suculente, ce se intalnesc cu precadere pe stancarii si terenuri aride.

Sempervirum tectorum (urechelnita) este o planta cu continut in acid malic, malat de calciu, rezine, tanin, mucilagii, acid formic si este recomandata ca antiseptic, astringent,      sedativ, antifebril, diuretic, antispasmodic, hemostatic, antiinflamator.

Familia Grossulariaceae. Cuprinde numai un singur gen - Ribes. La noi exista specii spontane sau cultivate, din care se remarca: Ribes rubrum,

(coacaz), cu baca de culoare rosie, comestibila, R. grossularia (agris), planta

spontana sau cultivata in scopuri alimentare.

Familia Hamamelidaceae

Hamamelis virginiana este un arbust originar din America de Nord, cu  flori hermafrodite grupate in inflorescente glomerulare laxe. Scoarta si frunzele - Hamamelidis cortex et folium - au continut ridicat in tanin (hamamelitanin), ulei eteric si alte principii active si se utilizeaza ca drog hemostatic, vasoconstrictor etc.

Hippophae rhamnoides (catina alba) este un arbust spontan, cu ramuri spinoase, cu frunze intregi, cu flori mici, de culoare galbena si cu fructe false (drupe false); fructele reprezinta drogul folosit in medicina - Hippophae fructus - foarte bogat in vitamine.

Familia Rosaceae

Rubus idaeus (zmeur) este o planta arbustiva, cu lastari taratori, cu tulpini erecte si cu ghimpi, cu frunze penate, cu flori albe inmanunchiate in raceme si cu fructe polidrupe. Se utilizeaza frunzele - Rubi idaei folium - cu continut in taninuri si flavonozide, pentru proprietatile lor antidiareice si spasmolitice.

R. caesius (mur), o planta cu ghimpi si cu frunze trifoliate. Fructele - mure - sunt compuse. Pentru medicina intereseaza tot frunzele - Rubi fruticosi folium - bogate in tanin, flavonozide, acizi organici, viamina C, utilizate ca drog astringent, antidiareic si antiflogiatic.

Fragaria vesca (frag) este o planta ierboasa, cu stoloni, care creste prin paduri, cu flori inmanunchiate in cime si cu fructe - mici nucule -de culoare rosie si dulci. In scop medicinal se recolteaza frunzele - Fragariae folium - pentru calitatile lor antidiareice si aromatizante.

Potentilla anserina (coada racului) este o planta erbacee cu talia de pana la 15-20 cm. Din aceasta se valorifica partea aeriana - Anserinae herba - care se recolteaza in timpul infloririi, in mai - august. Drogul contine acid tanic, acid tormentilic, substante amare, un ulei volatil, flavone, mucilagii si saruri minerale si se utilizeaza ca astringent, antidiareic, antiseptic, hemostatic, analgezic, cicatrizant si apasmolitic. Daca este consumata de cai, apare o intoxicatie manifestata prin tulburari gastro - intestinale.

Rosa canina (maces) este un arbust spinos, de 1-3 m inaltime, care infloreste in mai-iunie, florile avand culori in diverse nuante de roz. Fructul este un receptacol dezvoltat, de culoare rosie, care contine numeroase achene (fructe propriu-zise). Intereseaza pseudofructul - Cynosbati fructus, florile - Rosarum flores - si frunzele recoltate in aprilie. Drogurile contin peste 30% zaharuri, acid maleic, acid citric, pectina, dextrina, flavonoide, tanin, lecitina, un ulei gras, carotenoide si complexul vitaminic A, B1, D2, K, P, PP si mai ales vitamina C. Se recomanda ca laxativ, diuretic, depurativ, tonic si stimulator general.

Geum urbanum (cerentel) este o planta erbacee perena, cu o tulpina inalta de 25-50 cm. Florile sunt galben aurii, sunt erecte si apar in iulie - august. Se inralneste prin paduri umede, prin locuri umbroase, printre daramaturi, santuri si tufarisuri, in toate zonele tarii noastre. Drogul contine tanin, geina - un glicozid care dupa hidroliza pune in libertate eugenolul, cu miros de cuisoare - amidon, substante amare etc. In medicina se utilizeaza ca astringent, hemostatic, antiseptic, eupeptic si analgezic.

Malus pumila (mar) este o pomoidee arborescente cultivate, cu multe varieteti, importante pentru alimentatie, de asemenea pentru apicultura, datorita faptului ce este o planta melifera.

Cydonia oblonga (gutui) provine din America de Sud. Are frunze ovale, flori solitare, mari si alb - roze si fructe globuloase si voluminoase, bogate in materii tanante, acizi organici, zaharuri etc; fructele, mai ales cele crude, sunt astringente.

Crataegus monogyna (peducel) este o planta arbustiva, comuna prin pedurile nostre. Intereseaza fructele - Crataegi fructus -, florile - Crataegi flos pentru continutul lor in flavone, leucoantocianidine si triterpene, drogurile actionand ca sedative, vasodilatatoare si hipotensive.

Prunus spinosa (porumbar) este o prunoidee arbustiva, foarte spinoase, cu flori mici si albe care apar inainte de infrunzire si cu fructe de tip drupe, globuloase. Intereseaza florile - Pruni spinosi flos -, petalele continand flavonozide, iar fructele, mai putin apreciate, contin polifenoli; in arta culinara, 'porumbele' servesc la prepararea unor siropuri si unor dulceturi.

P. domestica (prun), un arbore de circa 10 m, cu flori de culoare alba - verzuie. Este foarte mult cultivat atat pentru fructe - tipice drupe -, cat si pentru calitatile melifere.

Cerasus avium (cires) este un arbore de circa 10 m, cu scoarata cenusie - inchisa si cu frunze care au la baze doua glande rosietice. Se valorifica pedunculii drupetor - Cerasorum stipites -, in popor numite 'cozi de cirese'. Drogul contine saruri de potasiu si flavonozide, intrebuintandu-se ca diuretic.

C. vulgaris (visin) este un arbore ceva mai mic decal precedentul. Se recolteaza la fel 'cozile', pentru aceleasi recomanderi.

Amygdalus communis (migdal) este un arbore mic originar din Extremul Orient. Se utilizeaza semintete - Amygdalae semen - care contin amigdalina (alaturi de fermentul specific emulsina); sunt antihelmintice, febrifuge etc; din aceste seminte se prepara si apa de migdale amare - Aqua Amygdalarum amarum -, care se prescrie ca linistitor al tractului digestiv si ca un bun corrigens.

Persica vulgaris (piersic) este o planta originare din China unde se cultiva din antichitate. Fructele au actiune hipotensive, florile sunt laxative, scoarta este antihelmintice si febrifuge, iar frunzele au actiune behica si antireumatismala.

Ordinul Leguminosales. Sunt reprezentate de plante lemnose (arbori, arbusti sau liane) si ierboase, care sunt raspandite pe tot globul pamantesc. Substanta de rezerva caracteristica acestor plante este legumina. 0 caracteristica dintre cele mai importante este si aceea ca radaciniie fabalelor se formeaza in simbioza cu bacteriile fixatoare de azot (nodositatile specifice).

Familia Leguminosae. Este impartita in trei subfamilii: Mimosoideae, Caesalpinioideae si Papilionoideae.

Din subfamilia Mimosoideae se pot enumera:

Mimosa pudica, o planta subtropicala, cu frunze foarte sensibile la atingere, cand iau un aspect rapid de ofilire. Radacina poate avea proprietati purgative, emetice, afrodiziace.

Acacia senegal este un arbore originar din Africa tropicala, din care se extrage guma arabica - Gumi arabicum - existenta in tesutul liberian.

Guma arabica se mai obtine si de la alte specii ca: A. abyssinica, A. stenocarpica, A. arabica etc, dar aceasta este de calitate inferioara.

Subfamilia Cesalpinioideae cuprinde cateva plante lemnoase arbustive sau arborescente, originare din climatul tropical. Frunzele de la Cassia angustifolia si C. acutifolia (siminichia) Sennae folium - si foliculii - Sennae foliculi -, datorita substantelor rezinoase etc se folosesc ca drog laxativ sau purgativ.

Ceratonia sillicua (roscov) este un arbore mediteranean. Fructul este o pastaie masiva, cu mezocarpul carnos si dulce datorita zaharului (30-43%,), ,continand si acid citric si substante aromatice. Fructele, numite si roscove, au si proprietati laxative, anticatarale, emoliente, behice etc.

Subfamilia      Papilionoideae

Phaseolus vulgaris (fasolea) este o planta volubila, cultivata pentru calitatile culinare ce au semintele. In medicina se pot utiliza tecile pastailor -Phaseoli fructus seminae - care contin hemiceluloza, arginina, asparagins etc (in diabet, pentru diureza etc).

Pisum sativum (mazarea) este o leguminoasa originara din jurul Marii Mediterane. Semintele au valoare nutritiva apreciabila.

Medicago sativa (lucerna albastra) este o planta perena, cu tulpina de 30-70 cm inaltime, ramificata si bogat foliate. Infloreste din mai pana in octombrie. Se cultiva pentru valoarea ei furajera (planta fiind bogata in proteine usor asimilabile si in vitamina A). in stare verde poate produce intoxicatii la rumegatoare (consumata in cantitati mari, nepalita).

Trifolium pratense (trifoi rosu) este o planta perena, cu radacina pivotanta si cu nodozitati, cu tulpina de 30-50 cm. infloreste din mai pana in septembrie, planta fiind spontana (la campie si munte) sau cultivate (in zonele mai umede ale tarii). Trifoiui rosu are valoare furajera si melifera.

T. repens (trifoi alb tarator) este o planta ierboasa, perena, cu tulpina taratoare. Planta creste spontan peste tot in tara.

Melilotus officinalis (sulfina galbena) este o planta anuala sau bienala, cu inaltimea de 50 - 100 cm, tulpina fiind ramificata. Planta are un miros caracteristic de cumarina. Se intalneste ca planta ruderala, prin pajisti, pe soluri usoare. Are valoare melifera deosebita. Consumata de animale in stare uscata sau verde poate sa provoace intoxicatii. Partile aeriene ale plantei - Meliloti herba - sunt emoliente.

Lotus corniculatus (ghizdei) este o planta perena, erbacee, cu radacina pivotanta si cu tulpina inalta de 25-40 cm. Inflorescenta este o umbela simpla, cu 3-7 flori galbene-portocalii. Infloreste din mai pana in septembrie. se intalneste la campie, deal si munte pana la etajul subalpin. Planta este o buna furajera si melifera.

Onobrychis viciifolia (sparceta) este o planta perena, ierboasa, cu tulpina inalta de 50-80 cm pe care se prind altern frunzele imparipenat compuse, cu 11-25 foliole eliptice. Creste in regiunile de ses si de deal, pe coaste insorite, in locuri cu precipitatii mai reduse, planta fiind rezistenta la seceta. Este furajera si melifera.

Vicia angustifolia (mazariche) este o planta anuala, rar bienala, cu inaltimea de 20-80 cm. Frunzele sunt alterne si paripenat compuse, cu 3-6 perechi de foliole, terminandu-se cu un cartel. Infloreste in mai-iunie. Creste prin pajisti, la margini de padure, in culturi agricole, in toata tara. Mazarichea este o planta furajera, dar cateodata poate provoca intoxicatii la ierbivore.

Soja hispida (soia) este o planta anuala, cu tulpina erecta sau  volubila, originara din Asia de est. Se cultiva ca planta alimentara si pentru industrie.

Laburnum anagyroides (salcam galben) este o planta originara din regiunea mediteraneana, semintele continand alcaloidul citizina, asemenatoare sparteinei (dar cu nucleul chinolizidinic), numai ca asupra centrilor respiratori exercita efect excitant (ca si lobelina). Semintele pot fi toxice daca ajung sa fie consumate in doze mari; in doze mici, semintele produc actiune purgativa si emetica.

Robinia pseudacacia (salcam) este un arbore originar din America de Nord, care s-a aclimatizat si in Europa. Florile - Acaciae flos - au proprietati sedative si antispasmodice; pentru apicultura, salcamul este o excelenta planta melifera.

Glycyrrhiza glabra (lemn dulce) este o planta erbacee perena, spontana sau cultivata, originara din partile Asiei vestice si ale Europei meridionale. Drogul reprezentat de radacina - Liquiritiae radix sau Glycyrrhizae radix -, cu continut in glicirizina, glucide, flavone etc. In urma pulverizarii, se obtine un foarte bun excipient pentru prepararea pilulelor bolurilor etc.

Arachis hypogaea (arahide) este o planta anuala de 25-60 ca lungime, originara din America de Sud. Fructele (alune americane) ajung la maturatie sub pamant. Sunt comestibile semintele si uleiul (acesta folosinduse ca vehicul in receptura).

Ordinul Sarraceniales. grupeaza plante cu nutritie mixta (autotrofa si heterotrofa). In general, sunt plante erbacee, mai rar arbustive, cu frunze intregi, unele din ele transformate in capcane.

Familia Sarraceniaceae. Este alcatuita din plante ierboase, existenta prin zonele tropicale si temperate ale Americii da Nord. Frunzele bazale sunt metarnorfozate in urne de forma tubuloasa, pe unde insectele pot intra, dar nu mai pot iesi (datorita perilor recurbati spre baza).

Familia Droseraceae. cuprinde plante erbacee insectivore, terestre acvatice.

Drosera rotundifolia are frunze ovale, petiolate, acoperite cu peri glandulari care secreta un lichid lipicios ce straluceste la soare ca niste  picaturi de roua. Planta mai contine tanin. Se poate utiliza la oameni ca drog antiasmatic si contra tusei convulsive.

Familia Nepenthaceae. Este o familie redusa la un singur gen Nephentes - cu circa 60 de specii de subarbusti intertropicali care se intalnesc in China, Australia, Madagascar etc,

Nepenthes destiliatoria are unele frunze latite la nivelul petiolului, lamina fiind transformata in urna cu un opercul (lungimea urnei este de 10- 50 cm).

Extractul alcoolic din rizomii plantelor nepentacee este tonic si are totodata bune rezultate in tratamentul gastritelor.

Ordinul Myrtales. Este format din plante ierboase sau lemnoase. intalnesc fie in climatul tropical, cat si in cel temperat.

Familia Myrtaceae. In frunze exista buzunare secretoare pline cu uleiuri eterice.

Eucalyptus globulus (eucaliptul) este un arbore foarte inalt (el detine recordul in inaltime al plantelor), originar din Australia si Oceania. Privite in zare, in frunze se observa mici buzunare secretoare implantate in mezofil.

Drogue este format din frunzele tinere - Eucalypti folium - care se recolteaza vara si se usuca, ulterior ferindu-se de umezeala.

Prin distilare, din drogul verde, se extrage uleiul de eucalipt - Oleum Eucalypti - de culoare galben - deschisa, care este foarte aromat datorita bogatiei in eucaliptol (cineol). La rece, prin corservare, se transforma intr-o masa cristailna - 'camfor de eucalipt'. Actiunea farmacodinamica a uleiului de eucalipt este multipla: expectorant, antisecretor bronhic, bacteriostatic si antiparazitar.

Alte specii din genul Eucalyptus contin in uleiul eteric piperiton, care prin reducere trece in mentol; mentolul prin oxidare - desigur dirijata - se transforma in timol.

Din frunzele de eucalipt se obtine o tinctura, care adaugata apei fierbinti pentru inhalatii determina o actiune fluidifianta asupra secretiilor bronhice. Asupra plagilor, frunzele pulverizate exercita actiune cicatrizanta.

Caryophyllus aromaticus, numit si arborele de cuisoare, este originar din Insulele Moluce si din Filipine si se cultiva in zonele tropicale pentru recoltarea bobocilor florali. Drogul respectiv este de culoare brun inchisa, cu miros puternic aromatizant si gust iute si tot aromat. In compozitia drogului se evidentiaza un ulei eteric si tanin. Uleiul eteric - Aelheroleum Caryophylli are calitati antiseptice (este utilizat des in stomatologie, iar in industrie la prepararea vaniliei).

Bobocii florali - cuisoarele - sunt utilizati in medicina pentru actiunea stimulanta, antiseptica, analgezica etc.

Ordinul Malvales. Cuprinde plante ierboase anuale, bienale si perene, de asemenea plante lemnoase. Obisnuit, fructul malvalelor este o capsule.

Familia Malvaceae.

Malva Silvestris (nalba de padure) este o planta bianuala sau perena, ierboasa, cu inaltimea de 100-120 cm. Drogul este constituit din frunze si flori - Malvae folium et flores - avand proprietati emoliente si expectorante (intra in compozitia speciilor pectorale).

M. neglecta (nalba mica), planta erbacee anuala sau perena. Intereseaza frunzele - Malvae neglectae folium - bogate in mucilagii si vitaminele A si C.

M. glabra (nalba de cultura), bienala sau perena. Se utilizeaza florile - Malvae glabrae flos - si frunzele - Malvae glabrae folium.

Gossypium herbaceum (bumbac) este o planta anuala originara din India orientala, cultivate atat in regiunile tropic

Miscarea fluidelor ligamentului parodontal din zonele de compresie in zonele de tensiune.

Dezvoltarea treptata a stresului (solicitarii) in celule si matricea extracelulara la nivelul tesuturilor paradentale implicate.

Transductia directa a fortelor mecanice la nucleul celulelor tensionate, prin intermediul citoscheletului, ceea ce duce la activarea de gene specifice.

Eliberarea de neuropeptide (nociceptive si vasoactive) din terminatiilele nervoase paradentale aferente.

Interactiunea neuropeptidelor vasoactive cu celulele endoteliale in tesuturile paradentale solicitate (intinse).

Adeziunea leucocitelor circulante la celulele endoteliale activate.

Extravazarea plasmei din vasele sanguine dilatate.

Migrarea prin diapedeza a leucocitelor in spatiul.extravascular,

Sinteza si eliberarea de molecule de semnal (citochine, factori de crestere si CSCs) de catre leucocitele care au migrat in tesuturile paradentale intinse.

Interactiunea diferitelor tipuri de celule paradentale cu moleculele de semnalul eliberate de leucocitele migratoare.

Activarea de celule care participa la modelarea si remodelare tesuturilor paradentale.