Metode naturale de imbunatatire a somnului - plantele psihotrope si alimentatie

1. Crearea spatiului de protectie

Cei mai multi oameni au o sensibilitate foarte mare la ambianta in care dorm. Din acest motiv, dormitorul trebuie sa devina un adevarat spatiu "sacru", impregnat de liniste si de tihna, in care sa ne simtim izolati si protejati de toate influentele perturbatoare. Pe cat posibil, din dormitor vor fi scoase toate aparatele electrice. Ceasul desteptator si alte accesorii de acest gen vor fi puse cat mai departe de pat, in timp ce interiorul va fi decorat in nuante lipsite de stridenta si cat mai aproape de cele naturale (culoarea lemnului, mai ales in combinatie cu alb, este foarte odihnitoare). Mai mult, niciodata nu vom lucra, nu vom avea discutii si nu vom face proiecte in incaperea in care dormim si mai ales, in apropierea patului.

Pastrarea unei curatenii impecabile, aerisirea dimineata si seara a dormitorului, lenjeria de pat de culoare alba vor fi de asemenea de un real folos, oferind un anumit confort psihic si ajutand la "limpezirea" somnului. De ce sunt atat de importante toate aceste detalii referitoare la ambianta in care dormim? Ei bine, cercetatorii au constatat ca atunci cand ne aflam la granita dintre starea de veghe si somn, mintea - si in special subconstientul - este extrem de receptiva la orice sugestie data de mediu. Un mediu dezordonat, marcat de tensiune, va induce o sugestie de stres, in timp ce, din contra, un mediu prietenos, curat si linistit, va induce o stare de calm si de relaxare.

2. Alimentatia sedativa

Ce, cand si cat mancam are o mare importanta asupra calitatii somnului, multi dintre cei care sufera de o forma sau alta de insomnie putand elimina foarte simplu aceasta tulburare prin cateva schimbari aduse in alimentatie.

Mancati regulat - este un sfat important, mai ales pentru persoanele care adorm greu sau care au un somn foarte agitat. Se pare ca regimul de viata cu mese la ore fixe si cu cantitati moderate de hrana are darul de a regulariza activitatea nervoasa, conferind un fond de stabilitate psihica, care este de un imens ajutor in tratarea insomniei.

Evitati mesele luate dupa ora 20, in general; suprapunerea proceselor digestive peste perioada de somn nu este de dorit. Credinta populara ca cel care mananca inainte de culcare va avea vise urate are si o fundamentare stiintifica aratand ca activitatea sistemului nervos este perturbata de mesele luate tarziu sau atunci cand suntem deja foarte obositi.

Nu va infometati inutil - curele drastice de slabit au, intre altele, "darul" de a da insomnii severe, dintr-un motiv foarte simplu: organismul supus la foame este intr-o continua stare de alerta. Din acelasi motiv, anularea totala a mesei de seara nu este indicata nici pentru persoanele gurmande, care vor trai o adevarata frustrare cauzata de lipsa de hrana, frustrare tradusa prin insomnie.

La nevoie, recurgeti la dulciuri (cu exceptia ciocolatei), luati-va desertul seara. De ce? Pentru ca dupa consumarea, chiar si a unei cantitati moderate de dulciuri, creierul elibereaza anumite substante care confera o stare de multumire, foarte propice pentru inducerea unui somn placut si odihnitor.

Eliminati alimentele excitante - teobromina din produsele cu cacao, cofeina din cafea si din ceaiul negru si verde, majoritatea amelioratorilor de gust si de aroma din alimentele industrializate sunt un stimulent puternic al sistemului nervos, alungand cu promptitudine somnul. Feriti-va de ele, daca nu vreti sa aveti multe nopti albe.

Consumati cu predilectie hrana cu efecte sedative si de reglare a activitatii sistemului nervos - ne referim, desigur, la alimente naturale, cum ar fi salata verde, semintele de dovleac, mierea de tei si de salcam, ceapa, conopida, telina (radacina), cartofii (mai ales "natur"), bananele, condimentele blande (fenicul, marar, maghiran), ceaiurile de tei, musetel sau sunatoare.

Ceapa - un remediu care - se pare - opreste gripa sa afecteze arborele bronsic si plamanii este ceaiul de ceapa fierbinte. Doua cepe de marime medie, cu tot cu coaja, se fierb un sfert de ora la foc mic in jumatate de litru de apa. In final se strecoara preparatul, se indulceste putin si se bea intr-o singura repriza, cat mai fierbinte. Are un gust mai mult decat neplacut, dar efectul sau terapeutic merita 'chinul' de a-l bea. Ceaiul de ceapa, mai ales administrat repetat, degajeaza arborele bronsic de secretii, opreste tusea (inclusiv cea convulsiva), grabeste procesul de vindecare.

Hreanul - compusii sai care-i dau gustul iute inconfundabil sunt un adevarat inamic al microorganismelor care produc infectii respiratorii de tot felul. Se amesteca patru lingurite de hrean ras cu doua linguri de miere si se consuma pe parcursul zilei pentru prevenirea imbolnavirii in timpul epidemiilor. Daca boala s-a instalat, consumati hrean simplu sau cu sfecla rosie, atat pentru efectul sau antiseptic respirator, cat si pentru actiunea sa de desfundare a cailor respiratorii superioare.

Lamaia - niste substante numite flavone, continute de sucul si mai ales de coaja de lamaie, sunt un stimulent imunitar si un febrifug excelente, fiind un ajutor nepretuit atunci cand gripa s-a instalat. Se prepara un suc astfel: se stoarce o lamaie, se pune intr-o jumatate de litru de apa, in care se adauga coaja sa taiata cat mai fin si doua linguri de miere. Se amesteca bine toate ingredientele si se lasa apoi sa se macereze doua ore la temperatura camerei. Se consuma acest preparat pe stomacul gol, in mai multe reprize.

COADA-CALULUI

Este o iarba de leac cu puteri de exceptie, care doarme sub zapezile abundente ale lui Faurar, conservand in ea o energie care va exploda in curand. Este diferita ca planta si pentru ca rasare de doua ori pe an: imediat ce zapada s-a topit (atunci apar, ca niste mici ciuperci, palariile cu spori din care se va inmulti), si a doua oara vara, cand din iarba apar tulpini de un verde deschis, cu frunze subtiri, asezate ca o coada de cal. Este o planta de leac cunoscuta si folosita in Europa din timpuri imemoriale. Marii medici si invatati ai Antichitatii, Galen, Dioscoride si Plinius, o mentioneaza in tratatele lor chiar cu denumirea de coada-calului, recomandand-o cu precadere in bolile de plamani si de rinichi, care se agraveaza iarna. In acelasi scop o recomandau si medicii Evului Mediu (Paracelsus, Culpeper), iar mai tarziu, preotul Kneipp, parintele terapiei naturale contemporane. Studii de ultima ora pun in evidenta proprietati exceptionale ale acestei plante foarte raspandite la noi. Anumite substante secretate de coada-calului protejeaza aparatul respirator impotriva infectiilor si refac tesuturile distruse in cazul bronsitei, pneumoniei sau tuberculozei. Extrem de bogata in minerale, aceasta planta consolideaza oasele si dintii, protejeaza inima si vasele de sange (greu incercate din cauza alimentatiei sarace din sezonul rece). In plus, tulpinile de coada-calului sunt un excelent stimulent si dezinfectant pentru aparatul urinar, fiind extrem de utile la trecerea dintre iarna si primavara, cand sensibilitatea la infectii este cea mai mare. Sa aflam in continuare mai multe despre aceasta planta care ne ajuta sa luptam cu bolile iernii.

Ce folosim de la coada-calului

In terapie, se folosesc partile aeriene ale plantei, care se recolteaza si se usuca in timpul verii. Este una din plantele medicinale cele mai folosite si cele mai raspandite de la noi din tara, fiind disponibila in acest moment in orice farmacie sau magazin naturist. Este bine sa cumparam coada-calului numai de la surse autorizate, pentru ca, alaturi de cele doua specii bune (Equisetum arvense si Equisetum maxima), exista si altele otravitoare (Equisetum palustre este cea mai frecventa), care nu se folosesc intern. Apoi, pentru ca aceasta iarba de leac sa fie eficienta, trebuie sa nu fie mai veche de doi ani, iar tulpinile uscate sa aiba o culoare verde pronuntata, si nu galbuie sau bruna - semn clar ca este alterata si nu este eficienta in tratament.

Cum sa preparam aceasta planta

Pulberea

Se obtine prin macinarea plantei uscate cat mai fin, cu rasnita electrica de cafea. Depozitarea se face in borcane de sticla, inchise ermetic. Se administreaza, de 3-4 ori pe zi, cate o lingurita rasa, pe stomacul gol, fiind foarte eficienta si bine tolerata de organism in

3. Plantele psihotrope

In medicina populara romaneasca, somnului i se acorda o importanta cu totul speciala. Era profund inradacinata credinta ca in somn sufletul omului ajunge pe alte taramuri, in care se poate intalni cu spirite mai bune sau mai rele, care il vor marca nu numai in timp ce doarme, ci si dupa trezire. De pilda, intalnirea tinerelor fete cu zburatorii le dadea un somn greu si agitat, topindu-le puterile, in timp ce intalnirea flacailor cu ielele era foarte periculoasa, putandu-le lua mintile si chiar viata. Strigoii sau moroii erau cei care dadeau vise urate si cosmaruri, in timp ce "cei din vant" dadeau tulburari nervoase, mergand pana la paralizie. In schimb, intalnirea zanelor, a ingerilor sau a rudelor "plecate dincolo" era de bun augur, in somn aparand rezolvarea unor probleme, fiind primite adevarate ghidari si sugestii privitoare la viata. Pornind de la aceste premise, au fost descoperite zeci si sute de remedii vegetale, utile pentru protectia psihica in timpul somnului, dar si pentru o odihna mai profunda, pentru o regenerare fizica si sufleteasca deplina. Daca pana acum se poate spune ca este vorba doar de superstitie, cercetarile facute asupra plantelor folosite pentru somn in medicina populara au pus in evidenta fara putinta de tagada ca ele au o influenta cat se poate de benefica asupra psihicului. Inca nu se stie mecanismul de actiune al plantelor psihotrope ("tropos" in limba greaca inseamna "miscare", deci plantele psihotrope sunt cele care misca, care produc o schimbare in starea de spirit), dar este sigur ca ele au efect atunci cand se urmareste corectarea tulburarilor de somn cu ajutorul lor. Lista acestor plante este mult prea mare pentru a o cuprinde in acest articol, in cele ce urmeaza facand doar cateva sugestii in acest sens:

Valeriana (Valeriana officinalis) - radacina sa este remediul de capatai in tratarea insomniilor rebele. Va recomandam administrarea sa sub forma de tinctura. Se ia o lingurita dizolvata intr-un pahar de apa, cu un sfert de ora inainte de culcare. Efectul somnifer este rapid, iar in medicina populara, se spune ca valeriana protejeaza impotriva influentelor malefice si fereste de visele urate.

Sulfina (Melilotus officinalis) - este un somnifer ceva mai bland decat valeriana, neincetinind procesele de gandire si putand fi luata in cazurile mai usoare de insomnie. Se administreaza sub forma de pulbere (obtinuta din partea aeriana inflorita). Se ia o lingurita pe stomacul gol, seara la ora 19 si eventual inca una la ora 22. Este o planta foarte utila si in tratarea insomniei femeilor ajunse la menopauza, care au bufeuri, palpitatii, stari de nervozitate care le impiedica sa adoarma.

Brusturele dulce (Petasites hybridus) - creste pe vaile paraurilor de munte si are o frunza asemanatoare cu a brusturelui obisnuit, doar ca are un parfum dulce extrem de evident, de unde si numele. Frunza acestei plante are un efect calmant cu totul special, limpezind visele, alungand cosmarurile, fiind de un real ajutor persoanelor care se trezesc noaptea cu o stare puternica de anxietate, dupa care nu mai pot adormi. Se administreaza de asemenea sub forma de pulbere. Se ia o lingurita de trei ori pe zi, pe stomacul gol, dintre care o data seara, inainte de culcare.
     Pelinul (Artemisia absinthum) - este o planta care nu are efect somnifer propriu-zis, insa este foarte utila persoanelor cu un somn greu si care au probleme la trezire. Se ia sub forma de tinctura - 50 de picaturi de trei ori pe zi, dintre care o data imediat dupa trezire. Cura cu tinctura de pelin nu va fi mai lunga de doua saptamani, cu alte doua saptamani de pauza, intrucat da dependenta.