Pericole in domeniul serviciilor de igiena personala si estetica umana

1. SUBSTANTE PERICULOASE

Persoanele care lucreaza in domeniul serviciilor de infrumusetare pot fi expuse la o gama larga de produse care contin substante periculoase:

vopsele de par;

substante pentru oxigenare;

solutii de permanent;

sampoane;

agenti pentru hair-styling;

produse pentru ingrijirea parului si a unghiilor;

agenti pentru indreptarea parului;

coloranti pentru par si sprancene;

agenti chimici pentru peeling;

peroxizi;

solventi pentru ceara;

produse dezinfectante si de curatare.

Expunerea la unele dintre aceste substante chimice poate creste riscul aparitiei diverselor probleme de sanatate.

1.1. Efecte asupra sanatatii cauzate de expunerea la substante periculoase

- Dermatitele (termen general care se traduce prin inflamatia pielii)

Sunt doua tipuri de dermatite:

Dermatite iritante de contact, rezultate din contactul cu substante iritante, cum ar fi detergentii din sampoane.  

Dermatite alergice de contact, care apar cand o persoana dezvolta o alergie ca raspuns la o substanta chimica.

- Astmul (o boala respiratore, care conduce la ingustarea cailor respiratorii si se manifesta prin dificultati respiratorii). Substantele chimice utilizate in domeniul coafurii, manichiurii si industriei de infrumusetare pot agrava un astm preexistent sau cauza astm ocupational.

- Cancerul - lucratorii care activeaza in domeniile coafurii, manichiurii si industriei de infrumusetare pot fi expusi la substante chimice care sunt suspectate ca ar provoca imbolnavirea de cancer.

Substantele periculoase pot patrunde in corp prin piele, prin inhalare sau prin inghitire. Efectele acute asupra starii de sanatate, cum ar fi iritatiile ochilor sau ale gatului, pot sa apara aproape imediat.

Efectele cronice asupra sanatatii, manifestate de exemplu prin dermatita alergica de contact, se dezvolta dupa un anumit timp.

Probabilitatea ca substantele periculoase sa cauzeze probleme de sanatate depinde de anumiti factori, cum ar fi:

toxicitatea substantelor

cantitatea de substanta la care este expus lucratorul

durata de expunere

frecventa expunerii

calea de intrare in organism (ex.: absorbtia prin piele, inhalarea sau ingerarea).

1.2. Identificarea substantelor periculoase

Determinarea daca un produs este substanta periculoasa se face prin citirea fisei produsului si a etichetei sale sau prin contactarea furnizorului si evaluarea riscului.

a) Fisa produsului

- furnizeaza informatii despre ingrediente, potentialele efecte asupra sanatatii, siguranta in utilizare, primul ajutor si depozitarea substantelor periculoase.

Angajatorul este obligat sa:

• tina un registru cu lista tuturor substantelor periculoase utilizate la locul de munca si a fisei produsului pentru fiecare substanta;

• pastreze o copie a fisei produsului la locul de munca.

b) Etichete

fiecare recipient cu substante periculoase trebuie sa aiba o eticheta atasata;

eticheta trebuie sa exprime clar numele produsului, denumirea chimica a ingredientelor, precum si riscurile acestuia.

Daca o substanta periculoasa este transferata dintr-un recipient in altul si substanta nu este utilizata imediat, trebuie ca al doilea recipient sa fie etichetat corespunzator.

Substantele chimice nu trebuie stocate intr-un recipient destinat pastrarii alimentelor.

Un recipient ce contine o substanta necunoscuta, trebuie sa fie etichetat astfel:

"ATENTIE! NU FOLOSITI! SUBSTANTA NECUNOSCUTA'

Toate substantele necunoscute trebuie depozitate intr-un loc izolat, pana ce continutul acestora poate fi identificat si etichetat corespunzator.

Substantele necunoscute se vor elimina conform legii.

c) Evaluarea riscului, consta in:

evaluarea riscului asupra sanatatii lucratorilor, ca urmare a utilizarii substantelor periculoase;

evaluarea riscului atunci cand informatiile, practica la locul de munca sau masurile de evitare a riscului sunt schimbate sau completate;

pastrarea inregistrarii evaluarii riscurilor.

Anexa 3 ofera informatii si un exemplu de evaluare a riscului.

1.3. Masuri de combatere a efectelor

a) Controlul expunerii

Daca operatiunea de evaluare a riscului arata ca un lucrator poate fi expus la o substanta periculoasa, trebuie sa se previna si sa se reduca expunerea cat mai mult timp posibil.

b) Ventilatia

Munca ce implica substante periculoase, cum ar fi realizarea de permanent, colorarea parului si aplicarea unghiilor artificiale, trebuie sa se desfasoare intr-o zona bine ventilata.

Ventilatia naturala, in general, nu faciliteaza o circulatie a aerului suficienta, pentru a fi potrivita ca metoda de prevenire a expunerii la contaminari pe cale aeriana (cum ar fi vaporii chimici, cete si prafuri in industria coafurii, manichiurii si in saloanele de frumusete).

Aerul conditionat dilueaza si nu indeparteaza aerul contaminat provocand circulatia aerului contaminat in incapere. Aerul va ramane contaminat lungi perioade de timp.

Evacuarea locala, prin ventilatie, este un mijloc mai sigur de indepartare a agentilor de contaminare aeropurtati de la sursa, inainte ca acestia sa fie inhalati. Trebuie sa se ia masuri pentru a se asigura ca sistemul indeparteaza aerul contaminat din preajma personalului.

c) Lista de verificare a calitatii aerului la locul de munca

o      Mirosurile puternice persista mai mult de 10 minute?

o      Pot fi detectate mirosurile puternice la o distanta de sursa (de exemplu din partea cealalta a incaperii)?

o      Puteti inca simti mirosurile produselor cand deschideti salonul dimineata?

o      S-a intamplat vreodata ca peretii sa fie plini de umezeala sau ferestrele au devenit cetoase?

o      S-au plans cumva clientii de mirosuri agresive?

o      Ati fost vreodata nevoiti sa deschideti fereastra sau usa din cauza mirosului care devenise prea puternic?

Raspunsul afirmativ la una sau mai multe din intrebarile anterioare, conduce la faptul ca ventilatia la locul de munca trebuie sa fie imbunatatita.

d) Substitutia

Inlocuirea unei substante cu alta nepericuloasa sau care contine mai putine substante periculoase. Informatiile furnizate de fisa produsului permit alegerea substantelor mai putin periculoase;

Inlocuirea containerele presurizate cu aerosoli cu spray-uri (ex.: cu spray-uri de par).

e) Reproiectarea locului de munca

Asigurarea unei bune ventilatii, astfel incat expunerea la contaminanti aerofagi poate fi prevenita sau redusa (ex.: ventilatie locala);

Asigurarea protectiei impotriva stropirii ochilor, prin instalarea unor scuturi in zonele unde sunt amestecate substantele chimice.

f) Masuri administrative

Asigurarea ca toate substantele chimice utilizate in salon sunt insotite de fise actualizate;

Angajatorul se va asigura ca lucratorilor li s-au furnizat informatii corespunzatoare, ca au fost instruiti si testati in utilizarea in conditii de siguranta a substantelor chimice si echipamentului individual de protectie;

Depozitarea substantelor chimice departe de sursele de energie, cum ar fi sigurante, flacari deschise, surse de caldura si iluminare intensa;

Depozitarea substantele chimice inflamabile intr-un loc racoros, intr-un dulap rezistent la foc care este prevazut cu sistem de inchidere;

Substantele chimice nu trabuie lasate la indemana copiilor;

Procedurile de curatare se realizeaza cu un material absorbant adecvat;

Curatarea imediata a picaturile de substante chimice varsate;

Utilizarea in mod corespunzator a substantelor chimice ce se pot varsa si a echipamentului folosit pentru curatarea acestora;

Este indicat ca substantele chimice sa fie achizitionate in recipiente dozate pentru utilizare, mai degraba decat sa fie transferate din recipiente mari;

Mainile se spala cu sapun cu ph neutru sau utilizand o crema - bariera inainte de a manca, bea sau fuma;

A nu se manca, a nu se consuma lichide sau fuma in zone care contin substante chimice.

g) Dotarea cu echipament individual de protectie

Asigurarea echipamentului individual de protectie (halat, salopeta, manusi, ochelari, aparatori si protectie pentru respiratie) in functie de cerintele impuse de identificarea si evaluarea riscului indus de substantele chimice folosite;

Instruirea lucratorilor in problema intretinerii si utilizarii echipamentului individual de protectie;

Asigurarea ca lucratorii utilizeaza creme protectoare (bariera) pe partea de piele expusa substantelor chimice, daca au avut iritatii ale pielii.

Asigurarea ca lucratorii isi acopera pielea ranita cu bandaje rezistente la umezeala.

Asigurarea ca lucratorii isi protejeaza ochii impotriva stropilor de substante chimice.

1.3.1. Masuri specifice pentru prestari de servicii in domeniul coafurii/ frizeriei

Multe dintre produsele utilizate in saloanele de coafura sunt clasificate ca substante periculoase. Unele produse, cum ar fi sampoanele, nu sunt clasificate ca "periculoase", dar ar putea totusi cauza reactii adverse (ex.: dermatite), sens in care se recomanda:

A nu se utiliza produse care pot produce dermatite sau care pot cauza anumite sensibilitati, cum ar fi:

Formaldehide/formol (prezent in concentratie mica in unele sampoane, pe post de conservant);

Fenil diamina si paratoluen diamina (prezente in unii coloranti de par si alte tipuri de coloranti);

Glycerol monothioglycolate (prezent in unele solutii de permanent);

Acid thioglycolic (prezent in unii agenti de indreptare a parului).

A nu se folosi echipament placat cu nichel, la solutii de permanent care contin thioglycolate de amoniu. A se utiliza otel inoxidabil de inalta calitate sau echipament din material plastic.

1.3.2. Masuri specifice pentru prestari servicii in domeniul activitatii de manichiura/pedichiura

In producerea unghiilor artificiale, sunt utilizate ca ingrediente, atat metacrilatul de etil (EMA) cat si metacrilatul de metil (MMA). Aceste substante chimice pot exista ca monomeri (oja) si polimeri (praf de unghii).

Monomerul MMA (lichid de unghii) poate cauza efecte adverse, cum ar fi:

dermatite alergice de contact;

pierderea permanenta a unghiei;

pierderea senzitivitatii varfurilor degetelor.

EMA este considerat ca o alternativa mai sigura decat monomerul MMA, deoarece e mai putin probabil sa cauzeze reactii alergice si probleme ale unghiilor.

Lista intrebarilor cu ajutorul careia se poate identifica daca un produs contine monomer MMA:

este MMA evidentiat ca ingredient in fisa produsului si pe eticheta?

produsul are un miros puternic sau neobisnuit care nu seamana cu cel al altor lichide acrilice?

produsul se prelucreaza mai greu si pare a fi mai putin flexibil decat alte produse?

sunt extensiile de unghii foarte tari si foarte dificil de pilit, chiar si cu abrazivi grosieri?

extensiile de unghii nu se inmoaie in solventi destinati indepartarii substantelor acrilice?

Se recomanda urmatoarele masuri specifice:

Interzicerea utilizarii produselor care contin monomer de metacrilat de metil lichid (MMA);

Utilizarea unui ecran transparent intre unghiile ce vor fi aplicate si ochii lucratorului si ai clientului, pentru a reduce riscul ranirii ochilor;

Utilizarea de catre lucratori a recipientelor cu orificii mici (dar suficient de mari pentru a permite patrunderea unei pensule de aplicat) si a dispozitivelor senzitive de reducere/stopare a evaporarii ojei;

Asigurarea ca produsele cu miros redus/fara miros sunt utilizate intr-un post de lucru avand o buna ventilatie altfel vaporii acestor produse se pot insinua in salon fara ca prezenta lor sa fie sesizata;

Asigurarea ca lucratorii vor folosi numai produse de calitate, ambalate in recipiente inchise etans;

Asigurarea ca lucratorii inchid recipientul imediat dupa folosire;

Asigurarea ca lucratorii nu curata periile murdare pe prosopul de pe masa - se utilizeaza servete absorbante de hartie;

Aruncarea prosoapele de hartie si alte deseuri intr-un cos de gunoi cu capac. Aruncarea resturilor din cosul de gunoi de cateva ori pe zi pentru a minimiza expunerea la vapori, in pungi sigilate;

Interzicarea fumatului in incinta;

Asigurarea ca produselor volatile nu sunt utilizate in preajma arzatoarelor;

Asigurarea ca lucratorii poarta masti cand manipuleaza unghiile acrilice, pentru a se proteja impotriva prafului. (nota: mastile de praf nu ofera protectie impotriva vaporilor chimici);

Asigurarea ca lucratorii poarta ochelari de protectie acolo unde exista riscul stropirii cu substante chimice, in prezenta prafurilor acrilice si a resturilor acrilice care pot intra in ochi;

Utilizarea unei mese pentru manichiura prevazuta cu un sistem de ventilatie si unul de acoperire (cupola) din plexiglas, conduce la diminuarea expunerii la praf si vapori. Manichiura se realizeaza sub cupola si aerul contaminat este evacuat. Vaporii sunt filtrati si absorbiti printr-un filtru.

1.3.3. Servicii de cosmetica

Lucratorii in domeniu utilizeaza o varietate de produse ce contin substante periculoase. Aceste produse includ:

abrazivi chimici pentru peeling (ex.: acizi alfa hidroxizi, acizi beta hidroxizi);

peroxizii (in amestec cu colorantii pentru gene si sprancene);

solventii pentru ceara;

alcoolul metilic;

terebentina;

uleiuri esentiale.

In cele mai multe cazuri, concentratia de substante periculoase din aceste produse nu conduce la clasificarea produsului ca fiind periculos.

Lucratorii cu probleme ale epidermei trebuie sa ia masuri speciale la utilizarea acestor produse.

2. ECHIPAMENTE ELECTRICE

2.1. Efecte asupra sanatatii cauzate de echipamentele electrice

Utilizarea echipamentelor electrice poate crea serioase riscuri pentru securitatea si sanatatea in munca in domeniul serviciilor de infrumusetare (coafura, manichiura, cosmetica), in special in conditii de umiditate.

Defectiunile aparute la echipamente cresc gradul de risc. In urma electrocutarii pot sa apara socuri, arsuri si raniri prin cadere.

2.2. Masuri de combatere a efectelor

a) Prelungitoarele si alte cabluri flexibile trebuie sa fie protejate impotriva avariilor, inclusiv de contactul cu lichidele.

b) Echipamentele electrice trebuie sa fie:

inspectate, testate si etichetate;

conectate la prize cu impamantare.

b.1.) - inspectarea, testarea si etichetarea echipamentelor se realizeaza numai de catre persoane autorizate, care trebuie sa inspecteze, sa testeze si sa ateste echipamentul utilizat prin etichetare, la intervale de timp reglementate prin lege;

- eticheta trebuie sa contina data la care echipamentul trebuie inspectat si testat din nou;

- echipamentul va fi prevazut cu eticheta de avertizare a lucratorului asupra punctelor cu risc de accidentare;

- interventiile la instalatia si echipamentele electrice vor fi facute numai de personal calificat si autorizat in domeniu.

b.2.) - daca echipamentul este conectat la un dispozitiv de curent rezidual (cunoscut ca interupator de siguranta), echipamentul poate fi portabil sau instalat la panoul de comanda;

- un dispozitiv de curent rezidual trebuie testat, de catre persoane autorizate, la intervale de timp reglementate prin lege;

- daca un asemenea dispozitiv portabil nu functioneaza corect, trebuie sa fie etichetat pentru a avertiza personalul sa nu-l utilizeze si trebuie imediat scos din uz.

c) Sunt obligatorii masuri de securitate electrica:

utilizarea de echipamente electrice rezistente la apa sau la stropii de substante in locul echipamentului standard, in cazul in care munca se desfasoara in conditii de umiditate;

utilizarea panourilor de control;

instalarea unei doze suplimentare pentru evitarea supraincarcarii.

d) Sunt necesare masuri administrative care sa vizeze:

asigurarea instruirii si testarii, verificarii lucratorilor in utilizarea si manipularea echipamentelor;

depozitarea echipamentelor departe de zonele cu umezeala;

pozitionarea cablurilor astfel incat sa nu treaca peste suprafete umede sau prin orice alte locuri unde pot fi usor avariate;

trecerea cablurilor de-a lungul marginilor coridoarelor pentru a minimiza posibilitatea traversarii acestora sau caderii lor;

protejarea cablurilor de caldura, ulei sau substante chimice, pentru a preveni deteriorarea izolatiei;

indepartarea cat de repede posibil a lichidului varsat;

inspectarea vizuala la intervale regulate, sau ori de cate ori este cazul, a echipamentelor pentru a verifica daca acestea (inclusiv accesoriile, cablurile si prizele) prezinta deteriorari evidente sau daca au suferit reparatii temporare inadecvate;

intocmirea unei liste cuprinzand denumirea, seria echipamentelor, precum si data cand au fost verificate;

deconectarea aparatelor si echipamentelor inainte de efectuarea reglajelor sau operatiunilor de curatare;

eliminarea posibilitatilor de atingere a echipamentelor cu mainile ude si de utilizare a materialelor textile ude, pentru a curata dozele;

pastrarea cordoanelor flexibile intacte departe de traficul din locul de munca/postul de lucru;

eliminarea suprasolicitarii dozelor.

e) Dotarea cu echipamentul individual de protectie, respectiv incaltamintea prevazuta cu talpi de cauciuc (izolatoare).

3. OPERATIUNILE REALIZATE MANUAL

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Operatiunile care se realizeaza manual in domeniul serviciilor de coafura, manichiura si infrumusetare pot fi solicitante psihic si sunt responsabile pentru majoritatea problemelor musculare care pot sa apara.

Aceste probleme pot include durerile usoare de spate, gat si umeri, tensiuni in zona umerilor sau la incheieturi, disconfort la nivelul picioarelor.

3.1. Efecte asupra sanatatii cauzate de operatiunile realizate manual

- ranirile survenite in timpul operatiunilor realizate manual, care constau in ruperea/ranirea incheieturilor, ligamentelor, tendoanelor, muschilor si discurilor; desi mai putin comune, exista si raniri cauzate de supraincarcari.

- dupa o perioada de timp, problemele pot sa creasca gradual prin:

ramanerea intr-o pozitie fixa o lunga perioada de timp;

realizarea repetitiva a unor miscari rapide care implica un efort muscular crescut.

- daca pauzele luate sunt insuficiente, oboseala musculara poate duce la inflamatii si probleme ale tesuturilor.

3.2. Identificarea factorilor de risc generati de operatiunile manuale

Factorii de risc care fac parte din solicitarile unei profesii si care afecteaza lucratorul pot conduce la accidentari si/sau imbolnaviri profesionale; in cazul operatiunilor manuale acestia sunt:

3.3. Masuri de combatere a efectelor

a) Organizarea locului de munca

asigurarea unei iluminari adecvate operatiunilor efectuate, pentru a reduce necesitatea incovoierii spatelui sau gatului;

asigurarea unui spatiu suficient pentru a permite deplasarea usoara in jurul mobilierului si in zonele de lucru;

asigurarea unor suprafete nealunecoase, confortabile;

achizitionarea unor scaune ajustabile si a unor scaunele (bancute) pentru a evita situatiile in care se lucreaza cu mainile deasupra umerilor si cu capul intr-o pozitie incomoda;

achizitionarea unor mese/banci/canapele de masaj ajustabile;

amplasarea articolelor necesare lucrului intr-un loc usor accesibil, situat in dreptul taliei lucratorului;

asigurarea mijloacelor de transport (carucioare), pentru a facilita deplasarea greutatilor dintr-un loc in altul;

captusirea masei pentru manichiura, pentru a proteja coatele si partea interioara a bratelor de vatamari ale nervilor (ex. utilizarea unui prosop);

asigurarea ca suprafata de lucru pentru manichiura este suficient de mare astfel incat sa se evite ciocnirea genunchilor lucratorului cu cei ai clientului si lucratorul nu trebuie sa se incordeze ca sa ajunga la mainile clientului;

asigurarea unor spatii prevazute cu scaune, mese, vestiare sau birouri, astfel incat lucratorii sa se poata odihni (lua masa) dupa perioade indelungate de stat in picioare.

b) Alegerea instrumentelor ergonomice

consultarea lucratorului, de catre angajator, cu privire la alegerea si achizitionarea instrumentelor si echipamentelor;

instrumentele (ex. uscatoarele de par) sa aiba greutatea cat mai redusa;

achizitionarea foarfecelor cu manerele astfel realizate incat sa menajeze incheieturile si sa nu lase urme pe maini.

c) Alegerea pozitiei de lucru

se va lucra cat mai aproape de client pentru a reduce aplecarea si intinderea;

lucratorii trebuie sa ia pauze scurte si dese, pentru a permite destinderea incheieturilor, umerilor si spatelui;

lucratorii trebuie sa alterneze statul pe scaun cu statul in picioare, atunci cand presteaza diferite servicii (ex.: taiatul sau uscatul parului, epilarea, tratamentele faciale);

asigurarea instrumentelor in stare de functionare;

instruirea lucratorilor in realizarea diverselor operatiuni astfel incat sa nu intervina disconfortul din cauza pozitiei de lucru.

d) Dotarea cu echipamentul individual de protectie

purtarea incaltamintei cu tocuri joase si talpi care amortizeaza socurile.

4. APARATURA

Aparatura include orice dispozitiv, echipament, vas sub presiune, echipament individual de protectie si orice componenta a aparaturii, conexiune, accesoriu.

Uscatoare de par

Foarfece

Sisteme de aer conditionat

Lampi pentru bronzare

Autoclave

Vase pentru ceara

Lasere

Aparate de barbierit electrice

Clesti de par

Incalzitoare de apa (boilere)

Acceleratori de culoare si permanent

Ondulatoare de par

Echipamente pentru cosmetica

Echipamente electrice pentru diversele tratamentei de infrumusetare

Pile electrice pentru unghii

Geluri

Manusi

Ochelari de protectie

4.1. Cerintele care trebuie luate in considerare la achizitionarea echipamentelor:

Echipamentul sa aiba marcaj de conformitate CE si fisa de instructiuni in limba romana;

Echipamentul corespunde cerintelor de la locul de munca/postul de lucru;

Asigurarea ca nivelul de zgomot si vibratii se incadreaza in limitele legale;

Amplasarea echipamentului nu trebuie sa obstructioneze accesul la usi si la iesirile de urgenta.

4.2. Masuri de evitare a riscurilor

a)      Izolarea:

deconectarea echipamentului inainte de efectuarea operatiunilor de curatare, intretinere sau reparare;

retragerea din utilizare a echipamentului cu defecte de functionare.

b) Instruirea si testarea lucratorilor referitor la utilizarea in siguranta si

intretinerea echipamentelor:

asigurarea ca echipamentul este manipulat, intretinut si i se asigura service-ul;

dezvoltarea si implementarea unui program de verificare a echipamentelor;

inregistrarea verificarilor, lucrarilor de intretinere si a service-ului echipamentelor.

5. PERICOLE BIOLOGICE

5.1. Efecte ale pericolelor biologice

- Lucratorii din saloanele de infrumusetare se confrunta cu riscul expunerii la pericole biologice care pot cauza imbolnaviri, cum ar fi:

boli cu transmitere prin sange (hepatita B, C si HIV)

infectii ale pielii (stafilococul auriu)

infestari la nivelul pielii (paduchi).

- Lucratorii din saloanele de infrumusetare sunt expusi la contactul cu sange si alte substante corporale prin intermediul unor activitati cum ar fi:

barbieritul

manichiura si pedichiura

aplicarea unghiilor artificiale

epilarea

tratamente cosmetice

- Expunerea la contactul cu sange si substante corporale se poate realiza prin:

contact direct (in timpul acordarii primului ajutor unui client care sangereaza)

contact indirect (manipularea echipamentelor contaminate). Sangele sau fluidele corporale nu trebuie sa se regaseasca pe un instrument, pentru ca exista riscul de transmitere a infectiei.

- Infectiile cu boli transmise prin sange pot sa apara daca sangele sau fluidele corporale infectate intra in corpul unei persoane:

prin intermediul unei rani la nivelul pielii

prin mucoase (stropirea cu sange a ochilor sau buzelor unei persoane).

- Clientii pot fi expusi la contactul cu sangele sau substantele corporale prin intermediul echipamentelor care nu au fost corect curatate si dezinfectate/sterilizate.

5.2. Masuri de combatere a efectelor pericolelor biologice

a) Substitutia

inlocuirea echipamentelor reutilizabile cu echipamente de unica folosinta (ex.: ace, spatule, placi abrazive, perii de machiaj, lame de ras, prosoape pentru maini etc.).

b) Amplasarea ergonomica a echipamentelor si mobilierului in zona de lucru

utilizarea suprafetelor de mobilier si accesoriilor care sunt realizate din materiale neabsorbante, care pot fi curatate rapid;

achizitionarea de foarfece cu varfuri rotunjite pentru operatiunea de taiere a parului, pentru a preveni traumele provocate de foarfece;

proiectarea zonei de lucru astfel incat instrumentele contaminate sa fie pastrate separat de celelalte.

c) Izolarea

asigurarea ca toate instrumentele ascutite utilizate sunt amplasate intr-un container clar etichetat, rigidizat, rezistent la perforare;

asigurarea ca toate deseurile contaminate cu sange sau substante corporale sunt depuse intr-o punga rezistenta la scurgeri sau intr-un container sigilat.

d) Controale administrative

dezvoltarea si implementarea unei proceduri, pentru:

curatarea, dezinfectarea, sterilizarea si depozitarea echipamentelor reutilizabile, in concordanta cu cerintele de sanatate;

rezolvarea corespunzatoare a cazurilor in care apare stropirea cu sange si fluide corporale;

controlarea/rezolvarea corespunzatoare a expunerii accidentale la sange si fluide corporale, precum si a ranirilor pielii;

depozitarea resturilor contaminate, inclusiv a instrumentelor ascutite, intr-un loc sigur (in conformitate cu reglementarile legale);

curatarea si depozitarea rufelor.

supervizarea, informarea si instruirea lucratorilor asupra bolilor infectioase, procedurilor si practicilor de control a infectiilor;

asigurarea imunitatii, la hepatita de tip B, pentru lucratorii care sunt expusi contactului cu sangele sau fluidele corporale, in special pentru lucratorii care realizeaza proceduri asupra pielii;

asigurarea ca lucratorii nu reutilizeaza echipamentele marcate ca fiind "de unica folosinta";

lucratorii nu trebuie sa refoloseasca echipamentele care au fost contaminate cu sange sau substante corporale daca acestea nu au fost curatate si dezinfectate sau sterilizate;

asigurarea ca lucratorii nu utilizeaza resturile de crema, uleiuri si lotiuni si sa nu le puna la loc in recipientul original;

asigurarea ca lucratorii nu refolosesc ceara decat in conditiile in care a fost decontaminata;

asigurarea ca lucratorii trateaza toate resturile de sange si substantele corporale ca potential infectioase si iau masuri de precautie standard pentru a preveni expunerea (ex.: sa poarte manusi, sa pastreze igiena corespunzatoare, sa manipuleze in siguranta obiectele ascutite);

asigurarea la locul de munca a facilitatilor corespunzatoare pentru spalarea mainilor;

instruirea lucratorilor privind spalarea mainilor prin utilizarea sapunului si a apei inainte si dupa contactul cu clientul si dupa contactul cu sangele si fluidele corporale si cu echipamentele contaminate;

asigurarea mai multor seturi de echipamente pentru a permite ca unele dintre acestea sa fie curatate si dezinfectate/sterilizate in timp ce altele sunt folosite;

instruirea lucratorilor in sensul folosirii concentratiei indicate a dezinfectantilor, sa respecte cerintele de depozitare si termenele de expirare.

e) Dotarea cu echipament individual de protectie:

manusi pentru lucratori ori de cate ori se afla in contact cu sange sau fluide corporale;

manusi pentru lucratori cand curata echipamentele contaminate;

acoperirea cu bandaje rezistente la patrunderea apei a leziunilor;

ochelari de protectie sau masca pentru fata pentru lucratori atunci cand realizeaza proceduri cum ar fi curatarea echipamentului contaminat, care ar putea prezenta pericolul stropirii;

manusi si aparatoare pentru degete in vederea protejarii unghiilor lucratorilor impotriva vatamarilor cauzate de pile.

6. SECURITATEA SI SIGURANTA PERSONALA

Contactul strans cu publicul inseamna expunerea lucratorilor la posibile incidente cum ar fi cearta cu persoane turbulente, hotii marunte, furturi, spargeri, violenta, hartuire si acte de agresiune datorate alcoolului, drogurilor sau stressului.

In eventualitatea unui jaf, ar trebui ca intotdeauna sa se predea banii (cash).

Procedeele de minimizare a riscului de expunere la un jaf sau atac includ:

instalarea unui birou de receptie mare, astfel incat clientii sa nu poata ajunge la casa de inregistrare a banilor;

instalarea unui buton de panica conectat la o alarma sau la o statie de politie;

instalarea unui dispozitiv care sa avertizeze cand intra cineva in locul de munca (ex. oglinzi, sisteme de alarma, sau un clopotel la usa);

biroul de receptie sa fie vizibil din toate unghiurile salonului;

asigurarea unei bune vizibilitati la locul de munca;

asigurarea casei de marcaj:

deschiderea sertarului casei de marcaj doar cand clientul plateste pentru un serviciu sau achizitioneaza un produs;

sertarul casei de marcaj sa fie incuiat cand aceasta nu este utilizata;

micsorarea, pe cat posibil, a accesului vizual la sertarul casei de marcaj cand acesta este deschis;

utilizarea unui dispozitiv acustic care sa indice deschiderea sertarului casei de marcaj;

depunerea banilor lichizi intr-un seif;

utilizarea cardurilor de credit;

protejarea lucratorilor in timpul depunerilor bancare:

efectuarea de depuneri bancare de-a lungul zilei;

nu faceti cunoscut faptul ca aveti asupra dumneavoastra bani atunci cand transportati bani la banca;

pentru transportul banilor la banca trebuie schimbat traseul la intervale de timp;

folosirea unui telefon mobil in caz de nevoie.

7. LATEX

7.1. Efecte ale utilizarii latexului

Lucratorii care utilizeaza manusi din latex pot fi expusi riscului imbolnavirilor profesionale:

dermatite iritante de contact

dermatite alergice de contact

alergii la latex.

Alergiile la latex pot include simptome cum ar fi urticarii, ochi iritati, rinite si astm. In cazuri rare unele persoane pot suferi reactii alergice severe cunoscute ca soc anafilactic. Aceste cazuri necesita tratament medical in regim de urgenta.

7.2. Masuri de combatere a efectelor

eliminarea manusilor din latex (ex. manusi din alte materiale care nu contin latex folosite in activitati cum ar fi aplicarea vopselelor de par sau din vinil care nu implica expunerea la sange sau fluide corporale);

lucratorii sa se spele pe maini cu apa si sapun dupa indepartarea manusilor de latex;

furnizarea informatiilor cu privire la alergiile la latex;

lucratorii sa nu utilizeze creme pe baza de ulei sau lotiuni atunci cand poarta manusi din latex, pentru ca acestea pot cauza deteriorarea manusilor respective;

8. PERICOLE LEGATE DE RADIATII

8.1. Surse si efecte asupra sanatatii

8.2. Masuri de combatere a efectelor

Instalarea de compartimente speciale pentru tratamentele cu raze ultraviolete si cu laser, pentru a preveni expunerile accidentale la radiatii; daca acest lucru nu este posibil:

instalarea unor ecrane in jurul echipamentelor care nu transmit lumina;

consultarea furnizorului echipamentelor laser cu privire la constructia unor ecrane capabile sa opreasca raza laser.

Instruirea lucratorilor despre efectele expunerii la radiatii si utilizarea in siguranta a echipamentelor;

Utilizarea echipamentelor in concordanta cu instructiunile producatorului;

Avertizarea ca echipamentele emitente de radiatii sunt in stare de functionare;

Recomandarea ca lucratorul sa nu depaseasca timpul acordat tratamentului;

Purtarea ochelarilor de protectie de catre lucrator si client in timpul in care echipamentul cu raze ultraviolete/laser este in functiune;

Indepartarea sau acoperirea cu hartie neagra mata sau material textil a obiectelor cu suprafete netede care pot reflecta (ex. oglinzi, sticla, metalul lustruit, bijuterii), pe perioada tratamentului cu laser;

8.3. Informatii despre lasere

Cele mai comune vatamari cauzate de lasere sunt imediate, permanente pentru vedere. Arsurile retinei pot conduce la pierderea totala sau partiala a vederii ochiului vatamat.

Riscul arsurilor produse de laser asupra ochilor pot fi minimizate prin:

alegerea unui laser adecvat procedurii de lucru;

prevenirea expunerii accidentale a ochilor la lasere;

instruirea si testarea operatorilor laser;

laserele sa fie utilizate in spatii special construite prevazute cu usi cu dispozitive de blocare, astfel incat raza laserului sa se inchida cand se deschide usa;

9. ZGOMOTE SI VIBRATII

9.1. Efectele expunerii la zgomote si vibratii

Principalele riscuri asupra sanatatii, datorate expunerii la zgomot, in afara de pierderea partiala sau totala a auzului, sunt stressul si oboseala.

Echipamentele (uscatoare de par, aparate de masaj corporal, pile si freze electrice pentru unghii) emit vibratii, lucratorii fiind expusi riscului de a dezvolta boli profesionale. Aparitia acestor boli depinde de:

tipul de echipament utilizat;

durata utilizarii;

pozitiile in care este folosit echipamentul.

9.2. Masuri de combatere a efectelor

Angajatorul trebuie sa consulte lucratorii si sa ia masuri pentru minimizarea riscurile aparute datorita expunerii la zgomote si vibratii la locul de munca, prin substitutie :

inlocuirea echipamentelor existente cu echipamente care emit zgomote si vibratii la un nivel mai scazut;

separarea activitatilor zgomotoase de cele mai putin zgomotoase;

instalarea pe tavan si pereti a materialor care absorb zgomotele;

echipamentele sa fie intretinute si pastrate in bune conditii;

lucratorii sa varieze pozitiile de lucru in mod regulat pentru a minimiza expunerea la vibratii (ex.: sa treaca echipamentele dintr-o mana in alta);

instruirea lucratorilor privind riscurile la zgomote si vibratii.

10. COMODITATI

10.1. Intretinerea locului de munca - efecte negative ce pot fi induse si masuri de combatere

Proasta intretinere a locului de munca poate duce la alunecari, impiedicari si caderi care pot provoca accidentari sau imbolnaviri profesionale.

Masurile de combatere a efectelor sunt :

inspectarea podelelor in zona, pentru indepartarea factorilor de risc;

curatarea ori de cate ori este nevoie a locului de munca;

a nu se trece cablurile de electricitate de-a lungul podelei;

indepartarea cutiilor, gunoiul etc. din zona cailor de acces.

10.2. Intretinerea podelelor - efecte negative ce pot fi induse si masuri de combatere

Podelele cu neregularitati sau alunecoase pot impiedica miscarile, pot face suprafetele imprevizibile si pot creste probabilitatea de a se produce alunecari, impiedicari si caderi.

Masurile de combatere a efectelor sunt :

utilizarea suprafetelor nealunecoase;

purtarea incaltamintei adecvate prevazuta cu o baza stabila, nealunecoasa si care asigura un bun suport si protectie;

asigurarea covoraselor de cauciuc si a semnalizarii de avertizare in zonele unde spray-urile pe baza de ulei sunt utilizate in apropierea cailor de acces;

indepartarea stropilor de apa, ulei, substante chimice, ceara, parul si orice alte substante de pe podea.

10.3. Sistemul de iluminare - efecte negative ce pot fi induse si masuri de combatere

Slaba iluminare poate provoca:

accidentari si raniri;

oboseala, dureri ale ochilor;

dureri de cap.

Problemele comune cauzate de modul de iluminare se refera atat la iluminarea prea puternica, cat si la iluminarea prea slaba.

Conditiile de iluminare slaba conduc la aparitia de lumini si umbre, care determina lucratorii sa apeleze la pozitii incomode ale corpului pentru a putea lucra.

Masurile de combatere a efectelor sunt :

inlocuirea becurilor sau tuburilor fluorescente pe masura ce acestea isi pierd capacitatea de a ilumina corespunzator;

mentinerea becurilor, tuburilor fluorescente si ferestrelor curate;

asigurarea transperantelor, perdelelor la ferestre pentru a controla iluminarea excesiva.

PRECIZARE :

- Instructiunile nu sunt parte a cadrului legislativ, reprezinta un instrument de asistenta concreta si sistematizata a celor implicati in procesul de organizare, conducere si executie a activitatilor in domeniul serviciilor de igiena personala si estetica umana din cooperatia mestesugareasca, in vederea identificarii obligatiilor in ceea ce priveste asigurarea securitatii si sanatatii in munca,.

- Se recomanda completarea informatiilor cuprinse in instructiuni prin studierea reglementarilor mentionate in Bibliografia anexata acestuia.

________________ // __________________

ANEXA 1

Privire generala asupra managementului de risc

Managementul de risc al securitatii si sanatatii in munca descrie un proces in cinci pasi pentru controlul expunerii la riscurile asupra sanatatii si sigurantei care pot sa apara la locul de munca.

Cei cinci pasi sunt:

1.     Identificarea pericolelor

2.     Evaluarea riscurilor care pot rezulta ca urmare a acestor pericole

3.     Alegerea unor masuri de evitare a riscurilor care sa previna sau sa micsoreze nivelul riscurilor

4.     Implementarea masurilor de evitare a riscurilor

5.     Monitorizarea si verificarea eficientei masurilor.

Acest proces este ilustrat mai jos.

Pasul 1: identificarea pericolelor

ANEXA 2

Prevederi ale legislatiei in domeniul securitatii si sanatatii in munca

Obligatiile angajatorului in domeniul securitatii si sanatatii in munca (conform HG 1425/2006):

Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca.

In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale in acest domeniu.

Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului responsabilitatii angajatorului.

In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:

a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;

b) prevenirea riscurilor profesionale;

c) informarea si instruirea lucratorilor;

d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.

Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor mentionate, tinand seama de modificarea conditiilor, si imbunatatirea situatiilor existente.

Obligatiile lucratorilor (conform HG 1425/2006):

Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.

Principalele obligatii vizeaza:

a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;

b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;

e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;

f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;

g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;

h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;

i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

Reprezentantii in domeniul sanatatii si securitatii la locul de munca

Reprezentantii in domeniul sanatatii si securitatii sunt imputerniciti sa:

realizeze inspectii periodice pentru sanatate si siguranta;

informeze angajatorul cu privire la orice cauza care ar putea conduce la raniri sau imbolnaviri la locul de munca;

fie prezent atunci cand angajatorul ancheteaza un lucrator cu privire la un incident petrecut la locul de munca (daca lucratorul il solicita);

revada circumstantele in care au avut loc accidentari sau imbolnaviri, pentru a informa lucratorul si pentru a-i da recomandari;

fie consultat de catre angajator cu privire la schimbarile la locul de munca propuse, care ar putea sa afecteze sanatatea si siguranta zonei de lucru pe care o reprezinta;

ajute la rezolvarea problemelor de securitate si sanatate de la locul de munca;

informeze angajatorul cu privire la prezenta unui inspector de securitate si sanatate in munca;

raporteze orice aspect care afecteaza securitatea si sanatatea in munca, precum si siguranta angajatorului;

astepte ca angajatorul sa coopereze in remedierea unor probleme si daca aceasta nu se intampla, sa raporteze problema unui inspector;

ceara angajatorului sa stabileasca un comitet de securitate si sanatate in munca si sa fie membru al comitetului.

Comitetul de securitate si sanatate in munca (conform HG1425/2006):

Comitetul de securitate si sanatate in munca este organul paritar constituit la nivelul angajatorului, in vederea participarii si consultarii periodice a lucratorilor si/sau a reprezentantilor lor la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca.

Comitetul de securitate si sanatate in munca urmareste modul in care se aplica si se respecta reglementarile privind securitatea si sanatatea in munca.

Inregistrarea evenimentelor (conform HG1425/2006)

Orice eveniment accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune - trebuie comunicat de indata angajatorului de catre conducatorul locului de munca sau orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.

Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele:

inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele

asiguratorului evenimentele urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;

organelor de urmarire penala.

Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza:

de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca;

de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii persoane fizice, precum si in situatiile cu persoane date disparute;

de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;

Inregistrarea evenimentelor se face pe baza procesului-verbal de cercetare.

Angajatorul raporteaza evenimentul la inspectoratul teritorial de munca, precum si la asigurator.

Angajatorul va tine evidenta evenimentelor in:

- Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca

- Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase

- Registrul unic de evidenta a accidentelor usoare

- Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca care au ca urmare incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru

Semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale

Bolile profesionale, cat si suspiciunile de boli profesionale se vor semnala obligatoriu de catre toti medicii care depisteaza astfel de imbolnaviri, indiferent de specialitate si locul de munca, cu prilejul oricarei prestatii medicale: examene medicale profilactice, consultatii medicale de specialitate.

Cercetarea, in termen de 7 zile, are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al imbolnavirii respective, si se finalizeaza cu redactarea si semnarea Procesului verbal de cercetare.

Declararea bolilor profesionale se face de catre Autoritatea de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti din care face parte medicul de medicina a muncii care a efectuat cercetarea.

Raportarea bolilor profesionale nou-declarate se face in cursul lunii in care s-a produs imbolnavirea, de catre autoritatea de sanatate publica judeteana respectiv a muncipiului Bucuresti, la Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, la Centrul National pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informational si Informatic in Domeniul Sanatatii Bucuresti, precum si la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilite conform legii.

Anexa 3Evaluarea combinata a riscului - Operatiuni manuale (coafura)

Bibliografie

Instructiuni pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca,

in domeniul serviciilor de igiena personala si estetica umana,

din cooperatia mestesugareasca