Pedodontie - grile

PEDODONTIE - GRILE

2595.       Ontogeneza parcurge mai multe etape:

a.     Organogeneza;

b.     Morfogeneza; 

c.      Modelarea;

d.     Proliferarea;

e.     Diferentierea.

2596.       Eruptia dintilor permanenti care inlocuiesc temporarii pierduti precoce  poate evolua in doua directii:

a.     Incetinirea eruptiei dintilor permanenti, fenomen observat in special la premolari, datorita proceselor de osteita periapicala.

b.     accelerarea eruptiei dintilor permanenti, fenomen observat in special la premolari, datorita proceselor de osteita periapicala.

c.      prin formarea unui capac conjunctiv care blocheaza deplasarea dintelui permanent, fenomen mai rar intalnit;

d.     prin formarea unui capac fibros care blocheaza deplasarea dintelui permanent, fenomen mai rar intalnit;

e.     prin formarea unui capac fibros care blocheaza deplasarea dintelui permanent, fenomen mai des intalnit.

2597.       Etapa morfologiei primare a dentatiei temporare (2 ani si jumatate - 4 ani), caracterizata prin:

a.     supraocluzie usoara frontala;

b.     prezenta liniilor de contact interdentare (interproximale);

c.      relief ocluzal pronunjat;

d.     plan de ocluzie aproape orizontal (curba SPEE abia schitata);

e.     plan post-lacteal vertical sau in treapta meziala

2598.       Articulatia temporomandibulara se dezvolta din:

a.     cartilajul sincondral;

b.     cartilajul  Meckel;

c.      cartilajul angular ;

d.     cartilajul subangular; 

e.     cartilajul coronoidian.

2599.       Proliferarea debuteaza in:

a.     saptamana a 3-a intrauterina;

b.     saptamana a 4-a intrauterina;

c.      saptamana a 5-a intrauterina;

d.     saptamana a 6-a intrauterina;

e.     saptamana a 7-a intrauterina.

2600. In stadiul de clopot se distingpatru straturi de celule epiteliale:

a.     Stratul epitelial (adamantin) intern este format din celule joase;

b.     Stratul epitelial (adamantin) intern este format din celule ỉnalte;

c.      Stratul intermediar- constituit din celule scuamoase;

d.     Stratul reticulului stelat;

e.     Stratul adamantin extern.

2601.       Atitudinea copilului se poate manifesta prin:

a.     comportament recalcitrant;

b.     comportament latent negativ;

c.      docilitate, cu tendinta de "seducere" a medicului;

d.     fuga, ca o evadare din mediul ostil;

e.     regresiunea.

2602.       Caracteristicile varstei prescolare sunt:

a.     copilul isi mareste cercul de cunoscuti;

b.     agresivitatea si blandetea coexista, el poate fi foarte ferm cand isi mentine ideile dar in acelasi timp este sensibil la nevoile celorlalti;

c.      in  jocuri imita in general adultii;

d.     gandurile abstracte nu fac parte inca din rationamentul sau;

e.     gandurile abstracte fac parte inca din rationamentul sau.

2603.       Ỉn clasificarea lui Frankl, tipul I: comportament total negativ al copilului(- -) la medicul dentist semnifica:

a.     usor negativism;

b.     comportament extrem de negativ asociat anxietatii;

c.      comportament necontrolabil: anxietate extrema: prescolarul.

d.     comportament sfidator: rezistenta activa sau pasiva: copilul rasfatat de varsta mijlocie.

e.     comportament timid: vizibil la copilul superprotejat ce intra in contact cu putini oameni. Acest pacient colaboreaza greu daca nu este abordat cu tact.

2604.       Tipul  de comportament "spune-arata-face" are drept obiective:

a.     scade temerile;

b.     standardizeaza raspunsurile pacientului;

c.      ofera mostre de comportament;

d.     preantampina comportamentul negativ si de evitare;

e.     stabileste autoritatea.

2605.       Pentru ca medicul sa prezinte o garantie in fata copilului, el trebuie:

a.     sa stie ceea ce va face;

b.     sa explice ce va face;

c.      sa nu explice ce va face;

d.     sa faca ce a spus;

e.     ceea ce a facut sa se vada.

2606. Dintii natali

a.     erup in primele 3-4 saptamani de la nastere

b.     pot fi dinti din seria normala

c.      pot fi dinti supranumerari

d.     au o buna implantare

e.     apar cu precadere la mandibula

2607. Planul post-lacteal este normal

a.     in treapta distala

b.     in linie dreapta

c.      in treapta meziala

d.     in treapta distalizata

e.     in treapta sagitala

2608.       Spatierile frontale inferioare in dentitia temporara la varsta 4-6 ani

a.     impun tratament ortodontic de franare a potentialului de crestere

b.     necesita radiografierea zonei pentru decelarea dintilor supranumerari sau a altor fenomene patologice

c.      poate sugera o tendinta la dezvoltarea unei prognatii mandibulare

d.     nu prezinta nici o importanta pentru ca sunt dinti temporari

e.     este fiziologica, constituind un semn pozitiv de crestere si dezvoltare a maxilarelor, necesar eruptiei dintilor permanenti

2609.       Dintre factorii generali care influenteaza eruptia dentara fac parte

a.     ereditatea

b.     factorii de mediu

c.      glandele endocrine

d.     extractia prematura

e.     traumatismele

2610. In cazul dintilor permanenti, eruptia respecta urmatoarele reguli

a.     primul dinte care erupe este molarul unu inferior

b.     la fiecare 6 luni erupe cate un grup dentar

c.      molaru secund va prelungi distal arcada dentara permanenta

d.     caninii superiori erup dupa premolari

e.     caninii inferiori erup dupa premolarii inferiori, fapt ce explica frecventa mare a ectopiilor de canini

2611.       " Spatiul primatelor" este localizat

a.     la arcada superioara distal de canin

b.     la arcada inferioara distal de canin

c.      la arcada superioara mezial de canin

d.     la arcada inferioara mezial de canin

e.     nu exista in dentitia temporara

2612. LEE WAY SPACE (SPATIUL REZIDUAL)

a.     este de 2,5 mm la maxilarul inferioar

b.     este de 1,5 mm la maxilarul superior

c.      este utilizat rapid prin migrarea meziala a primilor molaripermanenti

d.     rezulta datorita faptului ca molarul secund temporar inferior este cu 2 mm mai mare decat premolarul corespunzator

e.     rezulta si datorita faptului ca primul molar temporar inferior este mai voluminos cu 0,5 mm decat premolarul corespunzator

2613. Dintii temporari

a. sunt in numar de 20

b. se formeaza din lama dentara secundara

c. au coroanele relativ scurte si late

d. radacinile prezinta o curbura cu concavitate orientata spre vestibular

e. radacinile molarilor extrem de divergente

2614. Dintii temporari prezinta urmatoarele particularitati structurale comparativ cu dintii permanenti

a. prismele de smalt au alta orientare

b. jonctiunea amelo cementara nu difera

c. cementul este mai redus ca grosime

d. pulpa este sediul unor modificari regresive ce se instaleaza precoce

e. smaltul este mai subtire

2615. Caracteristicile dintelui temporar in stadiul II sunt

a. patologic:carie (rar), traumatism frecvent

b. patologic:atingere pulpara foarte rapida si atingere paradontala frecventa

c. terapie:orientata spre conservarea vitalitatii

d. se mai numeste si stadiul de stabilitate

e. dureaza 3 ani  ± 6 luni

2616. Particularitatile grupului incisiv in dentatia temporara sunt :

a. incisivii centrali superiori sunt primii dinti care erup

b. forma asemanatoere cu cea a permanentilor dar sunt de dimensiuni mult mai reduse

c.  incisivii centrali inferiori erup in jurul varstei de 6-8 luni

d.edificarea radiculara completa 2- 2 ani jumatate

e. rezorbtia dewbuteaza la 6 ani

2617. Particularitatile dintilor permanenti tineri sunt:

a. apex larg deschis, fara parodontiu  apical organizat

b. din momentul in care radacina a atins lungimea definitiva, incepe desintegrarea tecii HERTWIG

c. zona terminala a radacinii poseda un mare grad de autonomie

d. atunci cand radacina a atins lungimea definitiva, apexul este edificat

e. smalt imatur, vulnerabil la procesul carios

2618. Resorbtia radacinilor dintiilor temporari incepe :

a. imediat dupa incheierea formarii radacinii

b. la 6 luni dupa incheierea formarii radacinii

c. la un an inainte de inlocuire

d. imediat dupa eruptia molarului de 6 ani

e. cu 3-4 ani inainte de inlocuire

2619. Pentru patologia carioasa a dintilor temporari sunt importante urmatoarele :

a. dimensiunea redusa a structurilor dentare in medie 30%

b.dimensiunea si forma camerei palpare deosebit de voluminoasa

c.coarnele pulpare mezio-vatibulara sunt mai aproape de suprafata

d. marimea redusa a partii coronare

e. pozitia si forma zonelor de contact

2620. Diferentele structurale semnificative intre dintii temporari si dintii permanentii sunt :

a. la nivelul smaltului, prismele de smalt au o alta orientare

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

b. cementul este mai redus ca grosime

c. pulpa dintelui temporar are aceleasi componente cu cea a dintelui permanent, insa este sediul unor modificari regresive ce se instaleaza precoce

d. marimea redusa a partii coronare

e. pozitia si forma zonelor de contact

2621.       Ỉn cadrul examenului general al pacientului se vor lua ỉn considerare:

a. tipul constitutional;

b. semnele vitale;

c. examenul  facial;

d. palparea contururilor osoase;

e. profilul facial.

2622.       La examinarea functiilor se vor urmari:

a. depistarea  unui sindrom respirator bucal;

b. fonatia;

c. comportamentul limbii ỉn deglutitia inconstienta;

d. fizionomia;

e. santurile faciale.

2623.       Adenopatiile cervico-faciale care apar frecvent la copii sunt consecinta complicatiilor unor:

a. afectiuni buco-dentare din vecinatate;

b, afectiuni infectioase;

c. afectiuni virale;

d. afectiuni parazitare;

e. afectiuni neurologice.

2624.       Sulcusul gingival normal al adultului are in medie o profunzime de:

a.     0.8-1 mm;

b.     0.8-1.5 mm;

c.      1.5- 1.8 mm;

d.     1.5-2 mm;

e.     0.8-2 mm.

2625.       Evidentierea placii se face clinic prin vizualizare si colorare cu substante revelatoare de placa:

a.     solutie iod-iodurata;

b.     albastru de metilen;

c.      eritrozina;

d.     chlorhexidina;

e.     solutii fluorescente.

2626.       Exista situatii frecvent interpretate ca malocluzii, fiind absolut normale in anumite etape ale dezvoltarii:

a.     Usoara inghesuire din cursul eruptiei incisivilor;

b.     Relatia de clasa a III-a la nivelul primilor molari permanenti inaintea pierderii molarului secund temporar;

c.      Aparitia spatiilor inestetice la nivelul incisivilor inferiori;

d.     Aparitia spatiilor inestetice la nivelul incisivilor superiori;

e.     Relatia de clasa a II-a la nivelul primilor molari permanenti inaintea pierderii molarului secund temporar.

2627.       Printre motivele prezentarii la medical dentist enumeram:

a.     durerea;

b.     tratamentul cariei dentare;

c.      tulburari de eruptie;

d.     tulburari functionale(fizionomice, fonetice, masticatorii);

e.     traumatisme;

2628.       Ỉn cadrul datelor personale avem nevoie de:

a.     nume, prenume;

b.     varsta, data nasterii, locul nasterii;

c.      adresa de acasa si de la scoala, telefonul;

d.     ocupatia parintilor, numarul copiilor in familie

e.     motivul prezentarii.

2629.       In cazul durerii se vor preciza:

a.     debutul

b.     localizarea,

c.      factorii declansatori sau agravanti

d.     intensitatea

e.     zona de iradiere.

2630. Antecedentele ereditare(heredo-colaterale) vor servi la explicarea unor anomalii dentare de structura:

a.     amelogeneza imperfecta

b.     dintii supranumerari;

c.      dentinogeneza imperfecta;

d.     anodontia;

e.     dizarmonii dento-maxilare.

2631.       Odontogeneza dintilor poate fi influentata de carentele nutritionale si vitaminice:

a.     hipovitaminoza A duce la intarzierea eruptiei;

b.     hipovitaminoza B la tulburari de mineralizare;

c.      hipovitaminoza C la tulburari de crestere in structura dentinara;

d.     carentele de vitamina D la distrofii corono-radiculare;

e.     hipervitaminoza A duce la intarzierea eruptiei.

2632.       Ỉn cadrul examenului facial, la inspectie vom observa:

a.     forma fetei (ovala, rotunda, triunghiulara, patrata);

b.     simetria sau asimetria, cu precizarea devierii, acolo unde este  cazul;

c.      santurile faciale, pozitia buzelor;

d.     simetria etajelor fetei;

e.     pozitia stomionului (inalta, joasa).

2633.       Eruptia dentara se poate complica in cazul unor organisme tarate cu :

a.     expulzia dintilor in eruptie;

b.     carii;

c.      ostetite;

d.     gingivo-stomatite eritematoase, ulcero-necrotice;

e.     acumulare de tartru.

2634.       Evidentierea placii se face clinic prin vizualizare si colorare cu substante revelatoare de placa:

a.     solutie iod-iodurata;

b.     albastru de metilen ;

c.      eritrozina;

d.     solutie fluor-iodurata ;

e.     solutii fluorescente.

2635.       In dentatia temporara, ocluzia se evalueaza in functie de :

a.     relatia dintre molarii primi temporari inferiori si superiori ;

b.     relatia dintre molarii secunzi temporari inferiori si superiori ;

c.      relatia dintre canini;

d.     relatia dintre premolari ;

e.     cheia lui Angle.

2636.       Dintii temporari cei mai frecvent afectati de anchiloza dento-alveolara sunt:

a.primul molar temporar inferior;

b.     al doilea molar temporar inferior;

c. primul molar temporar superior;

d.     al doilea molar temporar superior;

e.caninul inferior.

2637.       In pedodontie, ca si in orice specialitate medicala, examenul clinic se completeaza cu o serie de examene complementare, cele mai uzuale fiind:

a.     examenul endobucal;

b.     examenul functiilor;

c.      evaluarea modelelor de studiu;

d.     examenul radiologic;

e.     examenul antropologic.

2638. Radiografia retro-alveolara (periapicala) are urmatoarele indicatii:

a.     aprecierea apexurilor si a zonei periapicale a dintilor permanenti tineri

b.     evaluarea tratamentelor endodontice

c.      detectarea anomaliilor de dezvoltare: anodontii, dinti supranumerari, rezorbtii interne

d.     depistarea alterarii integritatii ligamentului periodontal

e.     diagnosticul calcificarilor pulpare si al rezorbtiilor radiculare.

2639. Cu ajutorul radiografiei ocluzale (anterioara sau posterioara) putem aprecia :

a.     prezenta, forma si pozitia dintilor supranumerari;

b.     pozitia mai exacta a dintilor inclusi;

c.      prezenta sau absenta incisivilor laterali;

d.     extinderea unui traumatism in segmentul anterior si aspectul arcadei dupa traumatism;

e.     fetele proximale si apexurile molarilor temporari.

2640. Radiografia panoramica ofera informatii asupra cresterii si dezvoltarii prin compararea cliseelor efectuate la diferite varste  permitand:

a.     decelarea anomaliilor de  numar, forma si structura

b.     aprecierea raportului dintre dintii temporari si mugurii dintilor permanenti

c.      stabilirea gradului de dezvoltare al dintilor permanenti (gradul formarii radacinilor si starea apexului)

d.     orientarea axiala a radacinilor si relatia lor cu structurile invecinate (sinus, gaura mentoniera, etc.)

e.     aprecierea structurii osoase a maxilarelor si ramura orizontala a mandibulei.

2641. Indicatiile anesteziei de contact sunt:

a. preanestezia mucoasei bucale,inaintea anesteziei prin injectie

b. extractia dintilor permanenti

c. incizia micilor colectii purulente

d. extractia dintilor temporari imobili

e. extirparea vitala a dintilor temporari

2642. Accidentele locale ce pot surveni in timpul anesteziei sunt:

a. hemoragie prin lezare vasculara

b. durere anormala prin lezarea filetelor nervoase

c. anestezie incompleta sau esecul anesteziei

d. alveolita prin vaso-constrictie puternica

e. ruperea acului,datorita miscarii bruste a copilului

2643. Complicatiile locale secundare ale anesteziei sunt:

a. hematom

b. trismus

c. celulite, adenite

d. escare ale mucoasei

e. toate raspunsurile sunt adevarate

2644. Indicatiile inhalarii(protoxid de azot / O2 , gaz ilariant) sunt:

a. crearea unei stari hipnotice;

b. in tulburari emotionale severe;

c. cresterea tolerantei la sedintele prelungite;

d. cresterea pragului de toleranta la durere ;

e. scaderea anxietatii si angoasei ;

2645. Indicatiile anesteziei de contact

a. preanestezia mucoasei bucale, inaintea anesteziei prin injectie;

b. creearea unei starii hipnotice;

c. extractia dintilor temporari mobili;

d. cresterea tolerantei la sedintele prelungite;

e. incizia micilor colectii purulente.

2646. La diferite varste  spina lui Spix se situeaza

1. 8-10 ani la nivel cu planul de ocluzie;
2. 6-10 ani la nivel cu planul de ocluzie;
3. 10-16 ani la 5mm de planul de ocluzie,
4. 10-17 ani la 5mm de planul de ocluzie,
5. 9-16 ani la 5mm de planul de ocluzie.

2647. Tratamentul plagii dentinare se rezolva cu

a. acuri care se plaseaza in straturi cu grosimea de 2-5 µm

b. lacuri care se plaseaza in straturi cu grosimea de 3-6 µm

c. lainerii in suspensie 20- 25 µm

d. linerii cimenturi grosimea de 0,2-1 mm

e. toate raspunsurule

2648. Materialul "ideal " de coafaj al pulpei radiculare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

a. sa fie bactericid

b. sa fie inofensiv pentru tesutul pulpar radicular si pentru tesuturile orale adiacente

c. sa induca procesele de vindecare a pulpei radiculare

d. sa interfereze in procesul fiziologic de resorbtie radiculara(rizaliza)

e. toate raspunsurile sunt adevarate

2649. Apexificarea

a.MTA al firmei DENTSPLY  DE TREY este materialul de electie pentru realizarea unei bariere apicale

b.     restaurarea coronara dupa apexificare se poate face cu CIS

c.      utilizarea pentru restaurarea radiculara a unui compozit  autopulimerizabil nu ridica nici o problema

d.     restaurarea coronara dupa axpexificare poate face cu compozit fotopolimerizabil dar numai in asociere cu dispozitive radiculare transparente

e.     hidroxidul de calciu in amestec cu monoparaclorfenol

camforat si acetate de metacresil este de asemenea utilizat

2650. Materiale pentru obturarea canalelor radiculare la dintii temporari trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii

a. sa se resoarba paralel cu rizaliza fiziologica

b. sa permita migrarea mugurului dintelui permanent in os

c. sa se contracte

d. sa adere la peretii canalului

e. sa induca procese de vindecare a pulpei radiculare

2651. Materialul ideal de " coafaj" al pulpei radiculare

a. trebuie sa induca procese de vindecare a pulpei radiculare

b. sa nu interfereze in procesul de rizaliza

c. sa nu coloreze dintele

d. sa fie bactericid

e. sa fie impenetrabil

2652. Preparatele fara arsen sau inlocuitoarele de arsenic

a. determina in timp scurt moartea organului pulpar

b. contin ca substanta activa paraformaldeida sau trioximetilenul

c. forma cea mai utilizata este arsenicul metaloid

d. au actiune lenta si ca atare cer un contact indelungat cu tesuturile pulpare 7-10 zile

e. prezinta un incovenient deoarece trec in mod sistematic prin apex dar intr-o proportie de  1/150 din doza folosita

2653. Urmatoarele afirmatii cu privire la caria evolutiva sunt adevarate:

a. caria evolutiva isi are sediul la nivelul fetei proximale

b. tesuturile dure sunt colorate de la brun la negru

c. evolutia sa este foarte lenta si uniforma

d. are o localizare frecventa pe fata distala a molarului doi temporar si pe fata meziala a primului molar temporar

e. se propaga rapid in profunzime, atingand pulpa dintelui temporar

2654. Principiile lui Black modificate de Mc Donald cu privire la la pregatirea cavitatilor dintilor temporari sunt:

a. se recomanda realizarea de cavitati cu pereti divergenti spre suprafetele libere

b. bazele cavitatii sa fie mai largi decat deschiderea

c. marginile cavitatii sa se realizeze in afara contactelor cu antagonistii

d. se recomanda bizotare marginilor

e. toate raspunsurile sunt adevarate

2655. Erorile frecvent intalnite in restaurarile de clasa I cu amalgam sunt:

a. prepararea unor cavitati prea profunde

b. includera tuturor fisurilor afectate

c. modelarea unui relief ocluzal prea accentuat

d. indepartarea amalgamului in exces de la marginile cavitatii

e. modelarea insuficienta a reliefului ocluzal

2656. Urmatoarele afirmatii cu privire la prepararea cavitatilor de clasa III la dintii temporari sunt adevarate:

a. au ca scop final restaurarea fizionomiei afectate

b. accesul se va realiza pe cat posibil de pe fata vestibulara

c. forma cavitatii va fi triunghiulara cu baza spre cervical

d. tratamentul este ingreunat de prezenta tremelor si a diastemei

e. restaurare se realizeaza cu RDC sau cu CIS

2657. Indicatiile de utilizare ale coroanelor pedodontice sunt:

a. dinti temporari sau permanenti tineri cu leziuni carioase

b. dinti cu tratament endodontic

c. mentinatoare a dimensiunii verticale de ocluzie datorita rezistentei lor

d. dinti cu hipoplazii

e. toate raspunsurile sunt adevarate

2658.       Care din urmatoarele enunturii reprezinta avantajele digii

a. controlul perfect al umiditatii campului de lucru

b. aplicarea digii obliga micul pacient sa respire pe nas

c. asigura evacuarea lichidelor

d.  izoleaza pe termen scurt campul operator

e. toate raspunsurule

2659. Caracteristicile cariei evolutive sunt

a.     sediul la nivelul fetei proximale

b. situata pe fatele ocluzale

c.  durere vie

d. evolutie lenta, uniforma

e.  se propaga rapid in profunzine

2660. Tratamentul policariilor trebuie sa urmareasca simultam

a. cresterea rezistentei printr-un aport suplimentar de fluor

b. trebuie sa se tina cont de alimentatie

c. reducerea cantitatii hidratilor de carbon

d. controlul placii printr-o igiena perfecta

e. stadiul dintelui

2661. Care sunt erorile intalnite in restaurarile de clasa I cu amalgam

a. modelarea unui relief ocluzal prea accentuat

b. utilizare frezei nr. 330

c. neincluderea tuturor fisurilor afectate

d. protectia pulpo-dentinara cu lineri pe baza de hidroxid de calciu

e. prepararea unei cavitatii prea profunde

2662. Indicatiile coroanelor pedodontice

a. dintii cu hipoplazii

b. pacientii cu dizabilitatii, cu igiena orala defectuoasa

c. pacientii cu gingivita

d. dintii temporali sau permanentii tineri cu leziuni carioase extinse

e. mijloc de prevenire a policariilor

2663.       Caracteristicile cariei stationare

a. localizare pe fetele proximale

b. localizare pe fetele vestibulare si ocluzale

c. nu prezinta dentina reactionara

d. coloratie brun-negru

e. sensibilitate dureroasa

2664. Contraindicatiile pulpotomiei la dintii temporari sunt:

a.  pacient cu tulburari de coagulare (hemofilie);

b.  dinte pe cale de a-si termina exfolierea;

c.  la dintii monoradiculari;

d.la dintii cu carie profunda;

e.  la dintii cu distructie coronara extinsa.

2665. Metodele profilactice utilizate in scopul pastrarii spatiului pe arcada  sunt:

1. profilaxia cariei si controlul stomatologic regulat in perioada prescolara
2. tratamentul pedodontic conservativ a leziunilor carioase
3. mentinatoare de spatiu - in situatia cand ramanerea dintilor temporari pe arcada este imposibila
4. tratament ortodontic activ.
5. Mentinatoarele de spatiu cand pierderea molarilor temporari are loc intr-un interval de sub  6 luni pana la eruptia dintilor permanenti.

2666. Indicatiile  mentinatorului de spatiu:

1. in cazul existentei unui spatiu suficient (formula lui Moyers si Berendonk) cand se asteapta eruptia dintelui permanent in 6 - 12 luni (control röntgenologic).
2. in cazul inexistentei unui spatiu suficient (formula lui Moyers si Berendonk) cand se asteapta eruptia dintelui permanent in 6 - 12 luni (control röntgenologic).
3. daca avem o lipsa de spatiu si daca tratamentul ortodontic urmator este non-extractionist.
4. daca in cadrul controlului lunar se arata o micsorare a spatiului edentat.
5. in cazul anodontiei unui dinte permanent, si cand tratamentul ortodontic cere  inchiderea bresei frontale sau laterale, prin mezializarea dintelui aflat distal.

2667. Traumatismele tesuturilor dure dentare si a tesuturilor pulpare

a.     fisura smaltului ("crack") = fara pierderea de substanta dentara;

b.     fractura smaltului = fractura coronara necomplicata;

c.      fractura smalt-dentina = fractura coronara necomplicata;

d.     fractura coronara complicata = implicarea smaltului si dentinei cu expunerea pulpei.

e.     fractura smaltului = fractura coronara complicata;

2668. Traumatismele tesuturilor periodontale:

a.       Contuzia = traumatismul tesuturilor de sustinere fara mobilitate sau deplasare a dintelui, dar cu o reactie marcata la percutie;

b.       Subluxatia = traumatism al tesuturilor de sustinere cu mobilitate accentuata, dar fara deplasarea dintelui;

c.        Luxatia extruziva (dislocare periferica, avulsie partiala) = deplasarea partiala a dintelui in afara alveolei;

d.       Luxatia laterala = deplasarea dintelui intr-o alta directie decat cea axiala; se insoteste de fractura alveolara;

e.       Luxatia intruziva(dislocare centrala) = deplasarea dintelui in osul alveolar si se insoteste de fractura alveolara;

2669. Tratamentul fracturilor la copil este conditionat de situatia clinica, certificata de radiografie.

1. daca fractura este simpla - pentru a evita traumatizarea limbii sau obrajilor de marginile ascutite ale limitelor fracturii, se recomanda slefuirea anfractuozitatilor si netezirea lor.
2. daca fractura a deschis camera pulpara - se recomanda protectia pulpo-dentinara prin coafaj direct cu CaOH, in functie de gradul interesarii. Se face apoi o reconstituire a coroanei dentare cu material compozit.
3. daca camera pulpara este larg deschisa si nu se poate pastra integritatea pulpara, se recomanda, in functie de stadiul de resorbtie radiculara, amputatia vitala sau devitala - reconstructie coronara cu material compozit.
4. daca avem fractura radiculara - extractia dintelui in cauza.
5. daca fractura a deschis camera pulpara - extractie.

2670. In etiologia dintilor supranumerari sunt incriminati factori ca:

1. productii sporite, intamplatoare ale lamei dentare;
2. inductia vasculara;
3. despicaturile labio-maxilo-palatine;
4. ereditatea;
5. filogeneza.

2671. Dupa numarul dintilor lipsa putem avea urmatoarele situatii clinice:     

1. Agenezia partiala redusa: se manifesta prin lipsa a 2 - 4 dinti de pe arcada.
2. Agenezia partiala redusa: se manifesta prin lipsa a 1 - 2 dinti de pe arcada.
3. Agenezia partiala intinsa: cand numarul dintilor lipsa este mai mare. De obicei se constituie ca simptom asociat in cadrul sindroamelor cu tulburari de dezvoltare ectodermala.
4. Agenezia totala: rar intalnita. Se manifesta prin existenta pe arcade a dintilor sau chiar a celor permanenti.
5. Agenezia totala: rar intalnita. Se manifesta prin inexistenta pe arcade a dintilor sau chiar a celor permanenti.

2672. Toate modificarile de structura au anumite caracteristici generale comune, ce le face usor de diagnosticat:

1. intereseaza in mod dominant dintii temporari si foarte rar pe cei permanenti;
2. intereseaza in mod dominant dintii permanenti si foarte rar pe cei temporari;
3. localizarea se face pe dinti asimetrici;
4. leziunea apare din momentul eruptiei, fara tendinta de evolutie;
5. defectele de forma si localizare variabila intereseaza intotdeauna partial suprafata smaltului la un numar limitat de dinti si au o distributie liniara.

2673. Etiologia defectelor dentare de structura:

1. in perioada prenatala - sifilisul, rubeola prenatala din primele doua luni de sarcina, care afecteaza dintii temporari si debitul formarii mugurilor permanenti.
2. dupa nastere - rahitismul si dispepsiile din primul an de viata afecteaza M₆ ani, Inc inferiori, centrali superiori si caninii superiori si inferiori.
3. bolile infecto-contagioase - pot perturba mineralizarea: I.lat., P₁, P₂, M₁₂ ani.
4. glandele tiroide - hipoparatiroidismul poate interveni intre 6 luni-2 1/2 ani.
5. intoxicatia cronica cu fluor - frecventa in regiunile cu apa de baut bogata in fluor, dau asa-zisul "smalt patat".

2674. Gingivita catarala poate imbraca diverse forme clinice legata de varste:

1. gingivita odontiazica - apare odata cu eruptia dintilor temporari, de caracter trecator, frecvente intre 0 - 3 ani;
2. gingivita odontiazica - apare odata cu eruptia dintilor permanenti, de caracter trecator, frecvente intre 0 - 3 ani;
3. gingivita de activitate - la copiii cu carii aproximale ale dintilor temporari, frecvente intre 3 - 7 ani;
4. gingivita de inactivitate - la copiii cu carii aproximale ale dintilor temporari, frecvente intre 3 - 7 ani;
5. gingivitele legate de eruptia M₆ si M₁₂ precum si cele ce acompaniaza bolile infecto-contagioase specifice acestei varste - (scarlatina, varicela, rujeola).

2675. Etiologia gingivitei catarale:

1. placa bacteriana - depunere organica, incolora putin opalescenta si mucoasa, invizibila cu ochiul liber, dar usor de identificat cu ajutorul colorantilor de placa (violet de gentiana 1%, comprimate cu eritrozim.
2. placa bacteriana, care contine: bacterii, mucine, spori, si celule epiteliale.
3. tartrul dentar si igiena inexistenta - care favorizeaza depunerea placii bacteriene;
4. igiena orala corespunzatoare.
5. secundara unor afectiuni: stomatita virala, micotica, boli hematologice, dermatoze.

2676. Tratamentul gingivitei hiperplastice:

1. igienizare orala - ce consta din inlaturarea placii dentare prin aplicarea de solutii antiseptice tip clorhexidin;
2. detartraj - acolo unde este cazul;
3. educatie sanitara;
4. gingivoplastie - rezectia chirurgicala a gingiei in exces;
5. lasseroterapia.

2677. Dintre factorii locali cu rol in etiologia parodontopatiilor enumeram:

1. malpozitiile dentare - ce favorizeaza retentiile alimentare;
2. masticatia unilaterala - de partea nelucratoare apar depozitele tartrice iritative;
3. autointretinerea defectuoasa - datorita unor leziuni carioase incorect efectuate, mai ales cele proximale care agreseaza papila interdentara si favorizeaza placa bacteriana;
4. periaj dentar corect;
5. periaj dentar incorect, sau lipsa de igiena, duce la formarea placii bacteriene cu dezvoltarea de culturi microbiene.

2678. Parodontita acuta juvenila (PAJ)- clinic:

a.     leziuni simetrice pe M₆ ani si grupul incisiv;

b.     atrofie orizontala marcata cu repartitia particulara a pierderilor osoase caracteristice;

c.      pungi parodontale adanci;

d.     mobilitate dentara III - IV;

e.     afecteaza doar dentitia permanenta.

2679. Tratamentul profilactic al parodontopatiilor:

a.     tratament antibiotic specific dupa antibiograma

b.     eliminarea placii bacteriene;

c.      indepartarea factorilor de iritatie locala;

d.     tratament chirurgical.

e.     construirea unei arhitecturi morfo-functionale adecvate.

2680. Macroglosia poate aparea ca simptom,in urmatoarele afectiuni :

a)     acromegalia

b)     nanism hipofizar

c)      sindromul Melkersson-Rosenthal

d)     starile alergice

e)     anicloidaze

2681. Limba geografica :

a)     este o afectiune a limbii de etiologie necunoscuta

b)     apare la copii intre 1 - 4 ani, mai ales la baieti

c)      boala debuteaza la baza limbii, printr-o formatiune rotunda de culoare rosu intens

d)     suprafata limbii este acoperita de un depozit albicios, net, compact, greu de detasat.

e)     se poate vindeca spontan, daca se depisteaza si se elimina factorii cauzali

2682.       Din punct morfopatologic ,aftele prezinta urmatoarele stadii evolutive :

a)     stadiul prodromal

b)    stadiul macular

c)     stadiul congestiv

d)    stadiul ulcerativ

e)     stadiul de epitelizare

2683.       In tratamentul aftelor se utilizeaza:

a)     acidul triclorhidric

b)    clorura de metil

c)     hexetidin

d)    clorhexidin

e)     propolis

2684. Stomatita herpetica :

a)     este o infectie virala data de virusul herpes simplex

b)     are o perioada de incubatie de 30 zile

c)      apare la copiii intre 1 - 5 ani, mai rar persoanele adulte

d)     pe mucoasa orala apar vezicule de dimensiuni foarte mici, dureroase

e)     la 15 zile de la debut, leziunile regreseaza, inflamatia gingivala dispare.

2685. Herpesul Zoster :

a)     este o infectie virala data de virusul herpes simplex

b)     debuteaza pe tegumentele fetei, sub forma de vezicule plasate de-a lungul traiectului unui nerv

c)      dupa puseul acut, virusul poate ramane cantonat, avand un puternic caracter recidivant

d)     lasa o sensibilitate meteoro-sensibila, o perioada foarte mica de timp.

e)     se indica terapia cu antibiotice si corticosteroizi.

2686.       Dintii supranumerari :

a)     sunt expresia unei supraproductii a lamei dentare, existand un numar mai mic de dinti decat normal

b)    se clasifica in eutipici (normali) si distipici ( nediferentiati, atipici )

c)     pot fi ,in mod normal ,modificati ca forma si insotind tulburarile de eruptie

d)    apar mai frecvent in dentitia temporara, mai des la maxilar decat la mandibula

e)     formele atipice sunt intalnite mai des decat cele tipice

2687. Agenezia :

a)     corespunde cu absenta unei unitati dentare, data de absenta germenului dentar

b)     este expresia reducerii filogenetice a numarului de dinti

c)      este o anomalie strict ereditara, constituind materialul clasic in studiul transmiterii genetice cu caracter dominant.

d)     se intalneste mai frecvent la subiectii de sex masculin

e)     forma unilaterala este cea mai rara

2688.       Microdontia:

a)     se caracterizeaza prin reducerea dimensionala a anumitor dinti sau a tuturor dintilor.

b)    poate fi izolata sau generalizata

c)     principala cauza in producerea ei este ereditatea incrucisata.

d)    forma izolata se caracterizeaza prin dinti cu diametre mari, de forma normala sau modificata.

e)     clinic apar treme si diastema intre toti dintii, ocluzia fiind ca de obicei adanca, uneori cu rapoarte de ocluzie intercalata.

2689.       Macrodontia

a)     este o distrofie primara evolutiva sau activa

b)    consta in aparitia pe arcade a unor dinti de dimensiuni exagerate

c)     factorul etiologic principal este ereditatea incrucisata.

d)    poate fi izolata sau generalizata

e)     in macrodontia generalizata nu se recomanda extractia seriala

2690.       Calea de transmitere a virusului HIV :

a)     prin transfuzii de sange si plasma contaminate

b)    prin intepaturile de insecte

c)     prin actul sexual

d)    prin apa, alimente, aer

e)     prin ace de seringa contaminate

2691.       Sarcomul Kaposi :

a)     este o boala maligna a sistemului reticulo-endotelial

b)    apare la nivelul mucoasei orale pe gingii, bolta palatina, baza limbii, laringelui si luetei

c)     apare sub forma unor zone livide, alternand cu leziuni eritematoase

d)    asociat pot exista gingivite ulcero-necrotice cu evolutie rapida spre distrugerea septului osos alveolar

e)     starea generala  nu este alterata

2692. Tratamentul general al candidozei orale cuprinde .

a)     DARTARIN

b)     CLORAMINA

c)      MICONOZOL

d)     MICOSTATIN

e)     NIZORAL

2693. Hemangiomul :

a)     este o tumora avasculara

b)     este o tumora granulomatoasa

c)      are culoarea rosie deschisa, de consistenta moale, pulsatila

d)     este o tumora cu baza larga in suprafata sau poate avea o forma pedunculara

e)     se poate localiza oriunde in cavitatea bucala.

2694.       Traumatismele tesuturilor periodontale cuprind :

a)     Contuzia

b)    Fractura peretelui alvelar

c)     Luxatia extruziva

d)    Luxatia intruziva

e)     Avulsia