GRIPA( INFLUENZA)

Alerte de pandemii gripale in secolul XX

n     1918-19 : H1N1 « gripa spaniola

n     1957-58 : H2N2 « gripa asiatica

n     1968-69 : H3N2 « gripa de Hong Kong »

n     1977 : H1N1 « gripa rusa

n     1997 : H5N1 « gripa aviara » : 18 cazuri umane, Hong Kong

n     1999 : H9N2 « gripa aviara » : 2 cazuri umane, Hong Kong

n     2003 : H7N7 « gripa aviara » : 85 cazuri umane Tarile de Jos

n     : H5N1 « gripa aviara 4 cazuri umane 113 decese (Thailanda, Vietnam, Indonezia)

n     2009- in prezent- H1N1 « gripa porcina « :

- 14 570 406 cazuri EUROPA;

- 16 813 decese/pe glob ( situatie la 19 martie)

Gripa spaniola

n     Cea mai mare si mai rapida pandemie gripala din istoria umanitatii

n     Durata: 2 ani

n     Trei faze

Faza 1 : martie - iunie

Faza august - martie

Faza 3 : martie - iunie

n     Recombinarea unui segment de

gena HA intre un virus aviar si unul porcin

n     Forme severe / fulminante la adulti tineri

n     40 milioane de morti

n Recombinari genetice intre virusuri gripale umane & aviare

n Virusurile gripale umane nu se transmit la pasari si viceversa

n Porcul sau omul = gazda a recombinarii genetice intre virusul gripal uman si aviar

n Factori favorizanti: saracia / promiscuitate (om - animale)

Gripa influenza)

n    Etiopatogenie

Virusul gripal, myxovirus este un virus ARN de forma sferica cu diametrul de 80 - 129 nm

Prezinta un invelis proteic (AgS) pe baza caruia au fost identificate 3 tipuri de virus gripal A, B, C.

Peste nucleocapsida se afla un strat lipidic cu o grosime de 60A strabatut de 550 de spicule de natura glicoproteica. Acest strat contine Hemaglutinina (AgH) si Neuraminidaza (AgN). Aceste antigene sufera schimbari antigenice majore (antigenic shift) si minore (antigenic drift). Schimbarile antigenice majore sunt responsabile de aparitia de noi subtipuri si deci cauza noilor epidemii.

Virusul gripal este transmis pe cale aerogena, patrunde in celulele mucoasei respiratorii unde utilizeaza mecanismul de sinteza a celulei respective pana la distrugerea ei. Virionii eliberati vor inhiba alte celule.

TABLOU CLINIC LA OM

n    Incubatia - dureaza 1 - 3 zile

n    Debutul este brutal cu febra (39 - 40 C), frisoane, cefalee, mialgii

n    Perioda de stare dureaza 2 - 7 zile

Sindrom febril (durata mai mare de 10 zile indica complicatiile)

Sindromul algic: cefalee, mialgii, artralgii

Sindrmul neuropsihic: astenie, ameteli, apatie

Sindromul respirator: coriza, congestie lacrimala, disfagie, disfonie, tuse

Manifestari cardiovasculare: tahicardie

Manifestari digestive: inapetenta, greata, varsaturi

Manifestari renale: oligurie

Manifestari hemoragice: epistaxis, sputa hemoptoica

Complicatiile gripei

n    Respiratorii

Virale: laringita acuta la copilul mic (disfonie, tuse latratoare, asfixie), laringo-traheita, bronsiolita, pneumonie(a 2-a zi de boala - dispnee, cianoza, tuse)

Bacteriene: pneumonii bacteriene, pleurezii, bronhopneumonii

n    Neurologice

Encefalita si meningita sunt rare

Mielite, poliradiculonevrite

Sdr. Reye (2 - 6 cazuri la 100.000) poate fi determinat si de alte virusuri (herpes simplex, adenovirus, Coxackie A si B, v. sincitial respirator, paragripal

Varsaturi, convulsii, coma, pleiocitoza cu limfocitoza in LCR, hipoglicemie, hiperamoniemie, alterarea testelor hepatice

n    Cardiovasculare: miocardita, pericardita

n    Renale: nefrita interstitiala

n    ORL: otomastoidita, otita, sinuzita

Diagnostic

n   Clinic

n   Paraclinic

Izolarea virusului din secretii nasofaringiene, cultivare pe membrana corioalantoida de ou embrionat

Teste serologice

Diagnosticul clinic corect al gripei

n   Tratament

Este predominant simptomatic. Sustinerea respiratiei si a functiei cardiovasculare este necesara in formele severe. In prezenta suprainfectiilor bacteriene se vor administra antibiotice

Proteinele de suprafata ale
virusului gripal

Rolul hemaglutininei virale

Inhibarea neuraminidazei o strategie terapeutica ideala

 Inhibarea neuraminidazei

n    Inhibitorii de neuraminidaza au drept tinta specifica structura de suprafata a virusului gripal, impiedicand raspandirea virusului si infectarea altor celule din organism

n    Inhibitorii de neuraminidaza disponibili in prezent cu indicatiile actuale

Oseltamivir (Tamiflu^® la pacientii cu gripa cu varsta an

Zanamivir (Relenza la cei cu varsta ani ani in SUA

n    Eficacitatea a fost demonstrata daca tratamentul este inceput in primele 2 zile de la debutul simptomelor

n    Tamiflu (Oseltamivir) este produsul unui design de cercetare rationala, bazata pe structura, a unui INA oral, puternic, selectiv

Parotidita epidemica
- oreionul -

n   Virusul urlian, paramyxiovirus, patrunde pe cale respiratorie si trece in sange (viremie) de unde se localizeaza pe tesutul glandular si nervos.

Tablou clinic

n    Incubatia - dureaza in medie 14 zile

n    Debutul este brusc cu febra, frisoane, cefalee, mialgii, dureri in loja parotidiana, trismus

n    Perioada de stare

Dupa 24 - 36 ore apare tumefierea glandei parotide cu stergerea santului retromaxilar. In 50% din cazuri afectarea este bilaterala (facies de luna plina). Regiunea tumefiata este dura la palpare, sensibila, pielea avand un aspect normal. Durerea iradiaza spre ureche, baza gatului; articulatia temporomandibulara si varful gonionului sunt dureroase.

Enantemul oral: angina eritematoasa sau pultacee, congestie si eritem la orificiul canalului lui Stenon, limba este saburala. Pot fi afectate si glandele maxilare si sublinguale, care apar ca doua boabe de fasole de o parte si de alta a frenului lingual. Inflamatia glandelor salivare dureaza 7 - 14 zile.

n    Localizarile infectiei urliene

Salivare

Extra-salivare care apar fie concomitent cu afectarea parotidelor fie la 4 - 12 zile dupa. Uneori apar fara afectare parotidiana dar exista notiunea de contact epidemiologic

Meningita urliana (20%) - meningita cu LCR clar, cu evolutie benigna; apare in a 4 - 7 -a zi de boala, cu febra, cefalee, varsaturi, semne de iritatie meiningiana

Encefalita urliana (0,2 - 0,5%) apare cam la 3 saptamani de la debut cu: febra, delir, convulsii, coma, paralizii de nervi cranieni si periferici; letalitatea este de 1- 2%.

Mielita, poliradiculonevrita

Orhita urliana (18 - 30%) apare concomitent cu parotidita sau dupa 1 - 2 zile de boala; debutul este brusc cu febra, frisoane, cefalee, varsaturi, durere vie testiculara, tumefactie, congestie; sterilitatea apare numai in caz de afectare a ambilor testicoli

Pancreatita apare in a 4 - 10-a zi de boala cu anorexie, varsaturi, diaree

dacrioadenita

n   Complicatii

Miocardita, pericardita, surditate (afectarea nv. acustic), pneumonie interstitiala, hepatita

n   Diagnostic

Clinic

Paraclinic

izolarea virusului in primele 2 zile din sange si LCR

Reactii serologice

n   Tratament

simptomatic

Corticoterapia este indicata pentru pacientii cu meningita si orhita (prednison 1 mg/kg/zi)

Stomatita veziculoasa enterovirala cu exantem

Boala mana-gura-picior

Agent etiologic - virusul Coxackie

Afectiunea apare in microepidemii in familie, scoli

Exantem: macule care devin papule, care ulterior se transforma in vezicule localizate pe:

Limba, mucoasa jugala, maini, picioare

Vindecare spontana in 7 - 10 zile

Herpangina

n   Este determinata de virusul Coxackie A si B

n   Se manifesta prin febra care dureaza 1 - 4 zile, disfagie, varsaturi, mialgii si 15 - 20 de vezicule mici pe amigdale, pilieri, care se ulcereaza

n   Vindecarea este spontana in 3 - 4 zile

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?