Ovazul
Intr-o scriere antica se arata
ca dacii si germanii erau printre singurele popoare care foloseau
aceasta cereala ca aliment de baza. Mai tarziu, in Evul Mediu,
populatiile nordice din Europa au adoptat si ele ovazul, care
este un excelent energizant in perioadele cu vreme rece si umeda. In
prezent, el este larg folosit sub forma de fulgi, care sunt mai digerabili
si mai gustosi decat cei de orz, fiind recomandati cu precadere
pentru:
Hipotiroidie - ovazul este un excelent
stimulent al functiei tiroidiene. Fulgii de ovaz vor fi
introdusi pe termen lung in dieta persoanelor suferinde de aceasta
afectiune. Suplimentar, se bea pe parcursul unei zile un "ceai" obtinut
din 7 linguri de boabe fierte vreme de jumatate de ora intr-un litru
de apa. Acest preparat are efecte stimulente foarte puternice, fiind
recomandat si in starile de astenie, surmenaj si
somnolenta, pentru tratarea pietrelor la rinichi, a gripei si a
unor disfunctii sexuale la barbati.
Adjuvant in sterilitate si
impotenta - studii recente
arata ca la popoarele care consuma cantitati mari din
aceasta cereala, varsta medie la barbatii care ajung la
andropauza este mult mai ridicata, iar fertilitatea se mentine
pana la varste impresionante.
Sensibilitate la raceli la persoanele
meteosensibile - consumul regulat de fulgi de
ovaz mareste rezistenta la variatiile bruste de
clima, mai ales la racire, intarind sistemul imunitar si
conferind un tonus psihic foarte bun.
Nisip (microlitiaza) la vezica
biliara si rinichi - 4 linguri rase de
fulgi de ovaz se fierb la foc mic intr-un litru de apa vreme de 20 de
minute, dupa care se filtreaza. Se consuma acest decoct pe
parcursul unei zile, o cura durand 14 zile. Acest tratament este util
si in diabet, guta si hepatita, ca adjuvant.
