Stresul
si alti factori psihici determina aparitia celulitei
Hormonii de stres sunt cei mai
importanti in adaptarea organismului la factorii de mediu. Fara ei am fi total nepregatiti
pentru tot ceea ce inseamna mediul
inconjurator, ne-am gasi in imposibilitatea de a ne apara sau de
a lupta in situatiile care ne ameninta viata.
Stresul
cotidian are cu totul alte coordonate in zilele noastre. Ritmul de
viata si activitate zilnica a devenit atat de alert,
cerintele pe care trebuie sa le indeplinim zilnic, atat psihice cat
si fizice, sunt tot mai mari, iar glandele raspunzatoare de
secretia acestor substante sunt "stoarse' permanent de
cantitati importante de hormoni. Cafeaua, ciocolata, ceaiul negru,
medicatia psihostimulanta care este tot mai
variata pe zi ce trece reprezinta exemple de substante
fara de care viata actuala nu poate fi conceputa.
Celulita
aparuta ca urmare a stresului exagerat, dar si din cauza
negarii importantei miscarii si exercitiului
fizic si a dietei alimentare nesanatoase va
constitui ulterior, ea insasi, un factor de stres suplimentar. Se
creeaza astfel un cerc vicios in care
nemultumirea de sine capata valente importante.
La persoanele cu afectiuni psihosomatice, in
particular cele cu stari anxioaso-depresive, cu caractere inerte si
cei fara forta psihica , la
toate aceste persoane s-a observat ca incidenta celuiitei este
crescuta. Adesea este asociata unor
carente culturale. Toate acestea pot fi gasite si la
subiectii care somatizeaza anxietatea.
Orice forma de stres
favorizeaza celulita.
Suparari mari provocate de divort, despartire sau
pierderea cuiva drag, eforturile psihice sustinute si de lunga
durata, activitatile fizice intense, toate acestea se constituie
in exemple de situatii care se pot visceraliza.
Lipsa somnului are implicatii majore
in buna functionare a organismului. Creierul uman dezvolta mai multe tipuri de unde cerebrale in
functie de gradul de activitate efectuata. Aceste
unde sunt reprezentate de frecventa activitatii electrice a
creierului. Astfel atunci cand suntem activi, in stare
de veghe, creierul pulseaza de aproximativ 20 de ori pe secunda (20
de cicli pe secunda). Aceasta frecventa este numita de catre oamenii de
stiinta beta sau unde beta. Cand suntem in faza de somn
superficial sau "motaim', creierul produce unde alfa,
reprezentand 7-14 cicli pe secunda, iar in starea de somn profund creierul
produce unde tetha, avand frecvente de 5-7 cicli pe secunda. Se
considera ca aceasta stare corespunde gradului de activitate
cerebrala caracteristica perioadelor de anestezie generala. Cele
mai lente frecvente, care sunt accesibile creierului nostru doar in
stadiile de somn foarte profund, sunt frecventele cerebrale delta, sub 4
cicli pe secunda. Se crede ca doar un
numar foarte mic de oameni pot sa retina informatii
atunci cand se gasesc in starea delta.
Cea mai importanta faza cerebrala din punct
de vedere al relaxarii, vindecarii si regenerarii
organismului este faza alfa. Cand creierul uman se
gaseste in faza alta se autoactiveaza
toate mecanismele de relaxare, creste imunitatea organismului, acesta
isi reface energiile. Exista tehnici extrem de eficace prin care
putem sa atingem starea alfa in mod controlat, tara sa adormim si sa beneficiem de
toate reactiile care apar in aceasta stare. Prin insusirea
acestor tehnici putem sa transformam starea
respectiva intr-un mijloc util de a ne programa si doza eforturile
fara a apela la medicatie specifica, evitand
epuizarile de orice fel. Putem sa
controlam aportul caloric, cantitatea de somn, consumurile energetice etc.
