Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului cardiovascular

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI CARDIOVASCULAR

1.INIMA  -structura

Inima este organul situat in cavitatea toracica , intrea plamani ,orientata usor catrea stanga deasupra sa arcurile costale formeaza o cusca protectoare.

Inima controleaza circulatia sangelu. Este un organ muscular cavitar, cam de marimea pumnului.Partea sa stanga este separata de sus in jos, in zona centrala de cea dreapta, iar inima functioneaza ca o pompa dubla.

Partea dreapta a inimii pompeaza sange in plamani, unde sangele elimina CO2 si preia O2 proaspat . partea stange ,cu o musculatura mai bogata ,pompeaza sangele I tot corpul. Fiecare parte a inimii este impartita ,la randul sau in doua compartimenta.

Cele superoare sunt denumite atrii sau auricule, iar cele inferioare ventricule. Fiecare atriu este conectatcu n ventricul corespunzator prin intermediul unei valve, care permite sangelui sa curga numai intr-o singura directie.Atriul drept este cu ventriculul dreptprin intermediul valvei tricupside.

Atriul stang este conectat cu ventriculul stang prin valva mitrala sau bicupsida.

Venele care aduc sangele de la plamani (venele pulmonare)si cele care aduc sangele "uzat" din restul corpului(vena cava superioara si vena cava inferioara) se varsa in atrii.Artera care merge spre plamani (artera pulmonara ) si principala artera a corpului (aorta) porneste din ventricule.

Toate vasele pri care sangele pleacade la inima se numeste artere, iar toate cele care aduc sangele inapoi spre inima se numesc vene.

2.Muschiul cel mai important

Cel mai important organ al corpului uman este inima. Este un organ cavitar, de marimea pumnului, alcatuit dintr-un tip special de muschi denumit muschi cardiac.Fibrele musculare cardiace sunt ramificate si contin unul sau doi nuclei.Similarfbrelor musculare stricte, contin filamente groase si subtiri, dar care nu sunt aranjate ordonat . Acest tip de tesut muscular se gaseste doar la nivelul inimii. Nu este un muschii striat, voluntar-putini oameni pot sa-si controlee frecventa batailor inimii. In mod normal inima bate de 70 de ori pe minut-aproxmativ 37 de milioane de batai pe an-si continua sa bata tot timpul vietii.

Inima este situata in torace si pompeaza sange in tot corpul prin intermediul sistemului circulator.Fara ea nu putem traii, deoarece sangele transporta oxigenul si substantele nutritive de care au nevoie celulele pentru buna functionare.In timpul exercitiilor fizice, cand muschii au nevoie de mai mult oxigen, inima bate mai repede , pentru a pompa mai mult sange in corp.In cazul unei sperieturi, creste frecventa batailor inimii, astfel incat la nevoie musculatura este gata de reactie.

Inima are patru cavitati denumite camere .Sangele din vene ,incarcat cu dioxid de carbon rezidual ,se acumuleaza in camera dreapta superioara, denumita atruiu, de unde este pompat in dreapta inferioara ,denumita ventricul, si apoi la plamani ,unde are loc schimbul de dioxid de carbon si oxigen.

Sangele proaspat oxigenat revine in atriul stang ,trece in ventriculul stang, de unde este pompat in artere.

Arterele coronare asigura irigarea muschiului cardiac corespunator activitatii lui intense.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Inima este alcatuita din trei tunici:

1.Endocardul

2. Miocardul

3. Pericardul

1. Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste interiorul inimii si este format din epiteliu simplu, pavimentos, care se continua la nivelul atriilor cu endoteliul venelor si la nivelul ventriculelor cu endoteliul arterelor.

2. Miocardul, sau muschiul cardiac este tunica mijlocie si esteconstituit din fibre musculare striate, de tip cardiac circulare in atrii si fibre oblic spiralate in ventricule.

Miocardul atrial este separat de cel ventricular prin inele fibroase atrio-ventriculare.

Musculatura atriala este independenta de cea ventriculara, singura legatura fiind de tip functional realizata de fascicolul atrio-ventricular Hiss.

Tesutul nodal de la nivelul miocardului asigura automatismul cardiac si este reprezentat de:

a. nodului sino-atrial Keith-Heck, situat in peretele atriului drept, langa orificiul de varsare al venei cave superioare.

b. nodului atrio-ventricular Aschoff-Tewara, situat in atriul drept, langa valvula tricupsida. De la acest nodul pleaca:

c. fascicolul atrio-ventricular Hiss, care strabate septul interventricular, se imparte in doua ramuri(stanga si dreapta) si se termina prin:

d. reteaua Purkinge.

3. Pericardul este tunica externa a inimii si poate fi fibros sau seros.

Pericardul fibros are forma de sac rezistent, situat cu baza pe diafragm si varful spre vaesle mari de la baza inimii. Este legat de stern, diafragm si vertebre prin ligamente. Se continua cu vasele mari de la baza inimii.

Pericardul seros se afla in interiorul pericardului fibros si prezinta doua foite:

viscerala sau epicar care tapeteaza miocardul la exterior

parietala care captuseste foita interna a pericardului fibros.

Intre cele doua foite exista o cavitate virtuala numita cavitate pericardica; ea contine o lama fina de lichid, care permite alunecarea cordului in timpul activitatii sale.

1. Vascularizarea inimii

Arterele inimii se numesc artere coronare: artera coronara dreapta si artera coronara stanga.

Aceste artere sunt de tip terminal, adica ramurile lor iriga un anumit teritoriu din miocard si nu se anastomozeaza intre ele. Consecinta acestui fapt este ca obliterarea uneia din ramuri prin spasm prelungit sau cheag de sange, face ca teritoriul respectiv din miocard sa nu mai primeasca sange: se necrozeaza si apare infarctul miocardic.

2. Inervatia inimii

Inervatia inimii este realizata prin fibre vegetative simpatice si parasimpatice, formand plexul cardiac.

Fibrele simpatice provin din ganglionii cervicali, si exercita efecte stimulatoare asupra miocardului si vasodilatatoare coronariene.

Fibrele parasimpatice provin din nervii vagi, inerveaza nodulii sinoatrial si atrioventricular si au ca efect diminuarea activitatii cordului.

3. Revolutia cardiaca

Trecerea sangelui din atrii in ventriculi si apoi in arborele vascular impreuna cu fenomenele care insotesc si determina aceasta deplasare de sange, poarta numele de revolutie cardiaca.

Revolutia cardiaca dureaza 0,8 secunde si cuprinde contractia atriilor sau sistola atriala care dureaza 0,1 secunde si contractia ventriculilor sau sistola ventriculara care dureaza 0,3 secunde, relaxarea mimii (repausul) sau diastola generala care dureaza circa 0,4 secunde.

Inima este o pompa aspiratoare-respingatoare, circulatia sangelui fiind posibila datorita contractiilor ei ritmice.

Revolutia cardiaca incepe cu umplerea atriilor; in timpul diastolei atriale, sangele venos din venele cave patrunzand in atriul drept, iar sangele din venele pulmonare in cel stang.

Patrunderea sangelui destinde peretii relaxati ai atriilor pana la o anumita limita, cand incepe contractia atriala, deci sistola atriala care evacueaza tot sangele atrial in ventriculi, ceea ce duce la cresterea presiunii intraventriculare si incepe sistola ventriculara.

Dupa expulzarea sangelui din ventriculi, peretii se relaxeaza incepand diastola ventriculara, cand se inchid valvulele sigmoide si se deschid cele atrio ventriculare.

La inceputul diastolei ventriculare, sangele este aspirat prin atrii de catre ventricule. La sfarsitul diastolei ventriculare, sistola atriala contribuie la varsarea in ventriculi a restului de sange din atrii.

La individul normal au loc 70-80 contractii cardiatice pe minut, care reprezinta de fapt bataile inimii. Contractiile cardiatice sunt sub dependenta a doua mecanisme regulatoare: unul intracardiac si altul extracardiac.

a. Mecanismul itracardiac este datorat tesutului specific.

Proprietatile miocardului sunt:

- automatismul

- excitabilitatea

conductibilitatea

contractilitatea

b. Mecanismul extracardiac este datorat sistemului nervos simpatic si parasimpatic. Simpaticul accelereaza ritmul cardiac, iar parasimpaticul il rareste.

Anatomia si fiziologia vaselor: sistemul vascular este alcatuit dintr-un segment arterial, unul venos si un altul limfatic.

Arterele au rolul de a conduce sangele de la inima spre periferie.

Peretii arterelor sunt mai grosi decat ai venelor si sunt formati dintr-o tunica interna (intima), alcatuite din celule endoteliale, o tinica mediae formata din fibre musculoelastice dispuse circular, si o tunica externa alcatuita din fibre conjunctive si elastice.

Sangele circula in vase in virtutea legilor hidrodinamicii; pentru a asigura circulatia, pompa cardiaca trebuie sa functioneze ca o pompa cu presiune, care este factorul principal. Ea este rezultatul unui factor central -fora de contractie a cordului si a unui factor periferic - rezistenta vasculara.