DIAGNOSTICUL

In vederea realizarii unei terapii de restaurare protetica fixa, pe prim plan se situeaza elaborarea unui diagnostic cat mai exact, care vizeaza atat statusul tesuturilor dento-parodontale, cat si toate formatiunile conexe ale ADM. Pe baza informatilor culese in cadrul etapelor de diagnostic, este posibila ulterior elaborarea unui plan de tratament in conformitate cu statusul ' clinic si doleantele pacientului.

Pentru obtinerea unui succes in terapia cu restaurari protetice fixe (domeniu incarcat cu o tehnicitate si precizie deosebite), trebuie acordata o atentie deosebita fiecarei etape clinico-tehnice, incepand cu anamneza si stabilirea diagnosticului.

1. DATE ANAMNESTICE

Este foarte importanta realizarea unei anamneze exacte inainte de inceperea propriu-zisa a tratamentului. Exista o serie de cazuri care reclama masuri speciale de precautie. Astfel, unele procedee care se impun unui anumit caz trebuiesc eliminate sau amanate din considerente psihice, biologice sau emotionale ale pacientului. De asemenea o serie de pacienti necesita adeseori administrarea unei premedicatii.                     

Nu face obiectul acestei lucrari descrierea tuturor conditiilor care pot influenta planul terapeutic, insa unele sunt frecvente in practica, astfel ca merita sa fie, cel putin mentionate. 0 anamneza care descopera o posibila hepatita B sau un sindrom al imunodeficientei umane dobandit poate avertiza cadrele medicale si medii in legatura cu necesitatea unor masuri de protectie.

Ne confruntam in practica curenta cu numeroase stari patologice neinfectioase care pot marca starea generala a pacientului. Daca acesta relateaza despre unele reactii la anumite produse medicamentoase, trebuie determinat daca respectivele episoade au fost de cauza alergica sau au fost datorate anxietatii fata de stomatolog. Daca exista posibilitatea unei reactii de natura alergica, aceasta trebuie consemnata in fisa pacientului (cap. 8.). Anestezicele locale si antibioticele sunt medicamentele utilizate cabinetul de stomatologie, care dau cel mai frecvent reactii alergice. Pacientul poate relata aparitia unor reactii alergice chiar la unele materiale dentare. In acest sens de mentionat sunt materialele de amprenta, unele aliaje dentare, dezinfectante, polimeri etc.

De asemenea in cadrul anamnezei pacientul trebuie chestionat despre eventualele medicatii curente pe care le ia. Acestea se consemneaza in fise inainte de inceperea tratamentului pentru a evita o serie de accidente ulterioare.

Pacientii care prezinta in antecedente afectiuni cardiovasculare necesita un tratament special. Se indica amanarea tratamentului la pacientii cu hipertensiune arteriala, pana cand aceasta nu este controlata sau adusa la valori normale. in general pacientii cu o tensiune sistolica de peste 160 mmHg si o tensiune diastolica de peste 95 mmHg trebuie sa fie tratati dupa un prealabil consult cu medicul internist. Pacientii hipertensivi sau cu afectiuni ale arterelor coronare nu trebuie sa primeasca epinefrina (deoarece aceasta creste frecventa cardiaca - efect tahicardic, si creste tensiunea arteriala - efect hipertensiv).

Majoritatii pacientilor cu proteze valvulare li se administreaza o terapie cu anticoagulante (ex. Coumadin). In aceasta situatie medicii curanti ai acestor pacienti trebuie consultati pentru intreruperea terapiei anticoagulante in vederea prevenirii aparitiei hemoragiilor (2,3).

Epilepsia este o alta afectiune de care medicul stomatolog trebuie sa fie avertizat pentru

a se putea lua masurile corespunzatoare: evitarea sedintelor lungi si solicitante, controlul anxietatii etc.

Pacientii diabetici sunt predispusi la boli parodontale cu evolutie acuta sau la formarea de abcese. Un diabetic aflat sub control poate sa urmeze un tratament stomatologic. in cazul cand boala nu este sub control poate apare, datorita sedintelor de tratament lungi si solicitante, chiar posibilitatea comei diabetice (2,3).

Hipoglicemia poate de asemenea creea probleme. La un diabetic aflat sub control (sub medicatie) care a omis o masa sau nu a mancat de cateva ore poate apare brusc paloarea si instalarea unei stari asemanatoare cu cea intalnita in intoxicatii. Pentru a preveni aceasta, sedintele de tratament nu trebuie sa interfere cu programul alimentar al pacientului. Acestor bolnavi trebuie sa li se administreze rapid un aliment cu un continut bogat in glucide (in lipsa de altceva o lingurita de zahar dizolvata in putina apa).

Exista o serie de afectiuni generale in care terapia protetica fixa se contraindica:

psihozele acute, maladii cardio-vasculare (infarct miocardic recent, bradicardie sau tahicardii severe, fibrilatie atriala, angina pectorala grava cu crize anginoase frecvente si greu controlabile etc), afectiuni infecto-contagioase curente, bolnavii cu astm bronsic care nu au asupra lor o medicamentatie beta stimulanta (gen aerosoli de tipul Berotec sau Asmoprent), bolnavii cu neoplazii in perioada terapiei de iradiere sau in cursul administrarii citostaticelor.

Alte afectiuni generale sau sarcina necesita doar temporizarea terapiei protetice. Dintre acestea amintim: insuficenta renala cronica cu valori crescute ale hipertensiunii arteriale sau bolnavi hemodializati cronic supusi unei terapii anticoagulante (aceasta se intrerupe cu cel putin 24 de ore inaintea de sedinta de tratament, care nu se va efectua niciodata dupa hemodializa).

0 mentiune speciala pentru bolnavii confirmati cu HIV care nu trebuie refuzati: ei pot fi programati in afara celorlalti pacienti cand toate cadrele din cabinet isi vor lua masurile de precautie cuvenite.

Prezenta pe o perioada mai lunga a xerostomiei (datorita radioterapiei, sindrom Sjogren etc.), duce la susceptibilitatea crescuta la carie. Xerostomia este un simptom de care trebuie tinut cont m cursul terapiei de restaurare protetica. De asemenea sa nu uitam ca exista la ora actuala aproximativ 375 de medicamente capabile sa produca xerostomie (anticolinergice, anirectice, antihipertensive, antihistamine etc.).

Pacientului ii trebuie explicat detaliat planul de tratament in conformitate cu statusul clinic, pentru a preveni o supraevaluare din punct de vedere functional si estetic a rezultatelor de catre acesta.

In primul rand, i se va preciza scopul si necesitatea instituirii tratamentului, insistandu-se ca celelalte metode de restaurare (directe, cu materiale de obturatie) nu mai prezinta in cazul lui garantii de rezistenta in timp. De mare ajutor pentru medic sunt metodele modeme ca si camera intraorala prin care pacientului i se ofera posibilitatea sa urmareasca pe un ecran status-ul sau clinic(dento-parodontal). Camerele intraorale au revolutionat dialogul medic-pacient influentand decisiv intelegerea diagnosticului si a planului de tratament de catre pacient.

Camera intraorala permite si pacientului sa-si priveasca status-ul dento-parodontal, mai mult, el poate vedea o imagine marita de 30-50 ori. Leziuni si detalii de finete (fisuri, carii secundare, fracturi etc.), greu de explicat devin o realitate pe care pacientul o percepe foarte clar. Majoritatea instalatiilor pot pastra o serie de imagini initiale care se pot compara ulterior cu rezultatele finale ale reconstituirilor, ceea ce elimina discutii ulterioare in contradictoriu cu pacientii dificili. Medicul poate apela la o serie de modele cu diferite proteze fixe. explicand si demonstrand pacientului cum va arata viitoarea reconstituire protetica.

Fig. 2.3. Aspect din cursul dialogului medic - pacient cu ajutorul unei camere intraorale (Telicam)

Una din problemele abordate frecvent in aceasta etapa este viitorul aspect al restaurarii protetice, in sensul ca ea va fi confectionata dintr-un material care imita cromatica dintilor sau va fi realizata din metale si/sau aliaje placate cu materiale fizionomice.

Daca piesa protetica trebuie sa fie exclusiv metalica este important de explicat daca poate fi placata cu un material fizionomic sau daca din anumite considerente (gnatologice sau de alta natura) acest lucru este recomandabil.

Alegerea materialului din care se confectioneaza restaurarea protetica este o alta problema importanta si mai ales costul acesteia, precum si costul final al restaurarii (cat din acesta va fi suportat de pacient si cat de casele de asigurari, care este costul laboratorului de tehnica dentara). Daca se apeleaza la procedee si tehnologii modeme sau sofisticate, este bine ca o serie de detalii si costuri ale aparaturii sa fie descrise succint pentru ca pacientii sa inteleaga de unde provin diferentele de pret ca si avantajele acestor grupuri de restaurari protetice. In final pacientului i se vor aduce la cunostinta etapele pe care le va parcurge terapia protetica si durata acesteia, date asupra carora el trebuie sa-si dea consimtamantul.

2. EXAMENUL EXOBUCAL SI AL ARTICULATIEI TEMPORO - MANDIBULARE

Examenul exobucal va interesa, in general, extremitatea cefalica si in special fata si figura. Examinarea va incepe in norma frontala (in care se va urmari cu precadere simetria etajelor) si, ulterior, in norma laterala, cand vom remarca profilul (convex, plan sau concav).

Ne intereseaza culoarea tegumentelor, ca si eventualele deformatii sau traiecte dureroase, evidentiabile prin palpare. Hipertrofiile musculare uni sau bilaterale (de exemplu a maseterului, care everseaza gonionul), tradeaza existenta unei parafunctii (de obicei bruxism). Buzele pot imbraca o serie de aspecte (egale, pronuntate subtiri, ondulate, desfacute, stranse etc.).

Examinarea buzelor este importanta, deoarece, in dinamica, ele dezvelesc mai mult sau mai putin arcadele dentare. Se poate aprecia hipo sau hipertonia orbicularului buzei. Dupa palparea grupelor ganglionare, se trece la examinarea ATM. Se va urmari prin inspectie examinarea comparativa a regiunilor pretragiene, apoi prin palpare (introducerea indexelor in conductele auditive exteme), policele stang si drept fiind situate pretragian, bolnavul va executa cateva miscari lente de deschidere - inchidere a cavitatii bucale (5).

a b c

Fig. 2.4. Diferite linii importante in aprecierea esteticii si simetriei fetei si figurii: a. - linii de orientare, b. - liniile care delimiteaza cele trei etaje ale figurii; c. - linia intercomisurala imparte etajul inferior in doua compartimente, cu o proportie de 2:1.

Se va urmari amplitudinea deschiderii gurii (normal - 4 cm; limitata - 2-3 cm; redusa -1-2 cm), dupa care vom decela excursia mentonului, care poate fi normala (in arc), in baioneta sau sacadata.

Auscultatoric, se pot percepe diferite zgomote, ce pot avea uneori semnificatie patologica: cracmentele (asemanatoare pocnetelor) si crepitatiile (sunete asemanatoare "scrasnetului zapezii'). Cracmentele pot fi reciproce si nereciproce, incipiente, medii si terminale (5).

Examenul ATM trebuie corelat obligatoriu cu o serie de date culese la examenul endobucal: uzura coronara, gradul de supraacoperire frontala, brese edentate, contacte premature si interferente. Un examen radiologic poate completa investigatia clinica a ATM (5).

3. EVALUAREA OCLUZO - ARTICULARA SI A MUSCHILOR MOBILIZATORI AI MANDIBULEI

Vom verifica prezenta sau absenta contactelor simultane pe ambele parti ale arcadelor. Existenta si amplitudinea ghidajelor este de asemenea importanta. Restaurarile dintilor anteriori trebuie sa respecte ghidajul existent.

Examenul ocluziei urmareste atat aspectul morfologic, cat si pe cel functional. Examenul functional este un timp esential in analiza functiei ocluzale, permitand determinarea contactelor premature si a interferentelor ocluzale. Pentru marcarea contactelor ocluzale sunt utilizate materiale specifice (hartie de articulatie, folie, spray, panglica de matase) pentru a putea localiza

cu precizie panta, fosa, creasta, varful cuspidului care intra in contact cu antagonistul.

in PIM, contactele ocluzale trebuie sa fie punctiforme, simultane de intensitate egala. Un contact prematur in PIM poate fi descoperit prin: obiectivarea ocluziei in PIM, observarea alunecarii mandibulei dupa stabilirea primului contact ocluzal pe un traseu mai lung de 1,5 mm;

descoperirea si aprecierea mobilitatii dentare, aprecierea zgomotolui ocluzal.

Interferentele ocluzale pot apare in cursul miscarilor mandibulare si pot fi dupa Schilimburg(ll):

- interferente nelucratoare in propulsie - orice contact prezent la nivelul dintilor posteriori in cursul miscarii de propulsie;

- interferente lucratoare in propulsie - daca miscarea de propulsie se face prin ghidaj pe un singur dinte frontal sau daca contactul pe un dinte este mai puternic;

- interferente nelucratoare in lateralitate;

- interferente lucratoare in lateralitate;

Trebuiesc examinate cu grija fatetele de uzura, deoarece pe de o parte, ele dau indicatii privind bruxismul, iar pe de alta parte, acompaniaza prezenta contactelor premature si interferentele. Fatetele de uzura apar de cele mai multe ori in urmatoarele situatii:

- in retropulsie pe panta meziala a versantului intern al cuspizilor palatinali superiori;

- in lateropulsie pe panta meziala a versantului intern al cuspizilor vestibulari superiori;

- in mediotruzie pe panta distala a versantului intem al cuspizilor palatinali superiori;

- in propulsie laterotruziva pe versantul intern al cuspizilor vestibulari ai dintilor laterali superiori si pe marginea incizala a incisivilor superiori;

- in propulsie mediotruziva pe panta distala a cuspizilor palatinali superiori. Daca fatetele de uzura acompaniaza un bruxism centric, ele se situeaza pe cuspizii de sprijin sau pe crestele marginale. Suprapunerea fatetelor superioare si inferioare este utila pentru a cunoaste in ce moment si in care pozitie apare uzura. .

De cele mai multe ori, pacientii care solicita o protezare fixa, prezinta o serie de modificari in sfera stopurilor ocluzale, a modalitatii de realizare a ariilor de contact, migrari dentare, egresii, extruzii, basculari dentare. Acestea, ca si leziunile coronare asociate, pot provoca instalarea unei disfunctii ocluzale sau pot intretine o disfunctie preexistenta. Pierderea ariei de contact determina migrarea dintilor spre leziune (fig.2.5.). Migrarile dentare pot fi verticale si orizontale. pot apare si basculari (fig. 2.5.), uneori greu de redresat doar prin preparatii cu instrumente rotative.

Fig. 2.5. Denivelarea planului de ocluzie datorita pierderii ariilor de contact si a migrarilor dentare, consecinta unor leziuni coronare si a pierderii unor unitati dentare, pungi gingivale cu acumulari de tartru si placa.

Reechilibrarile ocluzale constau in slefuiri selective (fig.), eliminarea contactelor premature, a interferentelor, care se fac conform regulilor cunoscute in ocluzologie. Adeseori, pentru crearea unui spatiu protetic suficient, se impune efectuarea unor coronoplastii, care uneori necesita devitalizarea dintilor, cu tratamente endodontice consecutive. Alteori apare necesitatea gingivo-alveolo-plastiei.

c b

Fig. Slefuiri selective: a si b - refacerea curbei lui von Spee, c - nivelarea planului de ocluzie in zona frontala.

Inaintea debutului oricarei terapii restaurative fixe, ocluzia pacientului trebuie sa fie evaluata pentru a se verifica daca aceasta permite realizarea unor restaurari protetice de acest gen. Daca ocluzia se incadreaza in limite normale, atunci planul de tratament trebuie sa aiba in vedere mentinerea ei. Daca ocluzia este disfunctionalizata., se investigheaza eventualele posibilitati de corectare ale acesteia prin restaurari protetice fixe provizorii. La examenul ocluziei, se asociaza obligatoriu examenul muschilor mobilizatori ai mandibulei.

Sufera pacientul frecvent dureri de cap, gat sau umar . Daca da, trebuie determinata originea acestor dureri. Referitor la caracterul durerii se apreciaza sediul, iradierea, intensitatea, frecventa, calitatea, parcursul, cine o declanseaza, de cine este modificata si in ce circumstante a debutat. Multi pacienti sufera de disfunctii temporo-mandibulare si/sau musculare nediagnosticate.

Multi pacienti acuza dureri musculare ca rezultat al unei activitati mandibulare parafunctionale pe baza de stress sau determinate de prezenta unor interferente ocluzale. Bruxismul diurn sau alte parafunctii pot avea drept rezultat oboseala si spasme musculare. De aceea trebuie observata fizionomia si activitatea pacientilor din acest grup. Adeseori acesti bolnavi pot avea un aspect caracteristic - tipului somatic muscular cu maseterii mariti de volum, fapt datorat hipereactivitatii care duce la hipertrofie musculara. Acesti bolnavi pot face parafunctii chiar si in timpul discutiei cu clinicianul. Vom fi mai atenti cu aceste cazuri, m alegerea solutiilor terapeutice si a materialelor din care se confectioneaza restaurarile protetice fixe.

Muschilor mobilizatori ai mandibulei li se va evalua structura, consistenta si volumul, precum si puterea si ritmul de contractie. O palpare a maseterului, temporalului, pterigoidianului medial, pterigoidianului lateral, trapezului si stemocleidomastoidianului pot evidentia un anumit grad de sensibilitate. Palparea permite evaluarea hipertrofiilor musculare, a spasticitatii, tonicitatii, sensibilitatii si a spasmelor musculare. Trebuie palpate in mod egal insertiile muschilor mobilizatori ai mandibulei si determinate punctele dureroase (daca e cazul). Pentru palparea musculara Travel si Simmous (1983) propun patru modalitati de examinare:

palpare prin rulare, palpare plata, palpare prin ciupire, palpare declansatoare.

Pacientul poate sa prezinte miscari de deschidere limitate datorita spasmelor maseterului si/sau ale temporalului. Acest simptom se observa indicand pacientului sa efectueze o deschidere maxima a gurii. Daca deschiderea este limitata, se cere pacientului sa indice zona dureroasa.

Daca pacientul indica regiunea musculara de pe partea opusa ATM, el prezinta probabil si o disfunctie a sistemului neuromuscular.

Existenta durerilor sau a disfunctiilor fie in articulatie fie la nivelul muschilor asociati capului si gatului constituie o indicatie pentru investigatii consecutive inaintea inceperii oricarei proceduri terapeutice protetice fixe.

Ori de cate ori suntem in fata unui caz care prezinta o disfunctie temporo-mandibulara, aceasta se poate aprecia si conform indicelui D, propus de Marti Helkimo, care se bazeaza pe analiza a cinci grupe de simptome:

1. diminuarea libertatii de miscare a mandibulei;

2. modificari ale functiei ATM;

3. durere in cursul efectuarii miscarilor mandibulei;

4. durere la palparea muschilor mobilizatori;

5. durere la palparea ATM.

In functie de gradul de interesare a celor cinci simtoame se pot da trei nivele de punctaj:

0 puncte - asimptomatica; 1 punct - simptome reduse; 5 puncte - simptome severe.

4. EXAMENUL ENDOBUCAL

Examenul endobucal incepe cu observarea mucoaselor bucale (aspect normal sau nu, culoare, iritate, fisurate, umede, uscate etc.) si continua cu bolta palatina, valul palatin, planseul bucal si limba (aspect, marime, tonicitate, insertie). Urmeaza examenul arcadelor dentare, al restaurarilor protetice existente si statusul parodontal.

Se verifica existenta atasamentului gingival de la nivelul tuturor dintilor, in special la nivelul celor ce urmeaza sa fie restaurati cu ajutorul coroanelor. Frecvent, molarii trei mandibulari nu prezinta atasament gingival in portiunea distala (30%-60%). Un dinte care nu prezinta un minim necesar de tesut gingival de atasare nu poate fi considerat un potential stalp si pe el nu poate fi aplicata o restaurare protetica unidentara.

Prezenta sau absenta inflamatiei trebuie notata impreuna cu aspectul si culoarea gingiei. Existenta pungilor parodontale trebuie consemnate in fisa, iar localizarea si adancimea trebuie inregistrate. Prezenta si amploarea mobilitatii dentare trebuie de asemenea inregistrate, acordand o atentie speciala contactelor ocluzale premature si interferentelor prezente pe dintii mobili.

Examenul clinic parodontal se va corela cu examenul radiologic parodontal. De asemenea, vom da o atentie deosebita indicelui de sangerare a papilelor si vom aprecia starea de igiena bucala. Congestionarea festonului gingival este, de obicei, expresia existentei unei inflamatii gingivale, datorata unei igiene bio-dentare deficitare. Retractiile gingivale, ghirlandele McCall, fisurile Stillmann si pungile false sau adevarate vor fi consemnate in foaia de observatie.

5. EXAMENUL MODELELOR

Examenul modelelor este o etapa obligatorie in majoritatea terapiilor de restaurare protetica fixa. Orice practician, chiar si cel cu o experienta indelungata, observa mult mai multe detalii atunci cand examineaza in liniste modelele, fara sa fie presat de timp ca si in decursul examenului endobucal. Multe elemente ale viitorului plan de tratament se desprind inca din cursul examenului de model. Modelele de studiu se pot confectiona nu doar la prezentarea pacientului, ci si pentru a evidentia diferite rezultate ale etapelor din cursul evolutiei tratamentului.

Modelele de studiu reprezinta totodata si importante documente medico-judiciare. Ele se confectioneaza in laborator (de obicei pe baza unor amprente luate cu alginate), din gipsuri dure care redau cu fidelitate detalii de finete. Este recomandabil ca soclurile modelelor (superior si inferior), sa fie paralele cu planul de ocluzie. Soclurile nu se mai fazoneaza la piatra motoarelor, pentru confectionarea lor existand conformatoare prefabricate din mase plastice care se prezinta de obicei in trei marimi, atat pentru modelele maxilare, cat si pentru mandibula (vezi cap. 16).

Pentru ca rezultatele examenului modelelor de studiu sa fie optime, acestea vor fi montate in simulatoare partial programabile.

Dupa pozitionarea cu ajutorul unui arc facial si programarea simulatorului folosind inregistrarea ocluziei si a miscarilor de lateralitate, va fi posibila simularea satisfacatoare a miscarilor mandibulei. Valorile inregistrate pe articulator trebuie notate in fisa pacientului, pentru a facilita posibile programari ulterioare ale articulatorului. Astfel, modelele de studiu montate in articulator, pot oferi, pe langa un set de informatii statice si o serie informatii in dinamica, utile atat in elaborarea diagnosticului, cat si a planului de tratament.

In general, pe un model de studiu se analizeaza atat forma arcadelor dentare, cat si dintii restanti (numar, pozitie, fatete de uzura, migrari, raporturi de angrenare etc.). Tot pe modele, vom analiza topografic bresele edentate (forma, grad de atrofie, profil pe sectiune, inaltime, latime, versanti etc)

Modelele vor fi privite dinspre ocluzal (pe masa), dinspre vestibular, se va aprecia overbite-ul si overjet-ul, in usoara dezangrenare, in angrenaj static si dinamic (dupa ce au fost montate in simulatoare)

6. EXAMENUL RADIOLOGIC

Investigarea radiologica este indispensabila in cursul realizarii unei reconstituiri protetice fixe. Ea se executa de obicei inainte de inceperea tratamentului, dar adeseori se poate practica si in cursul desfasurarii acestuia.

Practicianul poate solicita atat radiografii endoorale, cat si extraorale de tipul ortopantomografiei (OPT). Investigarea radiologica a pacientului ce urmeaza a fi protezat difera in functie de prezenta sau absenta breselor edentate. in general se urmaresc particularitatile de structura a oaselor maxilare, aspectul trabeculizarii in zona breselor edentate,

implantarea stalpilor, directia radacinilor, prezenta unor resturi radiculare, dinti inclusi si chiste reziduale in tesutul osos corespunzator breselor edentate (fig. 2.7.)

Fig. 2,7. Radiografic panoramica ce evidentiaza la mandibula doua brese edentate aparent: A 35 inclus (profund in transpozitie), 3.7. basculat, care a inchis bresa. B. 4.5. inclus in pozitie verticala, care nu permite migrarea lui 4.6.

Pe ortopantomograma se vor urmari atent particularitatile ambelor arcade, de la o ATM la alta, prezenta dintilor supranumerari, a dintilor inclusi, topografia proceselor carioase, prezenta unor chiste, rapoartele apexurilor cu formatiunile cavitare sau nervoase etc.

Pe filme mici endoorale ne intereseaza dispozitia spatiului periodontal, largirea caruia trebuie corelata cu eventualele contacte premature, interferente si/sau prezenta traumelor ocluzale. De asemenea este important de observat prezenta procesului de halistereza marginala sau de resorbtie radiculara (fig. 2.7.).

Atat ortopantomograma, cat si filmele endoorale, vor fi depuse in folii transparente sau conformatoare speciale si se vor pastra in filmoteca (pe litere alfabetice) sau se vor anexa fisei pacientului, in functie de regulile interioare ale cabinetului sau clinicii.

8. FOAIE DE OBSERVATIE IN PROTETICA FIXA

Aceasta pagina trebuie completata de catre pacienti.

Nume Prenume. Varsta . . . . ..

Profesia. Adresa .: . . . . . Tel . . . .

Toate informatiile pe care ni le furnizati reprezinta secrete profesionale

I. Date anamnestice de medicina generala:                                                                           Da Nu

1. Ati avut vre-un accident de munca? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Ati fost in ultimii ani internat in spital sau ati urmat tratamente medical . . . . . . .

3. Mediculde familie .. . . . ..

4. Sangerati mai mult timp cand va raniti? . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .

Ati avut vreodata:

5. o reactie neobisnuita la vreo injectie sau medicament? (penicilina, iod, etc.)?                    

6. Astm, rinita alergica, sau alergii?                                                                                         

7. Boli de inima sau hipertensiune arteriala?                                                                            

8. Reumatism (forme acute sau cronice)?                                                                                 

9. Afectiuni articulare?                                                                                                              

10.Boli ale ficatului(icter)?                                                                           

11.Diabet?                                                                                                                                  

12.Afectiunirespiratorii?  

13. Boli infectioase(TBC, Hepatita, SIDA, boli dermato - venerice)?    

14. Daca sunteti insarcinata (doar sexul feminin)                                                                      

II. Anamneza de specialitate:

1. Aveti dureri de dinti ? Unde? . . . ..                                      

2. Aveti dureri gingivale?Unde? . . . . . .    

3. Este masticatia d-voastra perturbata?                                                          

4. Consideraticaexaminareadmtilorsauprezentalastomatologesteoproblema?                           

5. Aveti uneori dureri sau alt tip de senzatii la nivelul articulatiei temporo-mandibulare

sau la nivelul fetei?                                                                                                                     

6. Aveti dureri cronice de cap, gat sau umeri?                               

7. Folositi in afara periei si pastei de dinti si alte mijloace de igiena dentara?

Care sunt acestea?

8. Ati fost in ultimul an in tratament stomatologic?                                                                   

9. Care este numele stomatologului D-voastra? .

10. V-ati prezentat la noi pentru:

o consultatie, in general

urgenta sau repararea protezei                                                 

asanare, igienizare                                                                                       

ati fost indrumat de alt coleg

III. Examen clinic exobucal

simetrie faciala .. . . . . . . . . . . . . . . . ..

. Norma frontala proportia dintre etaje . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

santurile periorale. . . . . . . . . . . . . . . . .

convex

. Norma laterala (profil)     concav

drept

.Culoare a tegumentelor.. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.Proeminente osoase (mai ales gonion - normal, eversat, inversat) . . . . . . . . . . .

. Tonusul muscular . . . . . . . . . . . . .

.Sistemul ganglionar limfatic . . . . . . . . . . . . . .

Fisa anatomica a zambetului

1. Buzele in repaus: Se incercuieste diagrama care corespunde

vertical

			Medii		Inguste

Inguste

2. Gradul de vizibilitate al dintilor

Doar dintii maxilari           Dintii maxilari si mandibulari Dintii maxilari si gingia

3. Vizibilitatea limbii . . . . . . ..da . . . . ..nu

4. Silueta incizala (vedere frontala)

Convexa                                        Concava Orizontala

IV.Examenul ATM

normala (~4 cm)

.Amplitudinea deschiderii gurii         limitata (2 - 3 cm) . redusa (1-2 cm)

in arc

. Excursia mentonului sacadata

cu devieri fara devieri in baioneta

. Palpare (durere ; crepitatii

.Zgomote(Cracmente: la deschidere la inchidere

intermediare in diductie

Distanta dintre marginile superioare si inferioare ale incisivilor centrali mm

V. Analiza functionala a)0cluzie

Tipul ocluziei: neutrala distalizata mezializata

l.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8

4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8

Ghidaj in RC imposibil posibil dificil

Alunecarea din ocluzia mm mm mm mm

de RC in PIM verical anterior dreapta stanga

Ghidaje in cursul miscarilor mandibulei

(X=contacte ocluzale in timpul miscarilor mandibulei)

l.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8

4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8

Laterodeviere dreapta

l.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8

4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8

l.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8

4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8

b) Masticatia

-unilaterala

-bilaterala

- ritm, durata, eficienta

c) Deglutitie

- de tip adult

- deglutitie infantila

d)Mimica

-mobilitatenormala

- imobila

h) Functia musculara: palparea muschilor (tonus)

Este de dorit ca paiparea sa se realizeze bilateral, simultan, cerandu-i pacientului sa precizeze diferentele intre partea stanga si partea dreapta

VI. Examen endobucal

. Vestibul bucal (coloratie, frenuri. bride, formatiuni tumorale)

.Bolta palatina -medie adanca

- ogivala plata

- torus

. Planseu                               normal eventuale formatiuni

.Val palatin. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

. Limba (aspect, marime, tonicitate, insertie)

Examenul arcadelor dento-alveolare

Se va nota cu:

1. Carie simpla C

2. Carie dcntara complicata: pulpita = P; gangrena= G

3. Obturatie cu amalgam: ? cu localizarca sa topografica

4. Obturalie fizionomica cu materiale: foto sau autopolimcrizabile:

- foto = - vestibulara la colel =Vco

- auto = - palatinala : P

- vestibulara la un dinte frontal = V;              - linguala: L

- vestibulara la un dinte fronlal cu refacerea - meziala: M

unghiului mezial sau distal = V<M; V<D - dislala: D

5. Dinte abrazat = A

6. Gradul de mobilitate al unui dinle: Ml, M2, M3

7. Dinte distrofic = Di

8. Fisura dentara = f

9. Fractura dentara = F

10. Diastema = (mm)

Examenul restaurarilor protetice existente

- Proteza(zele) Adecvata(e) Inadecvata(e)

M m M m M m

- Adaptare               Retentivitate Dificultati masticatorii

- Linia surasului inalta medie adanca

Examen radiologic parodontal

LHG = latimea hipertrofiei gingivale, MPJ =marginea pungii fata de jonctiunea smalt-cement,

SS = sangerarea la sondare

Sondarea Mobilitatea dentara Evidentierea Evidentierea Situarea limbusului

Indice de sangerare a papilei

Maxilar

Mandibula

Legenda pentru indicele de sangerare papilara

= absenta sangerarii

= sangerare punctiforma mica

= sangerare punctiforma multipla sau aparitia unei zone unice mici de sangerare

= spatiul interdentar se umple cu sange imediat dupa sondare

= sangerare difuza la sondare; sangele patrunde in santul gingival

Data, suma globala/sedinta (S)si media/dinte

S Sedinta S Sedinta

I VI

II VII

III VIII

IV IX

V X

Igiena bucala satisfacatoare medie nesatisfacatoare

Observatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

VII. Examenul modelelor de studiu

deschise pe masa

privite dinspre ocluzal

distanta intercanina

distanta interpremolara

	M m

distanta intermolara

in angrenare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

curbele de ocluzie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

cheia lui Angle - raport normal

- raport mezializat

- raport distalizat

montate in simulator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

VIII. Examenul Radiografic

- radiografii endoorale 3/4

- ortopantomograma . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

IX. Diagnostic

-General: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

-Exobucal: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

-Endooral: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

-Odontal: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

-Al mucoasei bucale: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

- Parodontal/radiografic: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

-Protetic: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

-Functional: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

-Radiologic: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

-Date suplimentare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

-Prognostic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

X. Masuri terapeutice

(Se marcheaza si se clarifica aspectele semnificative)

Medicatia patologiei generale                   

Statusul functional

Tratamentul preprotetic                             

Indicatii pentru mentinerea igienei orale

PLAN DE TRATAMENT PROTETIC

Simboluri

Coroana

Coroana telescopata

Dinte absent

Intermediarul protezei fixe

Proteza fixa

Protezare mobilizabila

Protezare provizorie

Protezare imediata

Proteza cu sprijin implantar

DCR

Solidarizare, bara de extensie

Croset

Laborator: . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Forma dintilor: . . . . . . . . . . . . . . . . .

Culoarea dintilor: . . . . . . . . . . . . . . .

Aliaj: . . . . . . . ..Placaj . . . . . . . . . .

Student; . . . . . . . Asistent: . . . . . . . ..

Medic primar:

Data . . . . . . .Profesor: . . . . . . . . . .