Mucoasa orala

MUCOASA ORALA

Din punct de vedere histologic, este formata din epiteliu si corion, separate prin membrana bazala. Epiteliul este numit frecvent epiteliu oral, iar corionul este numit lamina propria. Limita intre epiteliu si corion are aspect ondulat.

In functie de localizare si implicit de functiile indeplinite, mucoasa orala prezinta trei zone:

. Mucoasa orala propriu-zisa( 60% din mucoasa)

. Mucoasa masticatorie( 25% din mucoasa)

. Mucoasa specializata( 15% din mucoasa)

Mucoasa orala propriu-zisa este localizata la nivelul:

obrajilor( mucoasa jugala),

pe fata interna a buzei( mucoasa labiala),

pe fata inferioara a limbii( mcoasa linguala),

planseului bucal si a palatului moale.

La aceste niveluri, mucoasa acopera muschi striati( buze, obraji, limba), os( osul alveolar) si glande( palatul moale, obraji, suprafata inferioara a limbii).

Structura histologica.

Aceasta mucoasa este formata din epiteliul oral, dispus pe un corion( lamina propria),  in care se gasesc doua zone: superficiala si profunda.

Epiteliul oral constituie prima bariera, situata intre tesuturile profunde si mediul inconjurator. Este um epiteliu pavimentos stratificat, care isi mentine integritatea prin reinnoirea permanenta a celulelor. Celulele situate in straturile profunde se divid si inlocuiesc celulele superficiale, imbatranite. La nivelul acestui epiteliu se considera ca exista celule progenitoare si celule mature.

Celulele progenitoare sunt situate in stratul bazal al epiteliului sunt reprezentate de doua subpopulatii celulare:

Celulele stem, care reprezinta un numar redus de celule. Prin diviziuni produc celulele bazale. Au un rol deosebit de important in protejarea informatiei genetice a tesutului.

Celulele bazale, care prin diviziuni si migrare spre suprafata vor inlocui celulele uzate.

Procesele de proliferare si diferentiere ale epiteliului oral sunt influentate de: factorul de crestere epidermal, factorul de crestere al keratinocitelor, interleukina 1, etc.

Celulele rezultate din diviziunea celulelor bazale incep migrarea spre suprafata.

Membrana bazala este situata intre epiteliul oral si lamina propria. Poate fi evidentiata bine in microscopie optica, prin coloratia cu acid periodic Schiff.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Membrana bazala este formata din:

Lamina bazala, formata la randul ei din doua structuri:

o      Lamina lucida, care contine glicoproteine( inclusiv antigenul pemfigoid bulos) si laminina

o      Lamina densa, care contine colagen tip IV, heparan sulfat

Lamina reticulara contine colagen tip I, III si VII.

Celulele stratului bazal al epiteliului sunt ancorate de membrana bazala prin hemidesmozomi.

Lamina propria este un tesut conjunctiv format din doua zone:

O zona situata sub membrana bazala, stratul papilar superficial( corion papilar), reprezentat de un tesut conjunctiv lax, bine vascularizat si cu terminatii nervoase incapsulate.

O zona profunda, stratul reticular profund( corion reticular), in care apare un tesut conjunctiv dens, cu vase de sange, filete nervoase, infiltrate limfoide si glande salivare minore.

La nivelul laminei proprii se intalnesc:

Celule conjunctive

o      Fibroblastele sunt cele mai numeroase celule. Asigura sinteza fibrelor si a substantei fundamentale si mentinerea integritatii acesteia. Sunt celule stelate, cu prelungiri. Prezinta nuclei eucromi, citoplasma bazofila, cu organite citoplasmatice bine dezvoltate. Sunt prezente in toata lamina propria. Se dispun in vecinatatea fasciculelor colagene. Au o rata de diviziune in general scazuta la nivelul mucoasei orale, cu exceptia procesului de vindecare a ranilor.

o      Macrofagele sunt celule de forma asemanatoare fibroblastelor, stelate sau fusiforme. Prezinta nuclei mici, hipercromi si organite celulare relativ reduse. Microscopia electronica evidentiaza in citoplasma macrofagelor numerosi lizozomi. Rolul lor este de a fagocita particulele straine. Macrofagele  stimuleaza proliferarea fibroblastelor in preocesele de vindecare. La nivelul mucoasei orale se gasesc doua tipuri distincte de macrofage: Melanofagele, localizate in mucoasa orala pigmentata, sunt celulele care ingera granule de melanina, eliberate de melanocite in interiorul epiteliului. Siderofagele, reprezinta celule care contin derivati de hemosiderina, din hematii. Sunt celule extravazate din vasele sanguine, ca urmare a lezarii acestora.

o      Mastocitele  sunt celule mari, cu nucleu mic si citoplasma in care se gasesc numeroase granule. Aceste granule contin in principal histamina si heparina. Deoarece se localizeaza in vecinatatea vaselor sanguine, s-a emis ipoteza ca aceste celule intervin in homeostazia vasculara.

o      Limfocite, plasmocite.

Fibre conjunctive

o      Fibrele colagene sunt reprezentate de colagenul tip I, III, IV, VII. In zonele de inflamatie poate sa apara si colagenul tip V.

o      Fibrele elastice contin elastina si o glicoproteina cu morfologie  microfibrilara.

Substanta fundamentala

Substanta fundamentala are aspect amorf, fiind formata din glicoproteine si proteoglicani. Proteoglicanii sunt reprezentati de acid hialuronic, heparan sulfat, decorin, sindecan.

Mucoasa masticatorie se intalneste la nivelul gingiilor si a palatului dur

Structura histologica.

Aceasta mucoasa este formata dintr-un epiteliu pavimentos stratificat parakeratinizat, dispus pe un corion in care se regasesc cele doua zone: superficiala si profunda.

Epiteliul pavimentos stratificat parakeratinizat reprezinta o forma intermediara intre epiteliul pavimentos stratificat keratinizat si cel nekeratinizat. Astfel, in epiteliul pavimentos stratificat parakeratinizat, celulele stratului superficial isi pastreaza nucleii, iar citoplasma acestor celule nu se coloreaza intens eozinofil. Nucleii sunt picnotici( foarte condensati) si se mentin pana in momentul exfolierii celulelor. Acest tip de epiteliu prezinta aceleasi straturi ca si epidermul, cu exceptia stratului lucid.

Papilele conjuctive determina o oarecare imobilitate a mucoasei masticatorii, ceea ce protejeaza aceasta zona  impotriva stress-ului frictional. In portiunea mijlocie a palatului dur si la nivelul rafeului palatin, mucoasa adera ferm la osul subiacent, fara interpunerea unei tunici submucoase. Acelasi aspect apare si la nivelul gingiilor.

Mucoasa specializata se intalneste pe fata superioara a limbii si contine papilele linguale.

In anumite regiuni ale cavitatii orale, sub tunica mucoasa se descrie o tunica submucoasa. Aceasta este formata din fascicule de fibre colagene si elastice care leaga mucoasa de musculatura sau tesutul osos subiacent. La acest nivel se intalnesc si glande salivare minore.

La nivelul palatului dur, de o parte si de alta a rafeului palatin, tunica submucoasa contine anterior paniculi adiposi, iar posterior acini glandulari.

La nivelul comisurii labiale si la nivelul obrajilor in dreptul molarilor, in tunica submucoasa se pot intalni si glande sebacee, fara foliculi pilosi atasati.

In tunica submucoasa se gasesc vase de sange, vase limfatice si nervi.