Microscopia de transmisie - microscopia de reflexie

Microscopia de transmisie  - Microscopia de reflexie

I. Notiuni teoretice

Microscopul reprezinta un instrument optic alcatuit dintr-un ansamblu de dioptrii (sferici) si centrati ce are rolul de a forma imagini mult marite ale unor obiecte de dimensiuni mici.

Microscopul este alcatuit din :         

- sistemul mecanic

- sistemul electric                    

- sistemul optic

Figura 2.1. Schema microscopului de transmisie si de reflexie (sistemul optic).

Microscopia de transmisie: se foloseste pentru preparate ce nu au grosimi mai mari de un micron si prezinta un contrast  bun.

Microscopia de reflexie: se foloseste pentru preparate ce nu permit o transmisie eficienta a luminii. Obiectivul poate juca rol de condensor sau poate exista un condensor special dispus coaxial cu obiectivul.

Sistemul mecanic (principalele elemente componente):

-masuta microscopului prevazuta cu doi cavaleri (sau calareti) ce asigura fixarea preparatului pe masuta.

-suruburi de punere la punct a imaginii (macroviza pentru acordul brut si microviza pentru acordul fin).

-suruburi de centrare a componentelor optice pe acelasi ax.

-revolverul cu obiective si diafragmele (fante circulare cu diametrul variabil ce au rolul de a modifica fluxul de lumina pe preparat).

Sistemul optic (principalele elemente componente):

-condensorul - focalizeaza razele de lumina ce vin de la sursa, pe preparat.

-obiectivul - format dintr-un ansamblu de lentile convergente ce formeaza o imagine reala, marita si rasturnata.

-ocularul - format dintr-un ansamblu de lentile convergente ce formeaza o imagine virtuala, marita si dreapta.

Sistemul electric (principalele elemente componente):

-sursa de tensiune.

-aparate de masura.

Marimi caracteristice microscopului:

marirea transversala:

unde: y₂ = dimensiunea imaginii (perpendiculara pe axa optica)

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

y₁ = dimensiunea obiectului (perpendicular pe axul optic)

grosismentul:

unde: α₂ = unghiul sub care se vede obiectul privit prin microscop,

α₁ = unghiul sub care se vede obiectul atunci cand este privit cu ochiul liber si situat la distanta optima de citire (0.25m pentru un ochi normal),

G_ob = grosismentul obiectivului, G_oc = grosismentul ocularului.

puterea separatore:

unde: ε = distanta dintre doua puncte ale obiectului care pot fi separate,

n = indicele de refractie dintre preparat si obiectiv,

λ = lungimea de unda a radiatiei utilizate,

α = unghiul dintre axa optica si razele cele mai departate de axa care mai patrund in obiectiv.

Figura 2.2. Reprezentare schematica a elementelor prezentate mai sus.

II. Parte experimentala

A. Determinarea diametrului eritrocitelor

Materiale necesare:

preparat

microscop

micrometru ocular

Mod de lucru: se aseaza preparatul pe masuta microscopului si se pune la punct imaginea. Se inlocuieste ocularul cu micrometul ocular. Se localizeaza apoi o celula (eritrocit) si se determina diametrul in diviziuni (figura 2.3).

.

Figura 2.3. Eritrocitele vazute la microscop prin micrometrul ocular.

Diametrul in microni se calculeaza cu ajutorul formulei:

, unde  ()

Datele experimentale se trec in tabelul de mai jos.

Sa se determine intervalul de confidenta si sa se compare rezultatul obtinut cu intervalul fiziologic admis in literatura de specialitate pentru hematii.

B. Determinarea grosismentului obiectivului

Materiale necesare:

microscop

micrometru obiectiv

micrometru ocular

Mod de lucru: se aseaza micrometrul obiectiv pe masuta microscopului si se pune la punct imaginea. Se inlocuieste ocularul cu micrometul ocular. Se aliniaza cele doua scale la stanga si se cauta diviziuni ce coincid atat pe scala micrometrului obiectiv cat si pe cea a ocularului (figura 2.4).

Figura 2.4. Determinarea grosismentului obiectivului (n = numarul de diviziuni

pe micrometrul ocular, m = numarul de diviziuni  pe micrometrul obiectiv).

Grosismentului obiectivului se calculeaza cu ajutorul formulei:

Datele experimentale se trec in tabelul de mai jos.

Sa se determine intervalul de confidenta.