Medicatia aparatului respirator

MEDICATIA APARATULUI RESPIRATOR

ANALEPTICELE RESPIRATORII

Sunt substante care stimuleaza, direct sau reflex, centrii respirator si vasomotor bul-bari, crescand frecventa si amplitudinea miscarilor respiratorii si frecventa ritmului cordului: Nicetamida (5-l5 ml/zi, i.v. sau i.m.); Pentatrazol (1 fiola x 3/zi); Karion (fiole de 1 si 2 ml, i.m. sau i.v.).

ANTITUSIVELE

Sunt substante care calmeaza tusea, actionand asupra centrilor bulbari: Pulberea de opiu si Morfina sunt foarte active, dar dau fenomene de obisnuinta si deprima functia respiratorie (indicatii limitate); Codenalul (codeina) - 3 comprimate/zi, Tusomagul (codeina + benzoat de sodiu) - 20 de picaturi/zi, Dionina - pulbere sau solutie 0,01 - 0,04 g x 3/zi si Tusanul (Noscapina) - 2 - 6 comprimate/zi calmeaza tusea, nu produc obisnuinta, deprima moderat central respirator. Uneori, produc somnolenta sau constipatie.

SECRETOSTIMULANTELE

Acestea sunt substante care cresc expectoratia, stimuland secretia glandelor mucoasei respiratorii.

- Uleiurile volatile (Eucaliptolul), Balsamul de Tolu, Terpinhidratul si Gaiacolul actioneaza slab expectorant. Sirogalul (gaiacol sulfanat de potasiu + benzoat de aconit + tinctura de aconit), 3-4 lingurite/zi, este mai activ.

Iodura de sodiu, iodura de potasiu si benzoatul de sodiu stimuleaza usor expec-toratia. Siropul de patlagina (3-4 linguri/zi) si Tusomagul (20 de picaturi/zi), contin benzoat de sodiu.

Sarurile de amoniu sunt expectorante si diuretice. Se gasesc sub forma de sirop expectorant (3-4 lingurite/zi) si de tablete expectorante (2-5 comprimate/zi).

Trecidul - sirop (3-4 lingurite/zi) si comprimate de 0,10 g (3 - 6/zi) - este un expectorant activ si miorelaxant.

SECRETOLITICELE

Substante care favorizeaza expectoratia, scazand vascozitatea si fluidificand secretiile traheobronsice: enzime preoteolitice (Alfachimotripsina, Tripsina); Bisolvonul (Brom-hexina, Brofimen), sub forma de comprimate (3/zi), solutie pentru inhalatii (2 ml x 3/zi), solutie buvabila, este bine tolerat si util in bronsite acute si cronice: Acetilcisteina (Mucosolvin) - in aerosoli (2-4 ori/zi 2-3 ml) - este contrainidcat la alergici si in astmul bronsic.

BRONHODILATATOARELE

Tratamentul de baza al oricarei forme de astm bronsic si BPOC, indiferent de gravitate, consta in administrarea de bronhodilatatoare. Principalele grupe sunt: Beta adrenergicele, anticolinergicele la care se adauga alte preparate, mai nou introduse in practica medicala. La toate acestea medicamente pentru formele greu influentabile, se adauga corticoterapia, care nu actioneaza prin bronhodilatatie ci antiinflamator.

Beta adrenergicele, sunt derivati ai adrenalinei, ea insasi folosita inca uneori in accesul de astm bronsic sever si in marile urgente (0,3 - 0,5 ml solutie l%o, s.c. de 1 - 3 ori, la intervale de 30' - 60', sau solutie l%o per lingual). Efedrina, este bronhodilatatoare si vasoconstrictoare mai slaba (comprimate de 0,050 g si fiole de 1 ml i.m. sau i.c). Prezenta unor efecte cardiovasculare (palpitatii, tahicardie, crsterea tensiunii arteriale) a impus introducerea in practica, a unor derivati din generatia a doua. Dintre acestia: Izoprenalina, (Aludrin, Bronhodilatin) si Orciprenalina (Alupent, Astmopent). Aceste preparate desi au reprezentat un progres, provoaca tahicardie datorita stimularii beta receptorilor cardiaci. Dintre derivatii din generatia a treia, stimulanti cu precadere ai beta 2 receptorilor bronsici, se intrebuinteaza: Terbutalinul (Bricanyl), Fenoterolul (Berotec) Salbutamolul (Ventolin, Sultanol) si Clenbuterolul (Spiropent). Toate aceste preparate sunt folosite cu precadere sub forma de aerosoli dozati. Sub aceasta forma sub dozaj corect (4x2 inhalatii/zi) sunt practic lipsite de efecte cardiovasculare. Sub forma de spray dozat, sunt de utilitate mare. S-a incercat prepararea tabletelor de Orciprenalina (20 mg), Salbutamol (4 mg), Terbutalina (2,5 mg), cu doza totala/zi intre 10 - 60 mg. Cel mai util pare Salbutamolul (Ventolin). Beta adrenergicele inhiba eliberarea de histamina, relaxeaza musculatura neteda bronhiolara, au actiune antihistaminica, stimuleaza epurarea mucociliara bronsica si inhiba degranularea mastocitelor. Ca reactii adverse dupa supradozaj, pot apare: tremuraturi, nervozitate, palpitatii, tarhicardie, cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale s.a. Aceste manifestari pot dispare spontan sau prin reducerea dozei.

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

- parte superioara acoperita de peritoneul visceral ce coboara de pe fata postero-superioara ce e in raport prin intermediul excavatiei vezico-uterine cu fata anterioara a uterului

- partea mijlocie : e in raport cu fata anterioara a colului uterin prin intermediul septului vezico-vaginal

- partea inferioara : prin intermediul septului vezico-vaginal e in raport cu fata anterioara a vaginului

- trigonul vezical Lieutaud situat la nivelul mucoasei fetei postero-inferioare a vezicii urinare , e fata in fata cu trigonul vaginal Paulick situat la nivelul mucoasei peretelui anterior al vaginei

Vascularizatie

- e asigurata de :

+ artera vezicala superioara (portiune neobliterata a artera ombilicale) iriga fata anterioara , fetele laterale, fata postero-superioara a vezicii urinare

+ artera vezicala inferioara (din artera iliaca interna) iriga peretele postero-inferior al vezicii urinare , ureterul pelvin, veziculele seminale, ductul deferent.

+ alte surse arteriale :

- artera deferentiala la barbati

- artera rectala medie

- artera vaginala lunga

Din ele se formeaza 2 plexuri capilare in mucoasa si musculara, din care se formeaza :

- plexul venos prostatic Santorini la barbati

- plexul utero-vaginal la femei

Limfaticele 

- formeaza retele in submucoasa si o retea perivezicala :

- limfaticele peretelui anterior - in ganglionii prevezicali, eferentele se varsa in ganglionii iliaci externi

Metilxantinele, sunt folosite sub forma de Teofilina si derivatii sai Teofilin etilen diaminici (Eufilin, miofilin). Pe langa efectul bronho dilatator, au si actiune inotropa si cronotropa miocardica, analeptica respiratorie si actiune diuretica. Oral actioneaza slab (comprimate de 0,10 g 3/zi). Sunt folosite mai mult pe cale i.v. (1-3 fiole de 10 ml, 240 mg). Sunt inactivate in stomac. In accesele de astm bronsic si starile de rau astmatic, sunt frecvent utilizate. Ca reactii adverse posibile citam: greata, varsaturi, tahicardie, ameteli, neliniste, anxietate, insomnie, excitatie psihica.

Prostaglandinele, sunt numai de interes teoretic in prezent. Efectul este moderat bronhodilatator si alfa adrenergic (Fentolamina).

Cromoglicatul disodic (Intal, Lomudal) nu are actiune bronhodilatatoare. Administrat inaintea expunerii la alergenul cauzal, previne accesul de astm bronsic. Este folosit curent in aceasta afectiune. Se administreaza sub forma de capsule cu pulbere, cu ajutorul unui 'spinhaler', 4 capsule/zi la 4 - 6 ore interval, sau sub forma de solutie pentru aerosoli (actiunea incep la 15').

Ketotifenul (Zaditen) are tot efect preventiv in astmul bronsic, ca si precedentul preparat si se administreaza oral in gelule de 1 mg, dimineata si seara).

Corticoterapia cu actiune antiinflamatorie si antialergica, este indicata cand toate celelalte medicatii nu mai pot controla accesul de astm bronsic.