Mediastinul - aspecte ct

MEDIASTINUL - ASPECTE CT

1. Gusile mediastinale – aspecte CT

Gusa tiroidiana mediastinala – se localizeaza in majoritatea cazurilor in spatiul pretraheal. CT permite explorarea detaliata a tiroidei. Densitatile spontane ale tesutului tiroidian sunt cuprinse intre 57 +/- 11 UH(tiroidite cronice) si 112 +/- 10 UH(normal). Tesutul tiroidian activ concentreaza substanta iodata administrata intravenos. Gusile tiroidiene intratoracice sunt rezultatul extensiei mediastinale a unei gusi cervicale multinodulare de-a lungul spatiului pretraheal. Masele tumorale tiroidiene sunt slab delimitate, prezinta calcificari punctiforme sau inelare, au structura heterogena si sunt intens iodofile.

2.Tumorile timice – aspecte CT

Hiperplazia timica : masa tumorala mediastinala solida, rotund-ovalara, diametrul fiecarui lob timic fiind crescut; densitatile spontane sunt similare cu cele ale timusului normal; pot aparea zone de degerenescenta chistica intraglandulara si pot fi prezente calcificari.

Timoamele :

a.noninvazive – sunt mase solide de forma rotund-ovalara, bine circumscrise, cu diametru 1-10cm. Timoamemle mici produc deformarea cu caracter focal a glandei. Densitatile spontane sun asemanatoare celor normale si capteaza moderat postcontrast iv. Calcificarile inramurale pot fi prezente. Prezenta zonelor chistice intraglandulare este expresia procesului de degerenescenta chistica.De obicei au forma literei U in jurul inimii.

b.invazive – se prezinta sub forma unor mase tumorale difuz delimitate, cu zone de necroza intratumorala, localizate de obicei in spaiul prevascular, ce infiltreaza planurile grasoase adiacente. Se poate extinde de-a lungul preretelui mediastinal, toracic anterior sau posterior, pot invada direct, transpleural, plamanul, pot interesa diafragma.

Timolipoamele: tumori benigne incapsulate,CT: masa tumorala timica cu densitati spontane grasoase, omogena. Calcificarile pot fi prezente.

3.Tumorile mediastino-pulmonare benigne – aspecte radiologice

Masele adipoase mediastinale – examen nespecific, prezenta deformarii opacitatii mediastinale sau prezenta unor opacitati supraadaugate cu localizare dependenta de tipul tumorii. De obicei tumorile benigne se situeaza anterior.

a.Lipoame mediastinale

b.Grasimea extraperitoneala – poate hernia si este greu de diferentiat de cea locala.

Masele chistice mediastinale – cele mai frecvente sunt cele bronhogene, pleuro-pericardice si timice.

a.Chist benign congenital

b.Chistele bronhogene sau enterogene: opacitate omogena, rotund-ovalara, unilaterala, cu contur net, ce deformeaza local mediastinul superior si mijlociu, in jurul bifurcatiei traheale; aparitia unui nivel hidro-aeric = comunicare bronsica. Poate prezenta calcificari fine preiferice.

Eseu: Boli cauzate de alimentatia nesanatoasa Eseu: Cresteti consumul fibrei - plantele si rolul lor in alimentatie

c.Chistele timice(Timoame – deformari ale conturului mediastinului, aparitia de opacitati in spatiul clar retrosternal in incidenta de profil a RTPMP)

d.Chistele pleuro-pericardice: opacitate omogena, bine delimitata, rotund-ovalara, permanent lipita de cord, si in localizare de profil in unghiul sterno-diafragmatic

Masele solide mediastinale –

a.hiperplazia timica

b.timoame c.timolipoame

4.Mediastinitele acute – aspecte CT

Sunt rare. 90% sunt reprezentate de perforatia gastrica.

CT

Demonstreaza largirea difuza a mediastinului cu stergerea planurilor grasoase normale, sau cu prezenta unei mase difuz delimitate, heterogene cu necroze cetrale.

Prezenta bulelor de gaz in interiorul acestor ase mediastinale pledeaza pentru o mediastinita acuta cu germeni piogeni sau pentru existenta unui abces.

Abcesele mediastinale se prezinta sub forma unor colectii fluide localizate, delimitate de pereti grosi care capteaza de obicei substanta de contrast

5.Chistele pleuro-pericardice – aspecte CT

Mase chistice rotund-ovalare, contigue cu pericardul, frecvent localizate in unghiul cardiofrenic derept; au peretii subtiri si continut lichidian omogen(0-20UH). Isi pot modifica forma la schimbarile de pozitie.

6.Disectia aortei toracice – aspecte CT

CTnativ: diferente de  densitate intre lumenul fals si cel real al aortei, deplasarea calcificarilor intimei spre lumenul vasului;

CTpostcontrast: lumenul real este mai mic decat lumenul fals; densitatea acestuia este mai mica. Lumenul fals prezinta un debit de umplere mai lent care poate fi evidentiat prin “scanari” rapide de “tip angio”.

7.Evaluarea CT a adenopatiilor mediastinale – criterii de diferentiere a ganglionilor. Aspecte intalnite

Comform clasificarii ATS exista 2 mari categorii: parietale si viscerale. Au fost codificate numeric

1                      supraclaviculari-scalenu

2D,2S               paratraheali superiori dr/stg

3                      pre si retro traheali

4D,4S               paratraheali inferiori dr/stg

5                      aorto-pulmonari

6                      mediastinali anteriori

7                      subcarinari

8                      paraesofagieni

9                      ai ligamentelor pulmonare

10D,10S           traheo-bronsici dr/stg

11D,11S           intrapulmonari dr/stg

12                    lobari

13                    segmentari

14                    diafragmatici

S

Aspecte

Limfoame hodgkiniene: largire bilaterala simetrica a mediastinului, nu incarca substanta de contrast, pot avea calcificari si necroze. Se pot uni.

Limfoame non-hodgkiniene:  afecteaza gll mediatinului posterior si paracardiai, au forme de mase tumorale slab delimitate, cu structura neomogena cu focare de fibroza sau necroza centrala.

RM: pt masurarea calitativa a raspunsului  tumoral la terapie.

8. Chiste bronhogene – aspecte CT

Sunt de obicei uniloculare, omogene, cu densitati variabile de la 0-100 UH.

9.Tumori esofagiene – evaluarea CT – vluare, aspecte ale extensiei loco-regionale si la distanta

Au prognostic sumbru. CT-ul se foloseste pt stadializare, pt precizarea raporturilor cu arborele traheo-bronsic, vase mediastinale, decelarea adenopatiilor, a metastazelor la distanta si a eventualelor complicatii.

Stadializare CT dupa Moss:

I : masa esofagiana polipoida intralumenala si grosime normala a peretelui esofagian

II : ingrosarea circumferentiala a peretelui esofagian, fara infiltrarea grasimii periesofagiene

III : Infiltrare grasoasa mediastinala si adenopatii metastatice regionale

IV : metastaze la distanta

10.Limfoamele mediastinale – aspecte CT

Limfoame hodgkiniene: ganglioni mariti de volum, separati sau in mase ganglionare conglomerate, nu se incarca cu substanta de contrast administrata iv; ganglionii pot avea calcificari sau necroze centrale.

Limfoame non-hodgkiniene: mase tumorale mai difuz delimitatate, cele cu grading de malignitate crescut au structura neomogena cu focare de fibroza sau necroza central