MASE PLASTICE TERMORIGIDE - rasinile epoxidice, riscuri pentru sanatate

MASE PLASTICE TERMORIGIDE

Notiuni fundamentale, generalitati

Ceea ce au in comun masele plastice termorigide este faptul ca, in timpul procesului de obtinere, componentele isi definitiveaza structura in urma reactiei dintre doua sau mai multe componente care apoi se durifica formand un produs final cu structura de retea tridimensionala (legaturi intre catene). Anumite mase plastice termorigide se pot obtine dintr-un singur component prin incalzire sau iradiere. Spre deosebire de majoritatea termoplastelor, masele plastice termorigide nu se pot topi si reface pentru a se solidifica apoi in noua forma. In cazul in care masele plastice termorigide sunt supuse unor temperaturi foarte ridicate ele se rup fara a se topi mai intai.

Masele plastice termorigide se caracterizeaza de regula printr-o mai mare rezistenta la caldura si socuri mecanice, o capacitate mai scazuta de a absorbi umiditatea si o mai mica contractie la uscare decat majoritatea termoplastelor.

Masele plastice termorigide ca material compozit

Masele plastice termorigide au o mare importanta printre altele ca parte componenta a materialelor compozit. Utilizarea acestora s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani datorita adaptarii lor la diferite exigente tehnice. In fabricarea materialelor compozit foarte rezistente se folosesc printre altele rasinile epoxidice si poliesterii nesaturati. Ca materiale de armare se folosesc fibrele din sticla (de cele mai multe ori), fibrele poliamidice aromatice, fibrele de carbon (grafit) sau fibrele de bor. In afara de intaritori si catalizatori este nevoie si de agenti de umplutura, adaosuri ignifugante, pigmenti de culoare, agenti de ingrosare, inhibitori. Materialele de compozit au devenit din ce in ce mai folosite pentru fabricarea de barci, subansamble de avioane, componente auto, articole sportive, rezervoare, cisterne, prefabricate, constructii de masini si locuinte. In stomatologie diferite materiale compozit din plastic acrilic au inceput sa inlocuiasca amalgamul la refacerea danturii.

Riscurile pe care le implica masele plastice termorigide si componentele din mase plastice termorigide pentru sanatate

In general se poate afirma ca masele plastice termorigide finite, care sunt complet durificate, nu implica riscuri pentru sanatate in cazul utilizarii normale. Multe dintre materiile prime care se folosesc la fabricarea acestora sunt insa foarte reactive si deseori active din punct de vedere biologic. Astfel anumite rasini (spre exemplu rasinile epoxidice, fenolice sau acrilice) pot provoca puternice reactii alergice ale pielii. Printre intaritori exista de asemenea multi compusi care pot cauza alergii cutanate. In plus multi dintre acestia pot provoca iritatii ale pielii, ale cailor respiratorii si ochilor; ei sunt de multe ori cauza reactiilor de hipersensibilitate ale cailor respiratorii (de ex. izocianatii, aminele si anhidridele acetice organice). Pot aparea chiar si efecte cronice precum cancerul sau leziuni ale materialului genetic celular. Folosirea peroxizilor si a solventilor organici implica si riscuri de incendiu si explozie. Riscurile de mai sus pot aparea si in utilizarea maselor plastice termorigide incomplet durificate.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

La incalzirea maselor plastice termorigide si a anumitor componente termorigide, precum si a anumitor izocianati stabilizati, se formeaza produsii de descompunere, care la patrunderea prin aparatul respirator pot constitui riscuri grave pentru sanatate.

Rasinile epoxidice

Notiuni fundamentale

Prezenta

Componentele din rasini epoxidice apar printre altele in industria constructoare de masini si cea electronica sub forma de adezivi, lacuri si vopsele, precum si ca rasini pentru turnat pentru izolatia pieselor electronice si fabricarea de instrumente de formare etc. Materialele de tip compozit bazate pe rasini epoxidice au devenit din ce in ce mai folosite in industria de aparare si cea aviatica. Produsele epoxidice sunt insa utilizate si in domeniul constructiilor, de ex. la vopsele, chituri, lacuri pentru pardoseli, platelaj, adezivi si mastic de etansare pentru beton, masa de turnare pentru refacerea betonului si a constructiilor din piatra, asezarea si imbinarea placilor ceramice etc.

Caracteristici tehnice

Caracteristicile amestecurilor epoxi gata pentru utilizare si a rasinilor epoxidice durificate depind de compozitia chimica si deci de capacitatea de reactie a elementelor componente - rasini epoxidice, intaritori, diluanti reactivi si alti aditivi. Caracteristicile tehnice ale rasinilor epoxidice durificate, precum rezistenta la substante chimice si apa, capacitatea de aderenta, rezistenta la imbatranire, ductilitate, rezistenta la socuri, porozitatea, se pot modifica in limite largi in functie alegerea elementelor componente.

Aplicare

Modalitatea de aplicare in manipularea diferitelor produse din rasini epoxidice (lacuri si vopsele, adezivi, rasini de turnare) poate varia de la aplicarea exclusiv manuala pana la folosirea unui robot complet automatizat. Manipularea manuala poate consta in aplicarea cu pensula sau ruloul, aplicarea manuala prin pulverizare cu diferite echipamente de pulverizare. Metodele automate necesita grade diferite de supraveghere si service.

Agentii de intarire si durificarea

De regula in cazul "uscarii la aer", adica atunci cand durificarea se face fara aport de caldura, se folosesc ca intaritori aminele alifatice. Amestecarea rasinilor epoxidice cu intaritori reprezinta un moment al operatiei de lucru (incleiere, vopsire, turnare etc.). Toate reactiile cu grupari epoxidice au loc cu generare de caldura. Aportul de caldura accelereaza viteza de reactie.

Sistemele de emailare cu vopsea pulbere de tip epoxi sau amestecuri de poliesteri si rasini epoxidice au devenit din ce in ce mai frecvente in industria constructoare de masini. Exista vopsele pulbere bazate pe rasini epoxidice in asa numitele sisteme intr-un component, ceea ce inseamna ca rasinile si agentii de intarire sunt deja amestecate dar nu intra in reactie la temperatura normala a camerei. Pentru ca stratul de lac sa se intareasca si sa devina functionabil dupa aplicarea vopselei prin pulverizare, vopseaua pulbere trebuie sa se inmoaie, sa se lichefieze si sa se intareasca. Acest lucru are loc in urma tratarii termice in cuptoare.

Riscuri pentru sanatate

Plasticul epoxidic bine durificat, fabricat din componente bine amestecate, este un material complet nepericulos. Riscurile de sanatate sunt legate in primul rand de etapa de productie si de pulberile epoxidice care pot aparea in prelucrarea maselor plastice. Incalzirea pulberilor de rasini epoxidice si munca la temperaturi ridicate cu materiale acoperite sau vopsite cu produse epoxidice pot emana noxe daunatore sanatatii.

Anumite componente din mase plastice termorigide mai ales cele ce contin rasini epoxidice cu molecula mica, diluanti de reactie, poliamine alifatice, sau anhidride acetice organice, pot cauza iritatii ale pielii, sau eczeme de contact alergice. Riscul de afectiuni cutanate variaza in functie de componentul manipulat (rasini, diluanti, agenti de intarire). Simptomele alergice apar cu usurinta pe pielea deja iritata si lezata, dar pot aparea si pe pielea intacta. Alergia se poate declansa dupa o expunere mai scurta sau mai lunga la aceste componente. O eczema de contact alergica se manifesta prin mancarimi, roseata, micropapule si eventual vezicule. In cazul unor reactii puternice pot aparea tumefactii si edeme. Cele mai afectate sunt mainile si antebratele. Uneori eczema apare chiar si pe fata. Contaminarea poate avea loc prin contact direct cu substanta sau prin preluarea pulberilor sau a vaporilor din aer. De aceea aparitia simptomelor poate constitui o dovada privind lipsa de igiena la locul de munca sau lipsa igienei personale.

Proprietatile alergenice ale rasinilor epoxidice cu molecula mare sunt in general scazute. In ciuda greutatii medii moleculare mari, pulberile epoxidice pot contine cateva procente de rasini cu greutate moleculara 340. Riscul unor eczeme de contact alergice in manipularea pulberilor epoxidice este cel mai ridicat in cazul persoanelor sensibilizate. Cu toate acestea s-a inregistrat un numar de alergii in randul salariatilor care se ocupa cu manipularea pulberilor epoxidice. Este de aceea important ca eticheta produsului sa specifice clar chiar si existenta unor concentratii scazute de substante alergenice, astfel incat ele sa poata fi evitate de catre persoanele deja sensibilizate. Riscul de alergii creste considerabil in cazul in care pulberile epoxidice cu molecula mare sunt manipulate sub forma dizolvata in solventi, intrucat rasinile cu molecula mica pot fi astfel eliberate, ajungand mai usor in contact cu pielea.

Diluantii reactivi pot fi folositi la fabricarea amestecurilor epoxi mai fluide, cum ar fi adezivii. Acestea contin grupari epoxidice libere si participa la reactia chimica pana la obtinerea plasticului final. Multe dintre ele sunt puternic alergice.

Chiar si pulberile de plastic incomplet durificat sau de vopsea pulbere epoxi pot declansa reactii alergice la cei care au facut deja alergii. Pulberile de aditivi ca de ex. pigmentii, agentii de umplutura etc., precum si praful rezultat din slefuirea plasticului durificat pot cauza probleme aparatului respirator.

Persoanele care au fost expuse la pulberi sau aerosoli epoxidici ce fusesera incalziti la temperaturi de peste 300°C au suferit leziuni ale pielii, in unele cazuri cu caracter permanent. Simptomele au fost strangerea pielii, arsuri si mancarimi. Acestea au fost agravate de expunerea la frig si lumina, mai ales la lumina soarelui si raze ultraviolete. Se presupune ca acest tip de eczema este cauzata de produsii de descompunere de la materialul epoxidic incins.