Medicina
Malnutritia protein-calorica (energetica) (mpc, mpe)MALNUTRITIA PROTEIN-CALORICA (ENERGETICA) (MPC, MPE) DEFINITIE: tulburare cronica secundara a starii de nutritie, „in minus”, caracterizata prin incetinirea pana la oprire a cresterii pe o durata de minimum o luna; deficitul trebuie sa fie mai mare cu peste 2 deviatii standard fata de normalul pentru varsta sau peste 10% fata de valorile medii ale varstei. Definitia OMS: dezechilibru celular intre oferta de nutrienti si energie si necesarul organismului pentru a asigura cresterea si functiile specifice. IMPORTANTA: problema de sanatate publica prin frecventa, implicatii in morbiditate si mortalitate; pune probleme pe termen lung pentru ca interfereaza dezvoltarea celulei nervoase in special cand apare la varste foarte mici ( 1 – 4 luni ). CLASIFICARE: 1.criterii de severitate: Parametri folositi: - indice ponderal (IP) = G reala / G ideala pentru varsta - indice de nutritie (IN) = G reala / G ideala pentru talie eutrofic: IP , IN = 0,9 – 1,1 MPC gr.I: IP = 0,90 – 0,76 MPC gr.II: IP = 0,75 – 0,61 MPC gr.III: IP = < 0, 60 IN = 0,90 – 0,81 IN = 0,80 – 0,71 (atrepsie) IN = < 0, 70 2.etiologice (modalitati de producere): a) prin deficit proteic (kwashiorkor) b) prin deficit caloric global (marasm) 3.clinice (prezenta sau absenta edemelor): a) forme „uscate” (fara hipoalbuminemie): MPC (marasm) b) forme cu edeme (cu hipoalbuminemie): - kwashiorkor - distrofia prin exces de fainoase ETIOLOGIE
1. Aport deficitar Greseli alimentare cantitative: - hipogalactia materna reala (proba suptului) - dilutii necorespunzatoare de lapte - ratii zilnice mici - ratii zilnice mici in raport cu necesitatile crescute: prematuri, malnutriti fetali, agitati, diatezici, etc. calitative: - diversificarea tardiva si / sau incorecta - aport insuficient de - proteine (exces de fainoase) - lipide (formule de lapte semiecremat folosite timp indelungat → aport caloric scazut, dezechilibre alimentare) iatrogen: prin diete restrictive repetate sau realimentari prelungite la sugarii cu episoade repetate de diareee acuta. Deficit in actul suptului sau deglutitiei: malformatii buco-maxilare, malformatii ale tubului digestiv, encefalopatia cronica infantila, etc. Obstructii digestive (stenoza pilorica, stenoze esofagiene postcaustice, etc) Diete restrictive si dezechilibrate Dentitia deficitara Tulburarile aportului: anorexia nervoasa, tuburari afective si depresia Anorexia secundara din bolile cronice Parazitoze intestinale Boli neuromusculare Cauze iatrogene Abuzul de medicamente 2. Digestie si absorbtie deficitare Absorbtia sau digestia deficitara a principiilor nutritivi datorita deficitului enzimatic: mucoviscidoza, intoleranta primara la dizaharide, etc. Utilizarea deficitara a principiilor nutritivi prin tulburarea metabolismului intermediar: boli congenitale de metabolism. Boli gastrice (gastrita atrofica, patologie postrezectie) Boli ale intestinului subtire: sdr. de intestin scurt, diareea cronica, enteropatia glutenica Boli hepatobiliare Parazitoze intestinale 3. Pierderi nutritive crescute Arsuri intinse Fistule gastrointestinale Enteropatia exudativa Diareea cronica Sangerarea cronica gastrointestinala 4. Cereri crescute si alterarea metabolismului Infectii: - acute – respiratorii - ORL (otite, otoantrite) - digestive (trenante sau recidivante) - urinare - cronice - TBC - lues - SIDA - infestatii parazitare cronice: giardia, etc. Mecanism de actiune: - direct: prezenta tulburarilor gastrointestinale perturba digestia si absorbtia principiilor nutritivi ingerati → MPC - secundar: - scaderea apetitului → limitarea ingestiei - necesar caloric si proteic crescut: febra, agitatie, aparare antiinfectioasa.
→ toate favorizeaza instalarea distrofiei → scaderea rezistentei la
Cerc vicios hospitalism → infectii cu germeni rezistenti Administrarea excesiva si de lunga durata a antibioticelor poate favoriza producerea MPC prin: - scaderea activitatii dizaharidazelor intestinale - efect anorexiant. Boli inflamatorii cronice Malignitati Boli endocrine Boli metabolice Malformatii congenitale de cord (consum energetic crescut prin utilizarea deficitara a principiilor nutritivi in conditii de hipoxie cronica) Insuficienta renala cronica Stari toxice Boli parazitare Abuzul de medicamente 5. Ingrijire necorespunzatoare Conditii socio-economice (familii numeroase) Neglijarea ritmului alimentatiei Alimentatia nerationala Privatiunea afectiva (lipsa atasamentului matern) Mediu insalubru. Factori favorizanti pentru producerea MPC greutatea mica la nastere: prematuritate, dismaturitate; varsta mica; nivel sanitar si socio-economic familial redus; insuficienta asistentei medico-sanitare. Ca etiologie, in primele 6 luni de viata predomina greselile alimentare, iar in al doilea semestru de viata predomina infectiile. FIZIOPATOLOGIE In MPC intervin mai multe mecanisme adaptative, in centrul carora se afla glandele suprarenale si pancreasul, organele cele mai afectate fiind muschii, ficatul si tesutul adipos. Astfel, in marasm, glandele suprarenale raspund la deficitul proteocaloric prin cresterea secretiei de cortizol, a carui actiune catabolica asupra maselor musculare favorizeaza eliberarea de aminoacizi; acestia vor fi utilizati pentru sinteza proteinelor (albumine, liporpoteine), dar si ca sursa energetica prin procesul de neoglucogeneza hepatica. Pancreasul endocrin va raspunde prin scaderea secretiei de insulina, ceea ce favorizeaza lipoliza (topirea tesutului adipos), cu eliberarea de acizi grasi liberi ce vor fi utilizati ca sursa energetica. Nivelul crescut de cortizol si scazut de insulina inhiba somatomedina C, ceea ce duce la inhibarea cresterii. In kwashiorkor, aportul suficient de calorii determina scaderea secretiei de cortizol, astfel ca mobilizarea proteinelor labile din muschi si alte tesuturi spre ficat este redusa, masele musculare fiind pastrate. Aportul suficient de glucide determina cresterea secretiei de insulina, favorizand lipogeneza, cu scaderea ratei de metabolizare a acizilor grasi liberi si depunerea lor in ficat, realizand steatoza hepatica. Tototdata, aportul redus de proteine si sinteza hepatica redusa a acestora prin lipsa aminoacizilor esentiali duce la scaderea sintezei albuminelor cu aparitia edemelor, dar si la scaderea sintezei de betalipoproteine, cu depunerea trigliceridelor in ficat, accentuand steatoza hepatica. Clinic, deficitul ponderal nu este notabil, tesutul adipos subcutanat si musculatura scheletica fiind pastrate; se constata prezenta edemelor.
CRITERII DE EVALUARE A STARII DE NUTRITIE 1. Criterii antropometrice a) Talia – un deficit mai mare de 4 cm fata de media pentru varsta, necorelat cu talia mica a parintilor sau cu boli organice b) Greutatea – IP = G reala / G ideala pentru varsta – arata gradul de slabire in raport cu varsta MPC gr.I: IP = 0,89 – 0,76 MPC gr.II: IP = 0,75 – 0,61 MPC gr.III: IP = < 0, 60 - IN = G reala / G ideala pentru talie - arata gradul de slabire in raport cu talia MPC gr.I: IN = 0,90 – 0,81 MPC gr.II: IN = 0,80 – 0,71 MPC gr.III:(atrepsie) IN = < 0,70 c) Perimetrul cranian: (cm) = T/2 + 10 +/-2 P cranian / P toracic = > 1 , sub varsta de 1 an = < 1 , peste varsta de 1 an d) Pliul cutanat tricipital – tabele Taner e) Perimetrul brat mediu – apreciaza dezvoltarea tesutului adipos si muscular - se masoara la jumatatea distantei dintre acromion si olecran - normal: 13 cm la 1 an, 16 cm la 2 ani d) si e) = criterii de apreciere a MPC peste varsta de 1 an, alaturi de IP, IN, Pcr.>Ptor. 2. Criterii clinice Curba ponderala Ex.clinic ● tegumente si mucoase: - palide (anemie) - marmorate, cenusii, reci - semne de carente multiple: vit. A – keratoza foliculara vit. B - fisuri angulare - distrofia firului de par - dermatita seboreica - conjunctivite uscate, etc. - glosita descuamativa - blefarite vit. C - gingivite Zinc - dermatite periorificiale - petesii (bucal, anal) ● tesutul celular subcutanat ● edeme a se vedea formele ● turgor clinice ● masele musculare si tonusul muscular ● semne ale metabolismului de „infometare”(hipotermie, bradicardie) ● hepatomegalie (ficat gras) ● retard in dezvoltarea neuropsihica (← hipotonie musculara, mediu nestimulativ, etc) 3. Criterii biologice Sunt rezultatul modificarilor adaptative, depletiei depozitelor tisulare, disfunctiilor celulare si metabolice: Anemie: Hb < 11 g % , Ht < 35 % . Patogenie multifactoriala: deficitul proteic → sinteza insuficienta a proteinelor stromale ale eritrocitului deficitul de fier → sinteza insuficienta de Hb (→ anemie hipocroma microcitara) deficitul de acid folic, vit. B12 → tulburarea maturatiei eritrocitului (→ anemie macrocitara) deficitul de cupru si alte oligoelemente → sinteza deficitara a Hb infectii. Hipoglicemie ← metabolismul de infometare (< 0,3 g‰ → risc de moarte subita) Hipoproteinemie (< 50 g ‰), hipoalbuminemie (< 30 g ‰ → edeme) Hipoelectrolitemie (Na, K, Mg, Ca) ← sector hidric modificat prin scaderea spatiului intracelular si cresterea celui extracelular In MPC severa: acidoza metabolica prin hipercatabolismul proteinelor endogene Uree sangvina scazuta. 4. Criterii functionale a) reactivitatea imunologica: Intre MPC si infectie – interactiune sinergica: Infectia – scade apetitul → scade aportul - scade absorbtia si utilizarea principiilor nutritivi - favorizeaza pierderea de proteine prin catabolism crescut MPC - creste riscul infectiilor - creste durata, frecventa si gravitatea infectiilor Imunitatea celulara = deprimata: - scade numarul de limfocite (< 1500 / mm3 ) - scade numarul de limfocite T - reducerea mobilitatii macrofagelor in focarul inflamator
→ - lipsa de raspuns la IDR cu tuberculina - testul de transformare limfoblastica (TTL) la contactul cu antigeni specifici = redus → risc crescut de infectii cu germeni oportunisti: pneumocistis carinii, candida. Imunitatea umorala si functiile complementului sunt pastrate in formele usoare, exista chiar hipergamaglobulinemie datorita infectiilor frecvente. In formele severe - scade sinteza de Ig, in special de Ig A secretorii la nivelul mucoaselor (→ infectii respiratorii, digestive) - scade sinteza de complement. Tulburarile apararii antiinfectioase descrise explica particularitatile infectiilor la sugarul si copilul mic malnutrit: frecventa, evolutia trenanta si tendinta la complicatii (suprainfectii bacteriene) a infectiilor virale evolutia torpida a infectiilor (otite, otomastoidite latente) tendinta la evolutie grava, sistemica, a infectiilor bacteriene prezenta de infectii micotice (candida) sau cu protozoare (pneumocistis) b) toleranta digestiva = capacitatea intestinului de a asigura digestia si absorbtia principiilor nutritivi. Este compromisa prin: 1. deficitul proteic al dietei → modificari structurale la nivelul organelor cu turnover proteic crescut: • intestin – subtierea mucoasei intestinale - aplatizarea → atrofia vilozitatilor intestinale - modificari celulare ale enterocitelor (anomalii citoplasmatice si nucleare, disparitia marginii in perie) - scaderea indicelui mitotic.
→ tulburari functionale - ↓ activitatea dizaharidazelor → intoleranta secundara la dizaharide ( lactoza, zaharoza, maltoza) - malabsorbtia lipidelor si vitamineor liposolubile. • pancreas → alterarea secretiei enzimelor → maldigestia si malabsorbtia lipidelor si proteinelor. 2. tulburarea raportului intre acizii biliari → malabsorbtia lipidelor 3. scaderea pH-ului gastric acid si modificarile imunitare locale ale tractului gastrointestinal (↓ IgA) → favorizeaza infectiile si infestatiile parazitare → accentueaza tulburarile de digestie si absorbtie. FORME CLINICE In formele usoare si medii este greu de stabilit care este ponderea deficitului caloric si / sau proteic in producerea MPC; de obicei, cele doua tipuri se intrica, realizand forme mixte de MPC gr. I sau II. Predominenta unuia sau altuia din factorii esentiali (deficit caloric sau proteic) se contureaza net in formele grave – MPC gr. III. MPC gr. I IP = 0,89 – 0,76 ; deficitul ponderal este < 25% talia este normala tesutul adipos = redus pe abdomen si torace pliul cutanat abdominal < 1,5 cm turgorul – mai putin tonic decat normal curba ponderala – stationara sau cu mici oscilatii, dar fara tendinta la scadere neta → cresterea staturala = normala → cresterea ponderala = moderat deficitara → aspect de „copil slab” activitatea motorie = normala / usor diminuata apetit pastrat, in absenta infectiilor toleranta digestiva = normala / usor scazuta rezistenta la infectii = moderat scazuta consumul de oxigen = normal / usor crescut, din cuza reducerii rezervelor de grasime
→ MPC gr. I = stare carentiala usor reversibila daca este inlaturata cauza si daca nu exista anomalii metabolice greu de corectat. Prognostic bun, cu cat varsta copilului este mai mare. MPC gr. II IP = 0,75 – 0,61; deficitul ponderal = 25 – 40 % talia = normala, cresterea staturala continua tesutul adipos = aproape disparut pe abdomen si torace („se vad coastele”) si redus pe membre si fata pielea = mai palida, vioiciunea = partial pastrata musculatura = hipotona apetit redus, toleranta digestiva scazuta curba ponderala coboara in trepte, cu perioade de scadere si perioade de stationare rezistenta la infectii = scazuta → creste incidenta infectiilor intercurente apar primele manifestari ale metabolismului „de infometare”: scaderea consumului de oxigen scaderea metabolismului bazal tendinta la hipotermie si insuficienta circulatorie la varstele mici prognostic mai putin bun, este totusi reversibila. MPC gr. III= cea mai grava tulburare cronica a starii de nutritie la sugar si copilul mic = diferentele dintre MPC si MP sunt mult mai evidente, permitand descrierea separata a celor doua forme: A. MPC gr. III (atrepsie, marasm, inanitie)rezulta din increta calorica insuficienta si aport inadecvat de proteine incidenta crescuta in tarile subdezvoltate sau in curs de dezvoltare IP < 0,60; deficitul ponderal > 40 % talia = inferioara varstei, dar mai putin afectata decat greutatea tesut adipos disparut (inclusiv bula lui Bichat) curba ponderala = declin continuu pielea = cenusie, zbarcita, „prea larga” , atarnand la fese si coapse; eritem fesier, ulceratii si escare sacrococcigiene fata = triunghiulara, cu sant nazogenian adanc, maxilare proeminente, barbia ascutita, buze subtiri, frunte incretita, obraji „smochiniti” → facies cu aspect de batran sau „simian”; numai ochii mai pastreaza o oarecare vioiciune, in comparatie cu aspectul general abdomen destins (meteorism abdominal prin hipotonie musculara), cu perete subtire si conturul anselor intestinale vizibil musculatura = atrofiata, hipotona apetit redus, toleranta digestiva compromisa; poate apare „diareea de foame” (scaune frecvente, in cantitate mica, cu mucus) sau „reactie paradoxala la foame” (scadere ponderala foarte mare in timpul dietei hidrice) sau „reactie paradoxala alimentara” (scadere ponderala in timpul cresterii ratiei alimentare) temperatura = subnormala bradicardie, apatie rezistenta la infectii = foarte scazuta → infectii grave, trenante, generalizate, ce evolueaza in afebrilitate prognostic rezervat → grav. B.Malnutritia proteica (kwashiorkor, distrofie edematoasa) rezulta din aport proteic alimentar insuficient in conditiile unui aport caloric relativ suficient. Survine mai frecvent in mediu rural, dupa o ablactare tardiva si trecerea la alimentatia adultului, fara a se asigura ratia proteica necesara varstei, sau prin exces de fainoase. tabloul clinic devine tipic la 2 – 8 luni de la ablactare, in general in primul an de viata; simptomele sunt vagi in perioada initiala: anorexie, apatie, iritabilitate; ulterior, curba ponderala stagneaza si apar edeme generalizate (mai evidente pe fata dorsala a piciorului, mainii, la ploape) care pot masca, pentru un timp, slabirea. pielea = uscata, scuamoasa, cu o pigmentatie particulara in regiunile iritate si nu in cele expuse la lumina solara (diferit de pelagra), sau cu o roseata generalizata (kwashiorkor = copil rosu); facies trist, parul rar si subtire, lipsit de suplete, aspru si depigmentat turgor flasc, musculatura atrofica, hipotona hepatomegalie (biopsie: infiltratie grasa, necroza si fibroza hepatica) rezistenta la infectii scazuta → dermatite, diareee, infestari parazitare biologic: - albumine serice = ↓ (edeme) - glicemie ↓ - anemie - amilaza, colinesteraza, transaminaze, lipaza, fosfataza alcalina serica ↓ - carente vitaminice. EVALUARE BIOCHIMICA SI HEMATOLOGICA Hemoleucograma Exudat faringian, nazal, auricular Proteine + electroforeza Ionograma Glicemie Uree, creatinina Sideremie Serologie pentru celiakie Sumar urina, urocultura Ex. Coproparazitologic, coprocultura DIAGNOSTIC POZITIV de boala, cu gradul de severitate forma clinica etiologic DIAGNOSTIC DIFERENTIAL- pentru formele edematoase – cu alte cauze de edeme, cel mai frecvent cu sindromul edematos de cauza renala (edeme albe, moi, pufoase, localizate la ploape, pe dosul mainii sau piciorului). TRATAMENT A. Tratament profilactic prevenirea carentelor nutritionale (mentinerea alimentatiei naturale in primele 4 - 6 luni de viata asigura aportul alimentar optim, calitativ si cantitativ, dublat de calitatile imunologice depistarea precoce si inlaturarea subalimentatiei la san (proba suptului) alimentatie mixta sau artificiala corecta (formule de lapte adaptate sau partial adaptate) diversificare corecta a alimentatiei la varsta de 5 – 6 luni educatie nutritionala a parintilor respectarea calendarului imunizarilor depistarea precoce si tratarea corecta a infectiilor evitarea abuzului de antibiotice pe cale orala (ampicilina, neomicina, etc.) pregatirea profesionala a cadrelor medii cu notiuni de puericultura. B. Tratament recuperatorObiective: restabilirea tolerantei dugestive recuperarea nutritionala corectarea carentelor asociate tratamentul complicatiilor metabolice si al infectiilor. Planul de recuperare trebuie sa fie individualizat, dupa forma etiopatogenica, toleranta digestiva (trebuie tatonata) si complicatiile supraadaugate; tratamentul dietetic trebuie sa depaseasca discordanta dintre nevoile nutritionale crescute si toleranta digestiva scazuta . Ratia nutritionala recomandata – principii generale: proteine: - eutrofic = 2 – 2,5 g/kg/zi MPC gr.I = 2,5 – 3 g/kg/zi MPC gr.II – III = 4 –5 g/kg/zi Nu se administreaza ratii mai mari de proteine, intrucat regimul hiperproteic este hiperosmolar si impune sugarului de varsta mica, a carui functie hepatica de amoniogeneza si functie renala de epurare sunt insuficient maturate, sarcini crescute in ceea ce priveste excretia solventilor si a ionilor de hidrogen (→ retentie azotata, acidoza metabolica, sdr. de deshidratare). Pentru ca proteinele sa fie corect utilizate in organism (rol plastic) si nu sacrificate in scopul furnizarii glucozei prin procesul de neoglucogeneza, trebuie asigurat un optimum caloric; astfel, pentru fiecare gram de proteina sunt necesare 30 – 35 (max. 40) calorii → total 150 – 160 – 180 cal/kg/zi, ceea ce se poate realiza cu o cantitate de produs dietetic de 160 – 170 ml/kg/zi. lipide = 4 – 5 g/kg/zi , dar toleranta digestiva este scazuta; de aceea se prefera trigliceridele cu lant mediu din uleiurile vegetale, care se introduc rapid, dupa 7 – 10 zile, incepand cu 0,5g/zi si crescand treptat la 4 – 5 g/kg/zi; 1 g ulei vegetal = 35 – 40 picaturi glucide = 12 – 15 – 20 g/kg/zi = principalul furnizor energetic, mai ales cat timp si toleranta pentru lipide este scazuta; cum adesea exista intoleranta la dizaharide, se utilizeaza glucoza 5 – 7 % la inceput, ulterior 10 %. → calculul ratiei calorice se face dupa cantitatea de proteine si greutate: 4 – 5 g proteine/kg/zi ; 1 g proteina necesita 35 calorii. MPC gr.I cu toleranta digestiva buna: corectarea factorilor alimentari implicati etiologic si a factorilor de ingrijire suplimentarea ratiei calorice cu 20 – 30 cal/kg/zi si a ratiei proteice cu 0,5 – 1 g/kg/zi, fata de normalul pentru varsta biologica a copilului (pentru greutatea ideala) → calorii – eutrofic – 110 cal/kg/zi (semestrul I) - 100 cal/kg/zi (semestrul II) - MPC gr. I – 130 – 150 cal/kg/zi proteine – eutrofic – 2 – 2,5 g/kg/zi - MPC gr. I – 2,5 – 3 g/kg/zi In cazul hipogalactiei se trece la alimentatia mixta; diversificare corecta, dupa varsta. MPC gr. II si III: Planul de recuperare se adapteaza fiecarui caz in parte; cu cat IP e mai aprope de 0,60 , cu atat toleranta digestiva e mai compromisa, fiind prezente intoleranta la lactoza, la grasimi; diareea apare mai usor, scade rezistenta la infectii. Totodata se accentueaza discordanta dintre necesitatile nutritionale crescute si toleranta digestiva scazuta, astfel ca recuperarea va incepe cu asigurarea nevoilor bazale ( = 70 cal/kg/zi); atingerea nevoilor maxime de proteine si calorii se va realiza progresiv, dupa repetate tatonari ale tolerantei digestive, intr-un interval cu atat mai lung cu cat starea de nutritie a copilului este mai precara. Formulele de lapte se vor folosi in functie de toleranta digestiva: forme fara intoleranta la dizaharide – se folosesc preparate de lapte praf adaptate varstei formele cu intoleranta secundara partiala sau totala la lactoza – se folosesc preparate de lapte praf delactozate (sau regimuri speciale de excludere: branza de vaci delactozata (100g = 17 g proteine) sau carne mixata (100 g = 20 g proteine) resuspendate in supa de morcov sau mucilagiu de orez); daca exista si intoleranta la proteinele laptelui de vaca – se utilizeaza formule de lapte preparate din soia sau hidrolizate de proteine. Malnutritia severa cu diaree si deshidratare Se trateaza intr-o unitate spitaliceasca, in sectie de terapie intensiva, incepand cu combaterea colapsului, reechilibrare hidroelectrolitica si acidobazica pe cale i.v., ca in toxicoza (atentie la supraincarcarea lichidiana in MP cu edeme). Se poate continua cu: nutritie parenterala totala, administrata i.v. prin perfuzie alimentatie orala elementala – greu de realizat nutritie parenterala partiala – dupa reechilibrare se mentine perfuzia cateva zile (80 – 100 ml/kg/zi glucoza 10 % = 8 – 10 g glucoza/kg/zi , proteine – solutii de aminoacizi (Salviamin, Aminosteril) 20 – 30 ml/kg/zi (in hipoalbuminemii – perfuzie cu albumina umana) , electroliti – in functie de ionograma (aprox. 2 mEq/kg/zi pentru Na, K, Ca, Mg; in faza de recuperare necesarul de K poate creste la 6 – 8 mEq/kg/zi) si se suplimenteaza aportul nutritiv pe cale orala, in cantitati mici initial, crescand progresiv, completand aportul de lichide pana la 200 ml/kg/zi , aport progresiv de proteine, TG cu lant mediu (uleiuri vegetale). Alimentatia parenterala se va mentine pana cand toleranta digestiva permite un aport oral corespunzator nevoilor de recuperare. Alimentatia de tranzitie poate fi inceputa din a II-a zi de tratament (daca toleranta digestiva permite) si se administreaza in completarea nutritiei parenterale partiale. Se introduce cat mai precoce, pentru ca bolul alimentar are efect bun in stimularea homeostaziei intestinale, hepatice. Se folosesc: SM 500 ‰ cu 5 % glucoza sau MO 2 – 3 % cu 5 % glucoza. Realimentarea – se alege un produs dietetic delactozat care se introduce in cantitati progresive, 10 – 20 ml la o masa (7 mese/zi), crescandu-se zilnic cu aceeasi cantitate. Dupa 4 – 8 saptamani se tatoneaza toleranta la lactoza, apoi al II-lea dizaharid (zaharul, in locul glucozei), si dupa alte 3 saptamani, glutenul. Tratamentul carentelor asociate = concomitent cu trat. de recuperare:pentru anemie: fier, acid folic, vit.B6 , vit.C oligoelemente: Ca, Zn, Cu, Mg pentru rahitism: Ca, vit.D stimulare neuropsihica Dispensarizare – medicul de familie:depistarea cazurilor prin vizite la domiciliu intocmirea planului de recuperare in formele usoare si urmarirea evolutiei se vor interna: formele severe si medii cazurile cu probleme dificile de diagnostic etiologic cazurile la care nu se reia cresterea dupa 14 zile de la inceputul trat. recuperator cand conditiile de mediu socio-economic sau de educatie sanitara a familiei nu permit recuperarea ambulatorie copilul va fi urmarit inca 2 – 3 luni dupa ce a ajuns la IP = 0,90 , dat fiind riscul recaderii. Factori de prognostic nefavorabil a) Pe termen scurt: Varsta sub 6 luni MPC gr.III Leziuni extensive exfoliative sau exudative Deshidratare si tulburari hidroelectrolitice Acidoza severa Hipotermia Hipoglicemie Anemie severa Infectii intercurente repetate Infectii severe Hipoproteinemie sub 3g/dl Hipotonie, stupoare, coma b) Pe termen lung: CRESTEREA: Hipostatura - Varsta si maturatia osoasa intarziate - Instalarea tardiva a pubertatii DEZVOLTAREA: - Retard in dezv. Neuropsihica (atrofie cerebrala) Formule de lapte Lapte praf adaptat, de start (0 – 4 – 6 luni): Lapte praf formule de continuare Aptamil 1 (6 – 12 luni): Beba - Aptamil 2 Morinaga BF1 - Milumil 1; 2 Nan 1 - Morinaga BF2 Similac - Nutrilon (Nutricia) Similac cu fier - Enfamil 2 Bebelac - Bebelac Remedia - Nan 2 Nutricare special Enfamil Lapte praf pentru prematuri: Lapte praf delactozat Alprem (proteine din lapte de vaca): Pre-Aptamil - All 110 Similac special care - Humana H MCT Nutrilon Premium (Nutricia) - Milupa NH25 Enfamil prematuri - Morinaga NL33 - Nutrilon low lactose Nan lactose-free Formule delactozate Formule delactozate (hidrolizate proteice): (proteine din soia): Alfaré - Alsoy Milupa - Isomil Nutramigen - Milupa Som Pregestimil - Nutricare Soya Portagen - Nutrilon Soya Nutricia - Enfamil Soya
|