Corpul uman, un microcosmos paradoxal

CORPUL UMAN, UN MICROCOSMOS PARADOXAL

De aici incepe lucrareacu fond Timar new roman corp 12 

Atestatul meu va contine trei lucrari, in dimensiuni mari, un metru pe saptezeci centimetri. Tema celor patru lucrari sunt structuri organice pe care le voi transforma in ceva mult mai diferit de ceea ce sunt.

In primul rand am sa incep cu omul, cateva cuvinte despre el deoarece omul reprezinta cea mai evoluata forma de organizare si functionare a materiei vii. Omul este superior tuturor animalelor. Omul se naste liber. Omul este mai mult decat un animal, este mai mult decat conceptia de fiinta in asamblu. Este un sistem complex format din doua subsisteme: trupul si sufletul. Din aceste asmbluri, numi unul are capacitatea de a fi liber, sufletul. Insa nici aceasta libertate nu este totala deoarece interdependenta dintre trup si suflet, nu-i permite celui din urma sa fie detasat de primul. Trupul omului este impartit in cateva categorii, pe care le voi prezenta in continuare.

Prima categorie care face parte din corpul uman este scheletul. Acesta este format din 206 oase separate, unite intre ele prin diferite articulatii. Marimea, respectiv forma diferitelor oase este determinata de functia anatomica. Cel mai mare os este femurul, avand 50 de centimetri, iar cel mai mic este scarita, avand 2,6 mm, este unul din oscioarele auditive.

Oasele pot fi impartite in patru mari grupe:

- oasele lungi sau cilindrice: sunt alungite, usor curbate, au rolul de a amortiza socurile, din aceasta categorie fac parte oasele gambei, bratului, degetelor;

- oasele scurte, cubice: sunt colturoase si groase;

- oasele neregulate: au forme si dimensiuni variate, formeaza unele parti ale fetei si spatelui;

- oasele late: coastele, craniul - reprezinta structuri ale organelor vitale;

Scheletul este flexibil datorita articulatiilor care unesc oasele.

Capul uman este format din 29 de oase. Neurocraniul este compus din 8 oase, bine sudate, pentru a proteja creierul la actiunile din exterior. Alte 14 oase intra in formarea fetei.

A doua categorie a corpului uman sunt muschii. Ei se grupeaza in trei clase:

- muschii scheletici: care se fixeaza pe schelet, fiind controlati de creier si impreuna cu oasele pe care se fixeaza cu tendoane, sunt responsabili de orice miscare;

- muschii netezi: rolul lor este realizarea miscarilor involuntare ale organelor interne;

- muschiul cardiac;

Muchii scheletici se gasesc in intregul corp uman din crestet pana in picioare. Muschii scheletici sunt compusi din fibre musculare, alcatuite la randul lor din filamente. Muschii se fixeaza pe oase cu ajutorul unui tendon. Capacitatea noastra de a ne misca, de a sta stabil in picioare este datorita interactiunii bune dintre muschii scheletici si schelet.

A treia categorie care intra in formarea omului este sangele. Sangele este purtatorul vietii din organism. Circula prin arborele circulator, alimenteaza fiecare celula vie din organism cu substantele nutritive necesare fiecareia. Sangele are si rolul de a curata deseurile, transporta substantele inutile, bioxidul de carbon, care rezulta din arderea substantelor nutritive. Sangele circula in organism printr-un circuit inchis de vase sanguine. Acestea se pot clasifica in:

-artere: care duc sangele de la inima la capilare;

-vene: care duc sangele de la capilare spre inima;

Anticorpii sunt proteine produse de sistemul imunitar pentru neutralizarea antigenelor. Globulele rosii se produc in maduva hematogena, durata lor de viata fiind de 3-4 luni. Este o cantitate uriasa incat organismul trebuie sa distruga in fiecare secunda 5 milioane de globule rosii.

Globulele albe, care se mai numesc si leucocite sunt produse tot de maduva osoasa. Exista doua tipuri principale: glanulocitele si limfocitele. Coagularea este un mecanismde aparare a organismului impotriva pierderor exagerate de sange. Sistemul circulator este alcatuit din vase sanguine si din pompa de sange, inima. Se imparte in doua categorii:

- circulatia mica: cea care leaga inima de plamani;

- circulatia mare: prin care sangele ajunge din inima la tesuturile organismului si de acolo inapoi la inima;

A patra categorie care face parte din corpul uman este pielea. Ea este cel mai mare organ al nostru. Pielea intinsa a unui om adult acopera o suprafata de circa doi metri patrati si are o greutate de aproape trei kg. Grosimea pielii variaza intre 0,5-5mm. Cele doua straturi ale pielii sunt epiderma si derma. In aceate straturi se gasesc glandele producatoare de sudoare, din care se dezvolta parul, terminatiunile neroase ale simtului tactil, precum si celulele datorita carora pielea se bronzeaza.

A cincia categorie este capul. Iar in cap gasim una din cele mai importante parti: creierul. Creierul uman este o bucata de tesut moale. De culoare gri-rozalie, avand forma unei nuci uriase si o suprafata ondulata. Creierul si sira spinarii sunt acoperite de trei straturi de celule, meningele care impreuna cu cavitatile creierului- ventricule- contin un lichid apos- cerebrospinal. Acesta protejeaza impotriva loviturilor si umflaturilor si transporta substante nutritive din sange. Cele mai mici componente ale creierului sunt celulele nervoase- neuronii.

Creierul contine peste 10000 de milioane de nauroni. Creierul primeste informatii de la organele de simt ale corpului:

- ochii;

- urechiile;

- nasul;

- limba;

- pielea;

Mesajele nervoase sunt numite impulsuri. Fiecare neuron are o sarcine electrica, chiar si cand nu este folosit. Creierul este principalul coordonator si centrul de comanda al organismului, preia mesaje provenind de la ochi, urechi, nas, limba si piele si trimite semnale spre muschi si glande.

Tot in cap mai gasim si ochii. Prin ochi primim cele mai multe informatii despre lumea exterioar. Portiunea intunecata din centrul ochiului, pupila regleaza cantitatea de lumina primita. Prin intermediul nervului optic ochiul are legatura cu creierul. Creierul trasforma imaginea vazuta din pozitie intoarsa in pozitie dreapta. In fata, in mijloc exista un strat trasparent, putin proeminent, corneea. Aceasta este legata de stratul care foemeaza albul ochiului si acopera de jur imprejur globul ocular- sclerotina. Sub cornee se afla irisul, acesta da culoare ochiului. Irisul este de fapt un disc musculos, cu o gaura in centru: pupila. Lumina patrunde in interiorul ochiului prin pupila. Imediat dupa iris urmeaza cristalinul, cel de-al doilea mediu de refractie, care insa este mobil si elastic. Spatiul de dupa cristalin, camera posterioara, este umpluta de o substanta gelatinoasa. Retina contine aproximativ 130 de milioane de celule fotosensibile, conuri si bastonase.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Gura si nasul fac parte tot din cap. Gustul si mirosul sunt simturi bazate pe stimulari chimice, substantele chimice din mediul inconjurator produc senzatiile de gust si miros. Simtim mai multe mirosuri decat numarul sunetelor auzite. Terminatiile nervoase care receptioneaza stimulii olfactivi se afla intr-o zona mica in regiunea superioara a cavitatii nazale. Aceasta arie cuprinde tunica mucoasa olfactorie, contine filetele nervului olfactiv si milioane de celule olfactive. Conform observatiilor facute de cercetatori exista sase mirosuri primare:

- mirosul dulce;

- mirosul de fructe;

- mirosul putrefactiei;

- mirosul condimentelor;

- mirosul de ars;

- mirosul vopselei;

Exista si patru gusturi de baza:

- dulce;

- sarat;

- acid;

- amar;

Si ultima bucata din cap sunt urechiile. Urechea este impartita intrei parti:

- urechea externa;

- urechea medie;

- urechea interna;

Partea vizibila a urechii- pavilionul- capteaza undele sonore din aer si le tranmite prin canalul audutiv spre urechea interioara. Urechea medie este o mica cavitate "sapata" in oasele craniului. Este delimitata spre exterior de membrana timpanica si printr-un conduct subtire, numit trompa lui Eustache, comunica si cu cavitatea nazala. In cavitatea urechii medii se gasesc trei oscioare- oscioarele auditive: ciocanasul, nicovala si scarita. In urechea interna, vibratiile se transforma in impulsuri electrice care sunt transmise la creier, avand rol si in mentinerea echilibrului. Legatura dintre urechea interna si creier este realizata prin intermediul nervului auditiv.

Am ajuns si la a sasea categorie, aceea care se regaseste cel mai mult in lucrari..sistemul nervos. Elementele de baza ale sistemului nervos sunt celulele nervoase, numite neuroni. Sistemul nervos are doua parti importante:

- sistemul nervos somatic: adunarea informatiilor de la organele de simt si trasmiterea lor la sistemul nervos central;

- sistemul nervos vegetativ: coordoneaza fuctionarea organelor interioare si a glandelor;

Maduva spinarii are o lungime de circa patruzeci cm, de forma cilindrica, formata din tesut nervos si ocupa interiorul coloanei vertebrate, de la partea interioara a creierului pana la partea inferioara a spatelui, realizad legatura in dublu sens dintre creier si sistemul nervos periferic.

Tesutul nu este compus numai din celule nervoase ci si din celule gliale, care apara, hranesc si sprijina celula nervoasa.

Celulele nervoase sunt foarte diferite, dar structura lor de baza este identica, au un nucleu aflat in centrul corpului celulei, din corpul celulei se intinde o prelungire mai mare, numita axon care la capat se imparte in multe ramuri.

Pentru sustinerea sistmului nervos central este nevoie de mult oxigen si substante nutritive, adica de o bogata ciculatie sanguina. Creierul si maduva spinarii sunt aparate de trei straturi numita meninge.

A saptea categorie si una dintre cele mai importante este inima. Inima pompeaza sangele in intregul corp, asigurand oxigen si hrana organelor si tesuturilor, aproximativ de marimea unui pumn este situata in partea superioara a corpului, in spatele cutiei toracice, fiind aproape inconjurata de plamani.

Inima nu este o simpla pompa, ea este alcatuita din doua pompe asezata una langa cealalta, fiind separate de un perete gros si rezistent numit sept. Cele doua parti bat in armonie una cu cealalta, partea din stanga a inimi pompeaza sange cu un continut scazut de oxigen spre plamani, prin intermediul acurtelor artele pulmonare. In plamani sangele colecteaza o rezerva noua de oxigen, apoi se intoarce in partea stanga a inimii prin intermediul venelor pulmonare. Partea stanga a inimi este mai mare decat cea dreapta si are multe fibre musculare. De aici sangele cu oxigenul este transportat prin aorta in tot corpul pana la degetele de la maini si picioare. Dupa ce are loc schimbul de gaze, sangele se intoarce la inima prin vene, apoi trece in cavitatea dreapta de unde va fi trimis la plamani.

Inima unui adult are aproximativ cinci litri de sange, inima ii pompeaza fara oprire intr-un circuit neintrerupt.

Muschiul care alcatuieste masa inimii- muschiul cardiac sau miocard nu oboseste niciodata, se constrasta fara oprire de aproximativ 150 de ori pe minut. In timp ce pompeaza, inima devine mai mare iar apoi mai mica la fiecare bataie, miscarile sunt line datorita invelisului alunecos si umed- pericard. Interiorul inimii este protejat de sangele ce curge prin el cu presiune mare de un invelis special- endocard. Vasele capilare duc sangele in fiecare parte a muschiului inimii. Inima are propiile vase de sange numite artere coronariene, care se ramifica din artera principala- aorta- inaintea intrarii in inima.

A opta categorie care intra in formarea omului sunt rinichii. Ei sunt situati in partea dorsala a abdomenului, in spatele stomacului si ficatului, de o parte si de alta a sirei spinarii, protejati de coastele inferioare. Rinichiul stang este mai sus decat cel drept. Fiecare rinichi are o lungime de aproximaviv zece cm, o latime de sase cm si cantareste circa 150gr. Rinichiul este conectat la principalul sistem sangvin prin intermediul arterei renale, care transporta sangele spre rinichi si prin vena renala, care transporta din rinichi sangele filtrat si curat.

Rinichiul este acoperit la exterior de o capsula fibroasa, sub care se gasesc doua zone:

- zona corticala: de culoare brun- galbuie, la exterior;

- zona modulara: de culoare rosu- inchis, la interior;

Piramidele renale sunt alcatuite din tuburi colectoare si vase de sange. Unitatea structurala si functionala a rinichiului este nefronul. Artela renala se ramifica pana la nivel de arteriole, care patrund cate una in capsula nefronului si formeaza glomerul.

Tema lucrarilor mele contine structuri organice. Ideea aceasta mi-a venit dupa cateva incercari esuateintai am vrut sa fac maini, apoi m-am razgandit si am dorit sa fac litere grecesti, semne japoneze, semne chinezesti, am vrut sa fac heroglife, dar neavand prea multa documentare si nici prea multe idei de a le compune am renuntat la aceasta idee si am ajuns la aceasta tema: structuri organice, tesuturi, vene, organe ale omului. Am ales aceasta tema deoarece este mai simpla, mai colorata, mai diferita.

Prima lucrare contine cateva structuri ale tesutului. Am pornit de la o simpla imagine gasita pe internetceea care se vede mai sus.

Am inceput cu desenul, am facut o schita, am impartit foaie in patru ca sa fie mult mai usor de desenat. Dupa ce am ajuns la ceea ce mi-am dorit am inceput sa pun culoare. Am folosit niste culori mai reci, am pus intai petele mari de culoare nedand prea mare importanta culorilor de pe imaginea de mai sus.

Am folosit griuri, rosu, verde, albastru, portocaliu, alb

Mai jos vedem lucrarea cum arata dupa doar cateva ore de lucru. Este inca simpla, fara prea multe detalii. Fundalul este inca alb, nestiind la inceput ce culoare sa pun in spate. Lucrarea este mult prea simpla si goala.

Dupa multe ore de munca am pus mai multe culoare, am accentuat unele bucati si am conturat fiecare bucata.

In centrul lucrari se gasesc doua bucati de tesut, una rosie si una verde. Bucata accea rosie este pusa in evidenta de accentele de negru din partile din umbra, este pusa in evidenta si de conturul visiniu. Cealalta bucata este verde, un verde mai ciudat, combinat cu alb, dand senzatia de lumina. Si aceasta este pusa in evidenta de conturul verde foarte inchis. In parte de sus gasim trei artere, care se gasesc din partea stanga spre partea dreapta unde se opresc. Sunt pictate in ocru si conturate de un rosu mai inchis.

In fundal sunt cateva nuante de gri.

In partea dreapta, de sus pana jos avem cateva structuri albastre dand senzatia de panzain aceasta parte am folosit culori vii. Aceste structuri sunt albastre foarte, foarte inchis combinat pe la imbinari cu un albastru mai deschis si marginita de un contur albastru simplu.

In spatele acestora vedem cateva artere rosii, terminandu-se in afara lucrarii. Acestea sunt conturate de un maro inchis, un maro spre rosu. In dreapta jos avem un ocru frumos, delimitand fundalul. Cam acelasi ocru dar un pic mai diferit, un ocru mai in spre

maro, il gasim si in partea de sus a lucrarii si acesta ajutand la delimitarea fundalului.

In fundal gasim tot griurii, inchise, deschise chiar si alb.

In partea stanga se vede cum bucatile din centru, bucatile de tesut se prelungesc spre dreapta si se termin conturate .

In partea stanga a lucrarii gasim aceeasi structuri de tesuturi dar doar foarte putine, doar in partea de sus, au aceeasi culoare, albastru foarte, foarte inchis, combinat la imbinari cu un albastru mai deschis si conturat de un albastru simplu.

Si in aceasta parte bucatile din mijloc, bucatile de tesut, cea rosie si cea verde, se prelungesc pana la capatul lucrari, sunt conturate de visiniu si respectiv verde inchis. Cea rosie este accentuata de un negru dand senzatia de umbra, facand-o mai bogata. Cea verde este pusa in valore de accente de alb, dar de aceata data dand senzatia de lumina, nu de umbra, facand-o si pe aceasta mai bogata, nu ca la inceput, plata, seaca.

In partea de sus se vad doua artere pictate in ocru conturate de un rosu inchis. Acestea se termina in partea stanga a lucrarii.

Si in partea de sus dar si in partea de jos gasim acelasi ocru, doar foarte putin diferit partea de sus fata de partea de jos, acelasi ocru care delimiteaza fundalul, dand alta nuanta lucrarii, facand-o mai sigura, mai plina, mai placuta decat la incept, mai diferita.

In spate aceasi poveste, griuri mai deschise, mai inchise, alb, ceva simplu si usor.

In imaginea de mai sus vedem lucrarea gata. Dupa multe ore de lucru am ajuns la nivelul acesta

Aceasta imagine am folosit-o la a doua lucrare. Si pe aceasta am gasit-o tot pe internet. Aici vedem o bucata dintr-un organ al omului. Aceasta imagine am folosit-o

ca o schita, ca un motiv, ca o teme. Este foarte colorata si ciudata.

In prima faza am desenat imaginea, asa in linii mari apoi am pus culoare, dupa cum se vede in poza de mai sus. Am folosit verde mult si rosu, pe care l-am combinat cu galben, alb Fundalul este nepictat deoarece inca nu stiam cum sa-l fac.

In partea dreapta am folosit culori foarte vii, portocaliu, verde, rosu, albastru si galben si toate acestea au fost combinate ori cu alb, ori cu negru, ori intre ele. In centru am folosit tehnica mozaicului. In partea dreapta sus vedem cateva "ramuri" verzi si rosi conturate cu un negru placut.

In partea de sus avem un albastru ciudat. Fiecare bucata din lucrare este conturata, dand asa alta nuanta.

Centru lucrarii este foarte colorat si ciudat.

Mai jos vedem partea dreapta a lucrarii, in care gasim si aici ca in a doua imagine aceleasi "ramuri" verzi si rosii, conturate fiecare cu niste nuante inchise, aceste linii da senzatia de volum, de limitare. Verdele este combinat cu alb, rezultand un verde deschis, cu negru, rezultand un verde foarte inchis, dar si rosul este combinat cu alb si negru.

In fundal gasim un galben foarte spalacit, foarte ciudat.

In imaginea de mai jos am pictat cateva "casute" foarte colorate, conturate de cateva nuante de verde. In partea de jos gasim iar tehnica mozaicului.

In a treia lucrare am avut ca model cateva vase de sange pa care le-am gasit printre formele de plastic de la oa de biologie.

Si in aceasta lucrare am folosit culori vii, foarte mult verde si portocaliu. Culorile sunt reci, exceptie face doar pata aceasta portocalie care este mai calda. Vasele de sange sunt puse in evidenta de culoarea rosie, care este mai accentuata.

Prin mijlocul lucrarii trece o linie rosie, ea imparte lucrarea in doua registre de aceasi marime. Diferenta este doar de culoare. In amandoua registre vedem o dungulita galbuie, chiar mai multe, acestea dand lucrarii o alta nuanta.