Lichenul plan – Eritroplazia – Lipomul

Lichenul plan – Eritroplazia – Lipomul

Este o dermatoza papuloasa cronica, autovindecabila, care afecteaza atat pielea cat si mucoasele. Se intalneste mai frecvent la femei, dupa 40-50 ani, la persoane cu tulburari neuro-vegetative, imunitare, anemie feripriva, diabet zaharat etc.

Leziunile orale se intalnesc la aproximativ 50% din pacientii cu lichen plan cutanat. Dar lichenul plan poate aparea si ca o afectiune independenta a mucoasei bucale.

Localizat initial pe mucoasa jugala in dreptul molarilor se poate extinde ulterior cu caracter simetric spre limba, gingie, palat, buze; are aspect de retea cu striuri albicioase ramificate, liniare, inelare sau asociate in forma de 'frunza de feriga'. Uneori ia aspect atrofic si keratozic, rar bulos, eroziv sau ulceros.

Riscul degenerativ al lichenului plan este apreciat intre 1-10%, mai frecvent pentru forma eroziva.

Eritroplazia (maladia Bowen, carcinom 'in situ')

Considerata de OMS ca singura leziune premaligna a mucoasei orale eritroplazia este o discheratoza tradusa clinic prin 2 forme:

Hipertrofica (granulara) -are culoare rosie vie, catifelata, cu insule hipercheratozice.

Atrofica (negranulara) -zona de inflamatie cu aspect atrofic,denivelat fata de epiteliul din vecinatate, rosie, vie, neteda.

Se intalneste mai frecvent la barbati, mari fumatori si bautori de alcooluri distilate, intre 40-60 ani. Este considerata cea mai frecventa forma de debut asimptomatic de cancer al mucoasei, in special in zonele de 'mare risc' (planseul bucal, fata ventrala a limbii, jonctiunea amigdalo-glosica, comisura inter-maxilara, valul moale).

Eritroplazia poate coexista adesea cu leucoplazia generand forma clinica de 'leucoplazie patata'.

Histologic leziunea se prezinta ca un carcinom ^“in situ” (cu pastrare intacta a membranei bazale).

Diagnosticul se stabileste prin biopsie, dupa ce aproximativ doua saptamani s-au suprimat toti factorii iritativi.

Leucoplazia

Definitie. Placa sau pata alba ce nu poate fi inlaturata prin stergere (Pindborg 1980).

Etiologie:

iritatie tabagica

consumul de alcool

bimetalism

sifilis tertiar (glosita atrofica)

tulburari hormonale

Mai frecventa la barbati, dupa 40 ani.

Clinic. Placi albe sidefii, situate oriunde pe mucoasa orala (buza inferioara, limba, jugal, planseu bucal) de la 5 mm diametru la leziuni extinse.

Eseu: Boli cauzate de alimentatia nesanatoasa Eseu: Cresteti consumul fibrei - plantele si rolul lor in alimentatie

Se descriu 3 forme clinice:

Leucoplazia simpla (plana) - placi albe cheratinizate, sidefii cu variatii de la alb transparent 'ca fumul' la alb-galbui sau cenusiu. Se malignizeaza foarte rar.

Leucoplazia verucoasa - proliferari verucoase.

Leucoplazia eroziva (complexa sau 'patata') - leziuni albe alternand cu arii eritematoase sau eroziuni. Se malignizeaza cel mai frecvent

Initial leziunea este greu de sesizat de bolnav; pe masura ce avanseaza, sau in formele verucoase, apare jena in masticatie, senzatie de usturime la consumul de condimente, alcool, alimente acre.

Histologic sunt prezente grade diferite de hiper, orto, sau paracheratoza; acantoza; displazii epiteliale diverse.

Riscul de malignizare variaza intre 3-6%,

Hiperplazii vasculare

Sunt malformatii congenitale de 2 tipuri:

a) localizate (angiom, limfangiom, hemolimfangiom) cu interesarea structurilor vasculare de la nivelul pielii si mucoaselor;

b) de tipul angiomatozelor, malformatii de dimensiuni mari care intereseaza nu numai pielea si mucoasele ci si structurile profunde si organele interne. Din acest grup amintim 2 sindroame mai cunoscute;

Sindromul Sturge-Weber-Krabe (angiomatoza cranio-faciala):angiom plan unilateral al fetei in teritoriul nervului trigemen asociat cu hipertrofia tesuturilor subjacente inclusiv a oaselor din regiune realizand o asimetrie cranio-faciala. Se adauga totodata tulburari oculare (glaucom unilateral, dezlipire de retina), nervoase (crize epileptice). In multe cazuri radiografic se constata atrofie unilaterala a cortextului (parieto-occipital)

Boala Rendu-Osler (angiomatoza hemoragica- familiala)-afectiune ereditara manifestata prin epistaxis, telangiectazii reticulare (pe fata si mucoasa nazala si bucala) si angioame circumscrise pe fata si in cavitatea orala). Se poate insoti frecvent de ciroza hepatica (element cardinal al bolii).

Hiperplazii vasculare localizate:

Angiomul = tumora congenitala formata prin hiperplazia tesutului vascular, apare mai frecv in regiunea capului si gatului decat in restul organismului. Majorit leziunilor OMF sunt localiz in partile moi, dar pot aparea si in planul muscular sau centrale in oasele maxilare. Formele cutaneo-mucoase pot imbraca dupa aspectul clinic si structura histologica, aspecte diferite:

angiomul stelat(telangiectazic)-mici dilatatii capilare dispuse radiar avand in centru un pct rosu

angiomul plan (“pata de vin”) este superficial, ca o supraf plana, neteda, viu colorata in rosu-violaceu cu marginile bine delimitate, de forma variabila;este rezistent la trat.

angiomul tuberos simplu sau cavernos apare la nastere sau in urmat 3 sapt. Are o evol capricioasa:in primele 3 luni creste, urmeaza o per. de stagnare(stationare), apoi incepe sa involueze. Apare ca un placard rosu-violaceu, proieminent pe teg sau mucoasa, cu upraf neregulata de aspect muriform, de consist elastica, bine delim, reducandu-se de volum la presiune sau marindu-si vol la aplecarea capului sau efort (la copii in timpul plansului); prin ulcerare (in special cel intraoral) se poate infecta sau produce Hg, uneori greu de stapanit.

Metodele de tt sunt variate in fct de f clinica a angiomului:roentgenoterapie, electrocauterizare, dermabraziunea, crioterapia, izotopii radioactivi, injectii sclerozante, embolizarea, corticoterapia generala si tratamentul chirurgical.

Limfangiomul- este format prin Htrofia vaselor limfatice; este o forma rara. Nu involueaza spontan. Poate fi localiz superficial (in obraz) dar se poate extinde in planseul bucal, spatiul latero-faringian, parotida, limba. Este moale la palpare, nereductibil, imbracand dimensiuni apreciabile chiar la varste tinere, determinand macroglosii sau macrocheilii. Tratamentul este numai chirurgical (extirapari limitate in etape succesive)

Lipomul

Lipomul este dezvoltat prin hiperplazia tesutului adipos, este o tumora incapsulata (lipomul izolat) neobisnuita pentru tesuturile cavitatii orale, dar frecventa in alte regiuni ale corpului.

Se poate localiza in obraz in dreptul bulei lui Bichat, cand evolueaza spre piele, dar si pe limba sau mucoasa orala, cand tumora apare lobulata, de culoare galbena (asemanatoare grasimii), elastica.

Mai frecvent, se intalneste lipomul solitar, de dimensiuni variabile de ia o aluna la un ou cu localizare superficiala subcutanata sau intraorala dar si profunda (in fosa temporala). Tratamentul este chirurgical.

Dispozitia simetrica si localizarea in anumite regiuni creeaza o entitate caracteristica:

Adenolipomatoza Launois-Bensaude ce apare de obicei la barbatul adult; masele lipomatoase se localizeaza mai ales la baza gatului,ceafa,axile; pot deveni enorme-deformante si progreseaza lent

Cancerul cavitatii orale localizare

Reprezinta 3-12% din totalul imbolnavirilor de cancer, facand parte din primele 6 localizari cele mai frecvente ale cancerului uman. Incidenta maxima este intre 50-65 ani. Barbatii sunt mai expusi decat femeile. Un rol important in etiologie il joaca: tutunul, alcoolul, traumatismele si infectiile cronice, igiena orala defectoasa etc.

Tumora poate sa apara in tesuturi aparent sanatoase sau pe o leziune cu potential de malignizare.

Localizare:

Dupa sediul de debut, exista urmatoarele localizari ale cancerului cavitatii orale:

Mucoasa bucala (fata mucozala a buzelor, mucoasa jugala, santurile vestibulare si regiunile retromolare)

Gingivo-alveolar (superior si inferior)

Bolta palatina.

Limba

Planseul bucal

Forme histopatologice:

Din punct de vedere histologic intalnim la nivelul cavitatii orale, urmatoarele tipuri: caricinom spinocelular (in proportie de 85%)

carcinom nediferentiat sau granular (adenoid chistic).

Factori favorizanti in aparitia cancerului cavititatii orale

Reprezinta 3-12% din totalul imbolnavirilor de cancer, facand parte din primele 6 localizari cele mai frecvente ale cancerului uman. Incidenta maxima este intre 50-65 ani. Barbatii sunt mai expusi decat femeile. Un rol important in etiologie il joaca: tutunul, alcoolul, traumatismele si infectiile cronice, igiena orala defectuoasa etc.

Tumora poate sa apara in tesuturi aparent sanatoase sau pe o leziune cu potential de malignizare.

Inlaturarea factorilor de risc (in special a noxelor exogene din mediul de munca si trai ca si din modul de viata: alcooluri distilate, tutunul, condimente) ca si a factorilor iritativi si traumatizanti locali (proteze prost adaptate, margini ascutite ale dintilor cariati sau a resturilor radiculare, igiena orala defectuoasa);