Influenta tutunului asupra sanatatii - tigara te ucide

Cazul I

Bill era un barbat amabil, intelegent si puternic. El isi iubea familia. Insa in tinerete s-a apucat de fumat. Mai tirziu a urit acest obicei. Chiar in timp ce tragea dintr-o tigara, el ii sfatuia cu sinceritate pe fii lui sa nu fumeze, spunindu-le cit de neintelept este sa fumezi. De multe ori a mototolit un pachet de tigari in miinele sale puternice si l-a aruncat pe jos in camera, jurind ca nu mai fumeaza niciodata. Insa nu peste mult timp el se apuca din nou de fumat - mai intii fuma pe ascuns, iar apoi de fata cu toti.

Bill a murit de cancer in urma cu 19 ani, dupa luni de suferinte ingrozitoare. Daca n-ar fi fumat, poate ca si azi ar fi fost in viata. Sotia sa ar fi avut inca sot, iar fii sai, un tata.

Cazul II

Ira, in virsta de 53 de ani(1997), sufera de emfizem, ca urmare a aproape patruzeci de ani de fumat. Pentru tratament, el are nevoie de o rezerva considerabila de oxigen lichid, care costa aproximativ 400 de dolari pe luna(1997). In 1994, noua zile de spitalizare l-au costat 18000 de dolari, ceea ce a ridicat cheltuielile pe care le-a facut Ira pentru ingrijirea sanatatii la suma de peste 20000 de dolari. Si totusi, Ira nu crede ca e neaparat necesar sa se lase de fumat. "Pur si simplu am o dorinta irezestibila sa fac lucrul acesta", marturiseste el.

Cazul lui Bill si a lui Ira nu este unic. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), bolile cauzate de tutun ucid anual aproximativ 4 milioane de oameni, adica unul la fiecare 8 secunde. Consumul de tutun este principala cauza evitabila a bolilor din intreaga lume. Daca actuala tendinta se mentine in urmatorii 20 de ani, principala cauza a mortii si a infirmitatilor din lume va fi fumatul.

Fumatul ucide. Cu toate acestea, peste tot exista persoane care fumeaza. In intreaga lume exista cel putin 1,1 miliarde de fumatori, precizeaza OMS. Aceasta inseamna aproximativ o treime din adultii lumii(2000).

In ultimii ani, numeroase tari au impus anumite restrictii in privinta tutunului, printre care se numera si restrictiile in privinta reclamelor la tigari. Totusi, multi considera inca fumatul o activitate sociala placuta. Industria filmului continua sa prezinte fumatul intr-o lumina atragatoare. In urma unui studiu efectuat de Universitatea California din San Francisco asupra filmelor care au adus cele mai mari profituri in perioada 1991-1996, s-a descoperit ca 80% dintre personajele principale masculine dintre aceste filme fumau.

Desi creste popularitatea folosirii tutunului intr-un ritm alarmant, creste si numarul datelor si statisticelor cit mai exacte cu privire la dauna pe care o aduce acest produs atit de mult folosit. Iata citeva exemple: Fumul de tigara contine peste 4000 de compusi daunatori sanatatii, dintre care 200 sunt otravuri bine cunoscute. Se stie ca 43 din aceste 4000 de substante chimice cauzeaza cancer. Printre ele se numara si cianura, benzenul, metanolul si acetilena. Fumul de tigara mai contine oxid de azot si monoxid de carbon, ambele gaze fiind toxice. Principalul component activ este nicotina, un drog care creeaza o dependenta foarte puternica.

Desi plaga aceasta ii afecteaza pe consumatori, ea isi lasa amprentele sale puternic si pe ceilalti. De exemplu, pentru un nefumator casatorit cu un fumator, riscul de a face cancer pulmonar este cu 30% mai mare decit daca ar fi fost casatorit cu un nefumator.  Femeile insarcinate care fumeaza pun in pericol viata copilului lor nenascut. Nicotina, monoxidul de carbon si alte substante chimice periculoase pe care le contine fumul de tigara patrund in fluxul sanguin al mamei si trec direct la copilul aflat in uterul ei. Printre consecinte se numara cresterea riscului ca mama sa aiba un avort spontan, sa nasca un copil mort sau ca sugarul sa moara la putin timp dupa nastere. In plus, riscul aparitiei sindromului mortii subite a sugarului este de trei ori mai mare la copiii a caror mama a fumat in timpul sarcinei. De fapt fumatul este asociat cu peste 25 de boli care ameninta viata. El e o cauza majora a infarctului, a accidentului cardiovascular, a bronsitei cronice, a emfizemului si a diverselor tipuri de cancer. Din cauza fumatului respiratia devine urit mirositoare, dintii si degetile capata o nuanta maro-galbuie. La barbati, fumatul poate cauza impotenta. Fumatorii tusesc si au o respiratie accelerata. In plus, sunt mai predispusi la afectiuni dermatologice si la riduri pe fata.

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

-intervalul P-P > 1 s

-intervalul P-R >120ms (daca nu exista concomitent un BAV)

etiologie

-hiperactivitate vagala sau scaderea tonusului simpatic

-adulti tineri sanatosi (mai ales sportivi)

-chirurgia oftalmologica, coronarografia, meningita, unele tumori cerebrale,

HTIC, tumori mediastinale, hipoxia, mixedemul, hipotermia, convalescenta unor boli infectioase, infectii cu Gram negativi, depresia

-medicamente: parasimpaticomimetice, amiodarona, betablocante, clonidina,

propafenona, blocanti de calciu

-IMA (10-15 %); neacompaniata de decompensare hemodinamica, BS este

asociata unei evolutii de mai bun augur decit tahicardia sinusala; de obicei este tranzitorie, si insoteste IMA inf. mai frecv. decit cel ant.

-bradicardia ce urmeaza resuscitarii dupa stop cardiac este de progn.

nefavorabil

tabloul clinic - este in majoritatea cazurilor asimptomatica, cu exceptia cazurilor cu frecvente foarte joase, <40-50/min. Manifestarile clinice sunt consecutive scaderii debitului cardiac, desi debitul bataie este crescut

diagnostic diferential:

-BAV complet: -in care nu exista relatie intre undele P si complexele

QRS, cele doua ritmuri avind frecvente diferite (cea sinusala fiind de obicei normala) incat unda P cade intamplator pe traseul EKG

-la efort frecventa undelor P creste, pe cand cea a complexelor QRS ramane nemodificata

-de multe ori aspectul QRS este de BR, cu exceptia cazurilor in care centrul este idiojonctional

-BAV 2/1 sau 3/1: se diferentiaza prin evidentierea unui numar dublu sau

triplu de unde P

-Blocul sinoatrial 2/1 sau 3/1 nu poate fi diferentiat de bradicardia sinusala,

deoarece impulsul atrial este blocat la nivelul jonctiunii sinoatriale, nerealizind activare atriala, si deci nici a undei P

tratament:

-de cele mai multe ori nu este necesar: de exemplu in IMA cu BS asimptomatica este de preferat retinerea de la cresterea AV

-daca debitul cardiac este scazut, sau se asociaza aritmii se poate administra Atropina (0,5mg i.v. ca doza initiala, cu posibila repetare); doze mici de Atropina adm. s.c. sau i.m. pot avea initial un efect parasimpaticomimetic, posibil prin efect central

-pot fi utile: efedrina, hidralazina, teofilina

-stimulare temporara sau definitiva (de preferat stimularea atriala celei vantriculare pentru mentinerea secventialitatii contractiei AV)

-ca regula generala, nici un drog nu ridica AV constant si sigur pentru o lunga perioada, fara efecte adverse importante

BLOCUL SINOATRIAL

= intirzierea sau intreruperea, intermitenta sau permanenta, a transmiterii impulsului sinusal la atrii; sediul aritmiei este jonctiunea nod sinusal-atriu.

etiologia -functionale: vagotonia, interventii ch. pe abdomen sau pleura, tumori

intracraniene, HTIC

-organice: BNS, CI, miocardite sau pericardite acute

-iatrogene: intoxicatia digitalica, cu chinidina, supradozajul betablocantelor.

se clasifica in:

-gradul I = intirziere a transmiterii impulsului, care este invariabil urmata de o unda

P; nu poate fi diagnosticat EKG

-gradul II:

tip I (cu perioade Wenckebach): scurtarea progresiva a intervalelor P-P ( si deci R-R) urmata, dupa un numar variabil de cicluri cardiace, de o pauza in care nu se evidentiaza activitate electrica atriala; durata pauzei este mai mica decit dublul oricarui interval P-P de pe traseu; (se explica prin: conducerea sinoatriala se prelungeste de la o revolutia la alta, dar rata de crestere a conducerii este din ce in ce mai mica; de aceea intervalele P-P sint din ce in ce mai scurte)

dg. dif. se face cu:

-aritmia sinusala, in care atit scurtarea cit si alungirea intervalelor P-P este progresiva

-Ex. atriale, in care scurtarea intervalului P-P este brusca, pe fondul unor intervale P-P constante, iar morfologia 'P' extrasistolic este net diferita

tip II: se caracterizeaza prin blocarea intermitenta a transmiterii la atriu a unor impulsuri sinusale; are ca expresie EKG aparitia brusca si neasteptata a unei pauze electrice egala cu dublul distantei dintre 2 unde P anterioare.

dg. dif. se face cu:

-Ex. atriale - prin absenta precocitatii si modific morfologice a undei P

-BAV gr II Mobitz II, prin prezenta undei P pe parcursul pauzei

-gradul III (sau complet) se caracterizeaza prin blocarea completa, pe o

perioada de timp variabila a transmiterii impulsurilor sinusale la atrii;

pe EKG se constata o pauza electrica a carei durata este egala cu un

multiplu al intervalelor P-P al RS

tratament - asemanator cu cel al BS

BOALA DE NOD SINUSAL: aceasta titulatura este atribuita unui sindrom ce cuprinde anomalii ale nodului sinusal, si anume:

-BS spontana persistenta necauzata de droguri, si inadecvata circumstantelor

fiziologice

-BSA

-asocierea de tulb. de cond. sinoatriale si atrioventriculare

-alternari paroxistice de tahiaritmii atriale rapide regulate sau nu, cu perioade

de bradicardie (sdr. bradi-tahi)

diagnosticul

-este adeseori extrem de dificil

-este foarte util testul cu Atropina: daca la adm. de 1-2 mg i.v. ritmul atrial nu

creste peste 85/min, probabil ca este vorba de BNS.

-diagnosticul de certitudine comporta investigatii electrofiziologice prin inregistrari

intracavitare si stimulare endoatriala:-stimulare atriala overdrive si determinarea

asa-numitului 'timp de recuperare a nodului sinusal' sau 'SNRT - sinus node recovery time' - valori normale sub 1500ms.

tratamentul

-daca la testul cu atropina survine o oarecare accelerare a ritmului se va administra

extract de belladona 0.02 g de trei ori pe zi (echivalent cu 1,5mg atropina sulfat)

-cel mai eficace este hipopresolul 25mg X 3/zi, daca nu produce hipotensiune

arteriala excesiva; drogul reduce timpul de recuperare sinusala

-indicatia de implantare a unui pacemaker este dictata de BS severa simptomatica sau sindromul bradi-tahi.

-FiA din BNS este o CI absoluta pentru defibrilare chimica sau electrica.

TAHICARDIA SINUSALA: se defineste ca avind frecventa peste 100/min.

electrocardiografic:

-cvasiidentic cu RS de baza, dar cu scurtarea intervalului P-P sub 0,6 sec.

-unda P isi mentine orientarea vectoriala cu cea a ritmului de baza, dar tinde sa devina din ce in ce mai ampla si ascutita pe masura ce creste AV

-segm. ST se poate subdenivela usor (1-2 mm), iar unda T sa se aplatizeze sau chiar sa devina negativa

-intervalul P-R se mentine constant sau se scurteaza usor ( nu sub 0.12sec)

-la frecv. mari (>140/min) unda P se poate suprapune peste unda T

etiologia

-fiziologic: nou-nascut, efort fizic, stari de excitatie nervoasa

-patologic: insuficienta cardiaca, deshidratari, anemii, hemoragii acute,

hipertiroidism, stari febrile

-iatrogen: betasimpaticomimetice, vagolitice, hormoni tiroidieni,

-alcoolul, cafeaua, nicotina.

diagnostic diferential

-flutter atrial (cu transmitere regulata 2:1)

-tahicardie paroxistica supraventriculara: prin prezenta unor unde P cu orientare

vectoriala net diferita de cea a undei P sinusale; prezenta unui P negativ in aVF si pozitiv in aVR, certifica originea ectopica a tahicardiei.

tratament

-TS fiziologica nu necesita tratament, iar cea iatrogena sau secundara toxicelor

cedeaza la intreruperea factorilor respectivi.

-TS patologice obliga la tratamentul bolii de baza

-cand TS jeneaza sau nelinisteste bolnavul, ea poate fi influentata cu sedative

(diazepam, extraveral, hidroxizin), betablocante sau anticalcice bradicardizante.

EXTRASISTOLELE SINUSALE

reprezinta o raritate EKG, de cele mai multe ori fiind confundate cu Ex. atriale

electrocardiografic:

-prematuritatea undei P, (identica cu unda P a ritmului de baza)

-pauza postextrasistolica difera minim de intervalul P-P al ritmului de baza; (prin

faptul ca, descarcarea pacemakerului sinusal este instantanee)

CENTRUL MIGRATOR ATRIAL - WANDERING PACEMAKER

-se datoreaza migratiei gradate a pacemaker-ului sinusal la zone situate mai distal, in tesutul specific, inclusiv partea superioara a jonctiunii atrioventriculare

electrocardiografic

-unda P isi modifica forma si sensul treptat de la P sinusal la P izoelectric sau negativ

-intervalul P-R se scurteaza fazic, sub 0 sec

-este un fenomen normal la copii si la atleti cu cresterea tonusului vagal

-se poate intilni si pe cord patologic fara a avea insa o semnificatie deosebita

-nu necesita tratament

EXTRASISTOLELE ATRIALE: reprezinta activari electrice atriale premature, cu origine la nivelul atriilor, dar in afara NSA sau jonctiunii atrioventriculare. De obicei activarea electrica atriala este urmata de o activare ventriculara normala si de contractie ventriculara.

tablou clinic

-nu determina tulburari hemodinamice, ele neinfluentand DC, cu exceptia celor in

salve sau haotice

-avind in vedere pauza postextrasistolica, mai mica decit in cazul ExV, ele sunt

mai putin resimtite de pacient, fiind adesea total ignorate

electrocardiografic

-prezenta undei P', survenind precoce - intervalul P-P', mai mic decit P-P al ritmului de baza

-unda P' de morfologie si orintare diferita de cea a ritmului de baza

-unde P' urmata, la un interval P'-R > 0,12sec de un complex QRS identic cu cel al

ritmului de baza

-pauza postextrasistolica decalanta, si nu compensatorie

diagnostic diferential

-ExV

-Ex.jonctionale (f. important intervalul P'-R < 0,12sec)

-Wandering Pacemaker, in care modificarile morfologiei undei P sunt ciclice si

progresive

tratament - cel al bolii de baza

- pot fi utile trankilizante usoare

FIBRILATIA ATRIALA

reprezinta cea mai severa tulburare de ritm atrial, in care activitatea electrica este total dezorganizata. Frecventa activarii electrice atrial este de 350-600 / min, iar intensitatea activarilor este diferita, cuprinzind doar anumite portiuni ale atriului (nu este o activare electrica atriala totala). In plus, frecventa ridicata si modul dezorganizat al activitatii electrice nu permite obtinerea unui raspuns mecanic contractil, activitatea mecanica atriala fiind total abolita.

etiologie cardiopatia ischemica

valvulopatiile, inspecial St.M

hipertiroidism

cardiomiopatia alcoolica

miocardite

rar in pericardite, tumori cardiace

tabloul clinic este determinat de:                  ritmul ventricular

pierderea contributiei contractiei atriale la

realizarea umpler

O alta fateta murdara a acestui viciu este costul mare pe care il plateste fumatorul. Acest cost al tigarilor poate fi usor calculat. Daca fumati, inmultiti cu 365 suma de bani pe care o cheltuiti pe tigari intr-o zi. Veti afla cit cheltuiti intr-un an. Inmultiti apoi cifra aceasta cu 10 si veti vedea cit va vor costa tigarile daca veti fuma inca zece ani.

Totusi, cu toate aceste date, recunosc companiile de tutun ca produsul pe care-l vind este atit de daunator? Sa aflam raspunsul dat intr-un articol:        Dupa ce zeci de ani a contestat descoperirile facute de diverse autoritati din domeniul sanatatii, Philip Morris, cea mai mare companie producatoare de tigari din Statele Unite, recunoaste ca fumatul cauzeaza cancer pulmonar si alte boli mortale. Intr-un comunicat de presa al companiei se afirma: "Foarte multe cadre medicale si oameni de stiinta sunt de acord ca fumatul cauzeaza cancer pulmonar, cardiopatie, emfizem si alte boli grave". In ziarul The New York Times se mentioneaza ca, "inainte, compania sustinuse cu tarieca fumatul era un «factor de risc» sau «factor cauzal» al unor boli cum ar fi cancerul pulmonar, nu ca ar fi fost cauza acestor boli". Totusi , desi recunoaste acest lucru, compania spune: "Suntem foarte mindri de marcile noastre de tigari si de campanile publicitare care le-au sustinut de-alungul anilor". Adevarul este ca aceste companii avide dupa bani exploateaza oamenii pentru profituri proprii.

Poate ca cineva doreste sa renunte la fumat. Ii va adduce foloase aceasta decizie? Raspunsul este cit se poate de afirmativ. In decursul de 20 de minute de la ultima tigara fumata, tensiunea arteriala va scadea la valoarea normala. Dupa o saptamina, organismul vostru nu va mai contine nici un pic de nicotina. Dupa o luna veti incepe sa tusiti mai rar, sinusurile se vor desfunda, nu veti mai fi atit de obositi si veti respire mai profound. Dupa cinci ani, riscul de a muri din cauza cancerului pulmonar se va reduce la jumatate. Dupa 15 ani, riscul de a va imbolnavi de o boala coronariana va scadea. Alimentele vor avea un gust mai bun. Respiratia, trupul si hainele vor mirosi mai frumos. Nu veti mai cheltui bani pe tutun si nici nu veti mai avea bataie de cap. Veti avea un sistiment de inplinire.

Ai sa alegi intre doua cai, insa nu uita, ca alegerea pe care o faci acum, iti va afecta viitorul, cu toate acestea . Alegerea iti apartine .