Increngatura bacteriophyta (bacterii)

INCRENGATURA BACTERIOPHYTA (BACTERII)

Bacteriile sau microbii (care numara in prezent peste 1.000 de specii) sunt organisme unicelulare, de dimensiuni mici ce variaza intre 0,5 si 6 microni, unele situandu-se la limita de vizibilitate a radiatiilor luminoase de spectru.

Se gasesc in toate mediile (aer, apa, sol), unele fiind saprofite, altele parazite, extrem de putine fiind autotrofe (de exemplu bacteriile din genul Thiocytis care traiesc in apele sulfuroase si poseda un pigment verde numit bacterioclorina, o substanta fotosintetizanta; insa, in procesul de fotosinteza nu se elibereaza 0₂).

Forma bacteriilor variaza foarte mult de la aceea de bastonas, la forma spiralata si sferica. Sunt cazuri and la aceeasi bacterie se intalnesc forme aberante (asa - numite forme degenerate sau de involutie) legate de anumite conditii nefavorabile de mediu sau fiziologice. De asemenea se pot intalni cazuri de asociere a bacteriilor sub forma de colonii sau de cenobii, in care indivizii sunt uniti intre ei prin intermediul unei materii gelatinoase care poarta numele de zooglee.

La bacterii se deosebesc patru forme de baza: forma rotunda - coci alungita -bacili -, curbata - vibrioni - si spiralata - spirochete.

Celula bacteriana este invelita la suprafata de o membrana de natura mucopolizaharidica. La unele bacterii, membrana se impregneaza cu substante speciale (de exemplu, cu saruri de fier la ferobacterii etc.)

Un caracter deosebit al bacteriilor este acela ca unele din ele, in anumite conditii de mediu neprielnic, se transforma in niste forme de rezistenta, numite spori; anumite bacterii poseda si organite de miscare - cili sau flageli- iar altele au proprietatea de a secreta o capsula.

Dupa tipul de respiratie, bacteriile pot fi aerobe si anaerobe, in mod obligatoriu sau facultativ.

Din punct de vedere al nutritiei, majoritatea bacteriilor sunt heterotrofe, nutrindu-se saprofitic sau parazitic. Exista insa si unele forme autotrofe chimiosintetizante. Chimiosinteza insa nu este universala, ci se intalnesc la anumite bacterii care sunt specializate pentru asimilarea carbonului, pentru asimilarea azotului etc, pe cale chimiotrofa. In ceea ce priveste substantele de rezerva depuse in urma metabolismului, intalnim la bacterii o proteina specifica si anume volutina, alaturi de grasimi, granule de sulf (la sulfobacterii) etc.

Inmultirea bacteriilor se face numai pe cale asexuata, si anume prin diviziune directa (scizipaxitate) si prin sporulatie. Diviziunea se face intr-un ritm rapid, in conditii favorabile de mediu repetandu-se din 20 in 20 de minute.

Din punct de vedere fiziologic, bacteriile pot fi:

Sulfobacterii (sau tiobacterii), care utilizeaza in sinteza energia   rezultata prin arderea hidrogenului sulfurat si care depun sulf in corpul lor;

Nitrobacterii, care cuprind bacteriile nitrificatoare si cele denitrificatoare;

Ferrobacteriile (siderobacteriile), care folosesc energia rezultata din oxidarea sarurilor feroase la saruri ferice;

Fotobacteriile, care au capacitatea de a pune in libertate energie luminoasa;

Bacteriile diastazigene, care secreta enzime cu ajutorul carora actioneaza asupra substratului pe care traiesc;

Bacteriile patogene care sunt agenti provocatori ai multor boll. Asupra acestor bacteril s-au facut minutioase cercetari si cu studiul lor se ocupa bacteriologia;

Bacteriile se grupeaza in mai multe clase, familii, genuri si specii si anume:

Clasa Actinomycetes. Cuprinde bacteriile cele mai putin evoluate, cu celula alungita, ramificata, lipsita de flageli. Aici apartin specii parazite (patogene), foarte periculoase pentru plante si animale, alaturi de anumite specii saprofite.

Familia Actinomycetaceae. Cuprinde ciupercile imperfecte, din care face parte Actinomyces bovis, o bacterie care produce boli la bovine si om.

Familia Mycobacteriaceae. Este incadrata de unii sistematicieni la ciupercile imperfecte. Aici apartin cateva din cele mai periculoase bacterii patogene ca: Bacillus tuberculosis (sau bacilul lui Koch) care produce tuberculoza la om si unele animale si Bacillus leprae care produce lepra la om.

Referat: Dieta - sugestii Document online: Determinarea clorurii de sodiu din produsele din carne

Familia Coccaceae. Aceasa familie cuprinde atat bacterii patogene, cat si nepatogene, ca de exemplu:

Micrococcus pyogenes aureus (numit si stafilococ), care formeaza colonii cu aspect de ciorchine;

Micrococcus (Neisseria) gonorrhoeae (cunoscut si sub numele de gonococ) este un diplococ, agent infectios al blenoragiei la om;

Streptococcus, care este o categorie de coci ce formeaza siraguri drepte sau curbate. Amintim aici pe Streptococcus erysipelatos agentul provocator al erisipelului.

Familia Streptomycetaceae. Inmanunchiaza cativa reprezentanti care

prezinta unele asemanari cu mucegaiurile. Desi aceste actinomicete au o oarecare toxicitate, multi din reprezentantii lor poseda o foarte mare valoare terapeutica prin continutul lor in substante cu proprietati antibiotice. De exemplu:

Streptomyces griseus, specia din care se extrage streptomicina;

Streptomyces aureofaciens, din care se extrage aureomicina;

Streptomyces rimosus, din care se extrage teramicina;

Streptomyces erythreus, din care se extrage eritromicina;

Streptomyces venezuelae, din care s-a extras pentru prima data

cloromicetina, substanta ce se prepara azi pe cale sintetica;

Clasa Eubacteriaceae. Cuprinde cel mai mare numar de bacterii cu aspecte morfologice diferite, mobile sau imobile (cu cili sau fara cili pe suprafata corpuiui lor), patogene sau nepatogene.

Clasa se subimparte in mai multe ordine dintre care se remarca: Eubacteriales, chlamydobacteriales si Spirachaetales.

Ordinul Eubacteriales. Cuprinde bacterii cu forme de bastonas, virgula, spirala etc.

Dintre familiile ordinuiui se amintesc cateva care prezinta importanta pentru medicina veterinara si umana.

Familia Bacteriaceae. Se caracterizeaza prin celule de forma dreapta sau curbata, bacteriiie fiind patogene sau nepatogene. Acestea au sau nu flageli, sunt sau nu mobile si nu formeaza spori. Ca reprezentanti ai familiei se exemplifica:

Bacterium typhi, agentul patogen al tifosului sau febrei tifoide

Bacterium dysenteriap, o bacterie care se fixeaza in intestinul subtire producand disenteria;

Bacterium pneumoniae, agentul provocator al pneumoniei;

Bacterium phosphoreum (prezentata la problema energezei) care este o bacterie producatoare de lumina;

Bacterium coil care traieste in intestin si, dupa unii autori, ar fi patogena, dupa altii nu. S-a constatat ca inmultirea exagerata a acestei bacterii conduce la instalarea colibacilozei, foarte periculoasa mai ales la copii.

Familia Spirillaceae. Cuprinde bacterii in forma de spirala.

Genul Vibrio, care are o forma de virgula. Exemplu: Vibrio cholerae care este agentul patogen al holerei;

Genul Spirillum, cu numeroase specii ce traiesc mai ales in apele statatoare putrescente. Exemplu: Spirillum undula, una dintre cele mai mari bacterii

Familia Bacillariaceae. Constituita din bacterii in forma de baston. Exemple:

Bacillus subtilis, o bacterie nepatogena care traieste in fan producand putrezirea lui;

Bacillus anthracis, care este o bacterie patogena, agent etiologic al antraxului (dalac sau buba neagra);

Bacillus tetani, care produce tetanosul.

Ordinul Chlamijdobacteriales.

Familia Chlamijdobacteriaceae. Ca reprezentant tipic este Beggiatoa alba, o bacterie ce traieste in apele sulfuroase. Caracteristic pentru acest microorganism este faptul ca depune sulf coloidal in interiorul celulelor sale sub forma de granulatii care sunt vizibile la microscop.

Clasa Spirochaeta. Cuprinde bacterii mobile, cu forma de spirala.

Ordinul Spirochaetales

Familia Spirochaetaceae. Ca reprezentant este genul Spirochaeta cu numeroase specii, cele mai cunoscute fiind Spirochaeta (Treponema) pallida, agentul patogen al sifilisului la om si Spirochaeta recurentis, agentul infectios al febrei recurente.