Importanta "hipertrofia de ventricul stang"

IMPORTANTA "HIPERTROFIA DE VENTRICUL STANG". IMPLICATII PROGNOSTICE

"HIPERTROFIA DE VENTRICUL STANG" detectata ecocardiografic este un factor de risc puternic si independent pentru estimarea riscului cardiovascular, la femei, cat si la barbati. Framingham Heart Study a evidentiat ca masa VS se coreleaza puternic cu cresterea riscului de complicatii si cu mortalitatea in populatia generala, astfel ca pentru orice crestere de 50 g/m² a masei VS, riscul relativ ajustat de boli cardiovasculare creste cu 1.5. [20] Exista si alte studii populationale care au confirmat ca "HIPERTROFIA DE VENTRICUL STANG" este un factor de risc independent pentru bolile cardiovasculare, precum varsta, sexul, fumatul, diabetul, hipercolesterolemia si HTA. Mai mult, relatia dintre masa VS si riscul cardiovascular in HTA esentiala este continua, chiar si sub valorile - limite ecocardiografice (125 g/m² la barbati si 110 g/m² la femei). Exista o relatie liniara intre masa VS si riscul de boala cardiovasculara si deces, chiar si la valori sub 105 g/m² la barbati, respectiv 91 g/m² la femei, care nu sunt considerate patologice, pentru a defini "HIPERTROFIA DE VENTRICUL STANG".

Exita insa si date care sugereaza ca "HIPERTROFIA DE VENTRICUL STANG" poate afecta riscul cardiovascular direct: cresterea disproportionata a VS, in relatie cu cresterea volumului de munca al inimii, poate determina direct cresterea tendintei la aritmii si ischemie. Studii preclinice pe soareci alterati genetic au aratat ca aceia incapabili sa dezvolte "HIPERTROFIA DE VENTRICUL STANG", ca raspuns la incarcare presionala au suferit mai putine deteriorari ale functiei cardiace, sugerand rolul independent al "HIPERTROFIA DE VENTRICUL STANG" in disfunctia cardiaca.

Alte dovezi ale efectului direct al "HIPERTROFIA DE VENTRICUL STANG" asupra riscului cardiovascular sunt legate de compozitia tesutului hipertrofic. Biopsiile VS prelevate de la pacienti hipertensivi cu "HIPERTROFIA DE VENTRICUL STANG" au continut cantitati crescute de colagen si fibroza extensiva, in comparatie cu tesutul cardiac normal. Acumularea de colagen creste rigiditatea cardiaca si se coreleaza cu afectarea umplerii ventriculare. Mecanismul responsabil de cresterea fibrozei pare sa implice angiotensina II.

"HIPERTROFIA DE VENTRICUL STANG" si HTA

Diferite teorii au fost propuse pentru a explica legatura dintre cresterea masei VS si riscul cardiovascular. Cea mai raspandita este aceea ca "HIPERTROFIA DE VENTRICUL STANG" actioneaza ca un marker-surogat al riscului cardiovascular, reprezentand influenta acumulata a altor factori de risc cunoscuti, precum varsta, tensiunea arteriala, vascozitatea sanguina, obezitatea si consumul de alcool. In acest concept, "HIPERTROFIA DE VENTRICUL STANG" este considerat un martor al TA de-a lungul timpului. Studii utilizand monitorizarea TA in amblatoriu au oferit un suport acestei teorii, aratand ca TA sistolica masurata pe parcursul a 24 ore este un predictor mult mai puternic al "HIPERTROFIA DE VENTRICUL STANG" decat valorile tensionale masurate ocazional, in clinica.

Alt aspect al TA, care influenteaza "HIPERTROFIA DE VENTRICUL STANG", independent de media TA pe 24 ore este variabilitatea de-a lungul zilei. TA creste si scade in 24 ore intr-o maniera ritmica, cu scadere maxima in timpul noptii si crestere in primele ore ale diminetii. Studii care au comparat atingerea organelor-tinta la pacientii 'dipper' sau 'non-dipper' (hipertensivi la care scaderea TA in timpul noptii este absenta) au aratat ca, desi aveau valori tensionale similare, "HIPERTROFIA DE VENTRICUL STANG" se intalneste mult mai frecvent la pacientii 'non-dipper'. Cresterea matinala a TA, implicata in debutul multor evenimente cardiovasculare sau cerebro-vasculare, a fost de asemenea implicata si in cresterea masei VS.