Impartirea topografica pe peretele abdominal

1.        Impartirea topografica pe peretele abdominal

2.        Canal inghinal

3.        Perete antero-lateralal abdomenului

4.        Zone slabe ale abdomenului

- Peretele anterior al abdomenului este impartit de 2 linii orizontale in 3 etaje abdominale:

- intre reperele de proiectie ale diafragmei (sup) si linia orizontala ce uneste extremitatea anterioara ale coastelor X (inf) - EAS (etaj abdominal superior)

- linia ce uneste arcul costal (extremitatea anterioara ale coastelor X) si linia bispinoasa = EAM

- plica inghinala =plici cutanate ce delimiteaza peretele anterior al abdomenului de fata anterioara a coapsei

- intre linia bispinoasa si plicile inghinale ce delimiteaza EAI

- fiecare etaj abdominal e impartit de 2 linii verticale in cate 3 regiuni

EAS contine :

- regiunea hipocondrului drept

- regiunea hipocondrului stang

- regiunea epigastrica

- cele 2 linii verticale = linii pararectale (corespund marginii laterale a muschiului drept abdominalsi unesc extremitatile de aceeasi parte Coasta X cu tuberculul pubicde aceeasi parte

- ficat : hipocondrul drept - are :

+ fata superioara - diafragmatica

+ fata inferioara  - viscerala

margine inferioara - unirea anterioara a celor 2 fete

* posterior, peste cele 2 fete se continua una cu alta

* viscerele EAS au proiectie partiala pe peretele toracic pentru ca diafragma e boltita - axul ficat stomac

- stomacul se proiecteaza in regiunea epigastrica (daca e plin stomacul se verticalizeaza si ajunge si in regiunea mezogastrica

* peretele anterior al stomacului se proiecteaza in regiunea epigastrica

- spina - regiunea hipocondrului stang

- duoden - 4 parti

EAM - regiunea laterala dreapta (flanc drept) se proiecteaza rinichiul drept si CA

- regiunea mezogastrica XCT : megadolicolon = iesiri ca calibru si ca lungime : constipatie, ocluzie, cancer, echilibrare hidroelectrolitica

- regiunea laterala stanga

EAI - regiunea inghinala dreapta se proiecteaza cecul si apendicele vermiform

- anexita dreapta si litiaza renala dreapta tot in regiunea inghinala dreapta

* semnul Giordani : cu marginea ulnara a mainii - pentru litiazele renale

- in cazul apendicitei acute nu se utilizeaza antiinflamatoare si antibiotice rectal

- in regiunea inghinala stanga : dureri colicative : constipatie, anexita stanga, colon sigmoid

- in regiunea hipogastrica - anse intestinale, si restul colonului sigmoid

* vezica urinara - plina - fundul ei ajunge in regiunea hipogastrica (e deasupra simfizei pubiene)

* in sarcina , in luna a 2 a fundul uterului e in dreptul sinfizei pubiee, pentru ca in luna a 8 a sa ajunga in dreptul procesului xifoid

- prostata : - transformare benigna - adenom sau maligna - carcinom (din lobul posterior)

* glob vezical = umplerea exagerata a vezicii urinare pana ajunge la ombilic - chirurgical

- prostata se palpeaza prin tuseu rectal (se simte linia verticala de pe lobul posterior, daca nu se simte - carcinom

PERINEU SI CAVITATEA PERITONEALA

- limitele cavitatii abdominale - superior diafragma si inferior stramtoarea superioara

- pelvis mare - face parte din cavitatea abdominala

Delimitari :

- superior - linia ce uneste baza sacrului (promontoriu) de marginea superioara a aripioarei sacrului (pars lateralis) , creste iliace, marginea anterioara a coxalelor pana la tuberculul pubic si marginea superioara a simfizei pubiene

- inferior - stramtoarea superioara a bazinului ; separa pelvisul mare de cel mic in ginecologie = linie terminala - pct Crouza

- intre stramtoarea superioara si inferioara se delimiteaza pelvisul mic sau canalul pelvian

Peritoneu : cea mai mare seroasa din organismul uman

- e formata din :

+ peritoneu parietal ce tapeteaza peretele cavitatii pelvine

+ peritoneu visceral inveleste viscerele abdomeno- pelvien conferindu-le cea de-a 4 tunica seroasa peritoneala

- faringele, esofagul toracic si cervical au fascie

- esofagul abdominal - peritoneu

* intre cele 2 foite se delimiteaza cavitatea peritoneala ce e o cavitate virtuala ce contine o lama fina de lichid peritoneal (75 ml) ce favorizeaza alunecarea organelor si miscarea lor de destindere

- in conditii patologice cavitatea peritoneala devine reala prin acumularea de lichide de origini diferite ( de exemplu de la ulcer gastric perforat ; de la un vas de sange ce se deschide in cavitatea peritoneala - hemoperitoneu)

- lichid ce inunda cavitatea peritoneului = peritonita

- peritoneul are proprietatea de a secreta si reabsorbi in permanenta lichidul peritoneal

- cand in peritoneu secretia de lichid este abundenta este o urgenta chirurgicala

- cavitatea peritoneala e :

+ inchisa la barbat

+ deschisa la femeie - comunica cu exteriorul prin ostiile abdominale ale tubelor uterine

- exemplu de infectii urinare sunt mai frecvente la femei decat la barbati - uretra se deschide in vagin

*histerectomie

Cavitatea abdomino-pelvina este alcatuita din 2 mari compartimente:

1.cavitatea peritoneala

2.spatiul extraperitoneal:

- spatiu preperitoneal

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

- spatiu retroperitoneal

- spatiu subperitoneal

1.Cavitatea peritoneala = spatiu virtual delimitat intre foita parietala si viscerala a abdomenului; foita parietala tapeteaza peretii iar cea viscerala organele constituind cea de-a 4a tunica (seroasa)

- organele invelite complet de peritoneu visceral se numesc organe peritoneale

- este divizata incomplet de o serie de prelungiri peritoneale:

a) plici

b) ligamente

c) mezouri

d) omenturi (mic si mare)

e) fascii de coalescenta

Plicile = prelungiri ale peritoneului formate prin cresterea peritoneului de catre vase sangvine, ducte, ligamente fibroase

- exemplu : plicile ombilicale

- in urma cresterii peritoneului de formatiunile mai sus amintite, alaturat plicilor se vor forma depresiunile peritoneale care pot fi: fosete, recesuri, escavatii

- plica gastropancreatica superioara formata prin cresterea peritoneului parietal posterior de a. gastrica stanga (ramura din trunchiul celiac, ramura din aorta abdominala)

- plica gastropancreatica inferioara formata prin cresterea peritoneului parietal posterior de a.gastrica dreapta (ramura din a.hepatica)

Ligamentele = prelungiri peritoneale care ancoreaza fie cele 2 viscere fie un viscer de unul din peretii cavitatii abdomino-pelvine

Mezourile = prelungiri peritoneale care ancoreaza un viscer de unul din peretii cavitatii abdomino-pelvine, conferind viscerului respectiv o mare mobilitate.

- jejuno-ileon de peretele posterior al cavitatii abdominale de mezenter

- colon transvers: mezocolon transvers

- colon sigmoid: mezosigmoid

- uter: mezometru

- tuba uterina: mezosalpinge

- ovar: mezoovar

- mezoul este alcatuit din 3 componente:

1. radacina: partea mezoului ce fixeaza organul de peretele abdominal respectiv

2. 2 foite peritoneale intinse de la radacina pana la viscerul respectiv. Intre aceste foite circula vasele si nervii care asigura nutritia viscerelor respetive

3. marginea libera in care este cuprins organul respectiv

- mobilitatea viscerului respectiv depinde de lungimea mezoului (mezou mare = mobilitate mare)

- foitele peritoneale invelesc complet organul respectiv. Toate organele care au mezou se numesc organe peritoneale

Omenturile 2 -mare si mic

- omentul mic este format din 3 ligamente:

1.ligamentul esofago-hepatic: hilul hepatic - esofag. Pars densa a omentului mic nu e recunoscuta de nomenclatura internationala

2.ligamentul hepato-gastric (pars flaccida): hilul ficatului - curbura mica a stomacului. Contine intre foitele sale lipite de mica curbura vasele gastrice drepte, stangi si anastomozele dintre ele

3.ligamentul hepato-duodenal (pars vasculosa): contine intre foitele sale pediculul hepatic. Se intinde de la hilul hepatic la duodenul superior (bulb duodenal)

- foitele imbraca complet prima parte a duodenului. D1 este singura parte a duodenului intraperitoneala

- omentul mare: prelungire a peritoneului format din :

1.ligamentul gastrocolic: marea curbura a stomacului - tenia mezocolica a colonului transvers

- de aici foitele peritoneale ale omentului mare cad sub forma sortului epiploic peste ansele jejuno- ileale acoperindu-le uneori complet alteori partial

- intre foitele ligamentului gastrocolic circula in apropierea marii curburi vasele gastroepiploice drepte, stangi, si anastomozele dintre ele

- in grosimea sortului epiploic se afla vasele epiploice ramuri din vasele gastroepiploice ce asigura vascularizatia omentului mare

Fasciile de coalescenta = se formeaza in viata fetala prin alipirea mezoului unui viscer de peritoneul parietal posterior primitiv

- viscerul respectiv devine in acest fel (daca initial avea mezou era intraperitoneal) secundar retroperitoneal (pe fata anterioara acoperit de peritoneul parietal posterior definitiv iar posterior va fi acoperit de fascia de coalescenta interpusa intre viscerul respectiv si peretele posterior al abdomenului)

1.fascia retroduodenopancreatica TREITZ :se formeaza prin fuziunea mezoduodenului cu peritoneul parietal primitiv

- D2, D3,D4, cap + corp pancreas

2.fascia de coalescenta retrocolica TOLDT I se formeaza prin fuziunea foitei drepte a mezocolonului ascendent cu peritoneul parietal definitiv

3. fascia de coalescenta retrocolica TOLDT II se formeaza prin fuziunea foitei stangi a mezocolonului descendent cu peritoneul parietal primitiv

- pentru colonul descendent - organe secundar retroperitoneale

Impartirea topografica a cavitatii peritoneale:

DESEN

- colonul transvers si mezocolonul transvers impart cavitatea peritoneala in 2 etaje:

1. supramezocolic( supracolic ; glandular)

2. inframezocolic( infracolic)

1. Contine : ficat, stomac, splina, D1, partea superioara a D2, partea superioara a capului si corpului pancreasului - duodenul si pancreasul apartin ambelor etaje

- radacina mezenterului intinsa de la unghiul ileocolic - flancul drept al flexurii duodeno-jejunale, imparte etajul mezocolic in 2 spatii:

a. spatiul mezentericocolic drept (firida colica dreapta)

b. spatiul mezentericocolic stang (firida colica stanga)

a. forma triunghiulara, spatiu inchis delimitat de :

-dreapta: colon ascendent

-stanga: radacina mezenterului

-superior: colonul transvers, mezocolonul transvers

b. este deschis, comunica inferior cu cavitatea pelvina, delimitata la dreapta de radacina mezenterului, stanga de colonul descendent, superior - colonul transvers si mezocolonul transvers

- firidele colice sunt delimitate posterior de peritoneul parietal posterior format din rasfrangerea foitelor radacinii mezenterului:

-dreapta - delimitat posterior de foita dreapta a radacinii mezenterului

-stanga - delimitat posterior de foita stanga a radacinii mezenterului

- anterior foitele sunt ocupate de anse jejuno-ileale

- intre peretele lateral al cavitatii abdominale si colonul ascendent se delimiteaza spatiul paracolic drept: superior este inchis de ligamentul frenocolic drept

- spatiul paracolic stang :delimitat de :

dreapta: colon descendent

stanga: peretele lateral al abdomenului

superior: ligamentul frenocolic stang - flexura colica stanga si fata anterioara a diafragmei, trecand pe sub polul anterior (inferior ) al splinei - sustentaculum lienis (sustine splina)

inferior: fosa iliaca stanga

- fosa iliaca dreapta - cec

Spatiul extraperitoneal

- reprezinta spatiul delimitat de peritoneul parietal si peretii cavitatii abdomino-pelvine

- este alcatuit din:

spatiu preperitoneal

spatiu subperitoneal (pelvisubperitoneal)

spatiu retroperitoneal

- spatiul preperitoneal:este delimitat de peritoneul parietal anterior si de peretele anterior al abdomenului. Comunica inferior cu spatiul retropubian (prevezical) RETZIUS.

Continut: peritoneul parietal anterior este ridicat de o serie de formatiuni formand plicile ombilicale:

- mediana : ridicat de uraca (cordon alantoidian fibrozat), de la fundul vezicii urinare - ombilic

- mediale: peritoneul parietal anterior de aa. ombilicale. De la fetele laterale ale vezicii la ombilic

- laterale: peritoneul parietal anterior de vasele epigastrice inferioare

- intre plici se delimiteaza depresiuni peritoneale = fosete:

supravezicala:intre mediana si mediala

inghinala mediala: intre mediala si laterala

inghinala laterala: intre cele 2 laterale

Spatiul retroperitoneal

- intre peritoneul parietal posterior si peretele posterior al abdomenului

- comunica cu :

superior: prin orificiul diafragmatic cu cavitatea toracica

inferior :cu spatiul pelvin subperitoneal

- continut: organele si formatiunile vasculare si nervoase primitiv retroperitoneale: rinichi, glande suprarenale, uretere ( parte lombara), aorta + ramuri, vena cava inferioara + afluenti, lant simpatic latero-vertebral, plexuri nervoase vegetative, ganglioni limfatici

Spatiul subperitoneal

- intre peritoneul parietal pelvin si perineu

- continut: la barbati: o parte din vezica urinara, rect; in intregime: prostata, ducte deferente, ureter pelvin, vezicule seminale. La femei :o parte din uter, vagin, col uterin, rect, vezica urinara, ureter pelvin, plexuri nervoase vegetative, vase (ramuri din a. iliaca interna, afluenti ai v. iliace interne), ganglioni limfatici.

Bursa omentala

- este un diverticul al cavitatii peritoneale mari , comunica cu cavitatea peritoneala prin orificiul epiploic sau hiatusul Winslow

- situata posterior de omentul mic si fata posterioara a stomacului (inapoia ligamentului hepato-gastric)

- orificiul epiploic : delimitare :

+ anterior - ligamentul hepato-duodenal

+ apartine Om si contine pediculul

+ hepatic = pars vasculosa

- pedicul hepatic = a hepatica comuna, proprie, vena porta si coledoc

+ posterior : peritoneul posterior parietal ce acopera VCI

+ superior : lobul caudat al ficatului

+ inferior : bulbul duodenal

- prin acest orificiu se intra din cavitatea peritoneala mare in vestibulul bursei omentale

Vestibulul BO

- delimitari :

- ant. : ligamentul hepato-gastric

- post : peritoneul parietal posterior care acopera VCI, pilierul drept diafragmatic , aorta abdominala, plexul celiac

- sup : lob caudat ficat

- inf : curbura mica a stomacului

- din vestibulul BO, prin orificiul BO se intra in BO propriu zisa

- orificiul BO delimitari :

+ ant : mica curbura a stomacului

+ post : plicile gastro pancreatice : superior pun de a. gastrica stanga si inferior de a. gastrica dreapta

- BO propriu zisa : delimitari :

+ ant : fata posterioara a stomacului acoperit de peritoneul visceral

+ post : peritoneul parietal posterior ce acopera corpul pancreasului

+ sup : ligamentul gastro frenic

+ inf : mezocolonul transvers

- recesurile BO :

1. recesul splenic al BO : delimiteaza intre ligamentul gastrosplenic si posterior ligamentul renosplenic (fata anterioara a rinichiului  - splina; contine coada pancreasului + pedicul - intre foitele lui : vase gastrice scurte si vase gastroepiploice stangi)

Desen

2. recesul omental superior , delimitat intre diafragma tapetata de peritoneul parietal si ligamentul gastro-frenic (curbura mare a stomacului , delimiteaza fornixul gastric - fata inferioara a diafragmei )

3. recesul omental inferior - situat posterior de omentul mare

- intre stomac, colon transvers si ligamentul gastro - colic

ESOFAGUL ABDOMINAL

Se intinde de la hiatusul esofagian la cardia

Are o lungime de aproximativ 3 cm, variabila depinzand de miscarile diafragmei in timpul respiratiei si gradul de umplere a stomacului

La trecerea prin hiatusul esofagian al diafragmului format de pilierul drept, prezinta stramtoarea diafragmatica

Intre peretele esofagului si circumferinta orificiului esofagian al diafragmului se afla membrana frenico-esofagiana (nerv NI) la formarea careia participa :

1. fibre ascendente din fascia diafragmatica inferioara (tapeteaza fata inferioara a diafragmei) care ascend si se termina in adventicea si stratul muscular al esofagului abdominal

2. fibrele descendente din fascia diafragmatica superioara (acopera fata superioara a diafragmului) coboara prin orificiul esofagian al diafragmei si se intretes cu fibrele membranei frenico-esofagiene

- contentia gastro- esofagiana este asigurata de contractia :

3. Fibrelor musculare ale pilierilor diafragmatic

- esofagul abdominal (EA) se deschide oblic in stomac formand un unghi = incizura cardiei (sau unghiul lui Hiss); la interior ii corespunde valvula Gubarow

- contentia mai este asigurata si de 2 fascicule musculare : Rouget (fasc posterior stang) si Juvara (drept anterior) ce provin din pilerii diafragmatici si se termina in peretele esofagian ancorand si fornixul gastric de diafragma.

- dispozitia in cravata a fibrelor musculare oblice ale stomacului in jurul orificiului cardiei ce ancoreaza stomacul de diafragm

- largirea orificiului esofagian al diafragmei are drept consecinta aparitia herniilor hiatale - da simptomatologia de ulcer : dureri epigastrice , reflux gastroesofagian (senzatia de perozes - arsura )

- refluxul gastro-esofagian apare si in citoplasma in care toti (unii factori care asigura contentia sunt afectati

Raporturi :

- ant : EA este acoperit de peritoneu

- post - pe fata sa posterioara are adventice , fiind organ extraperitoneal

ant - trunchiul vagal anterior

fata viscerala a ficatului pe care lasa impresiunea esofagului

- post - acoperit de adventice , pilierii diafragmatici, hiatus aortic al diafragmei, aorta abdominala, trunchi vagal posterior (X drept), vase frenice inferioare stangi, vase suprarenale superioare stangi

Structura : mucoasa esofagiana prezinta jonctiunea esogastrica determinata de trecerea de la epiteliul pavimentos al esofagului la epiteliul unistratificat cilindric al mucoasei gastrice

- aceasta zona este frecvent afectata de modificari neoplazice

- submucoasa : formata din plexul vascular, nervos vag, portiunea secretorie a glandelor

- musculara : 2 straturi longitudinal si circular

- peritoneu (anterior ) , adventice  (posterior)

Vascularizatie :

- aa. gastrice scurte (ram din a. splenica)

- a. cardioesofagiana (ram din a. gastrica stanga )

- a. frenica inferioara stanga

- vv. esofagiene (- VCS)

- v. gastrica stanga ( - v. porta)

- intre vv. esofagiene si afluentii v. gastrice stangi se formeaza la nivelul junctiunii esogastrice anastomoze portocave ; in sindromul de hipertensiune portala (hepatita cronica, ciroza) aceste anastomoze se dilata si formeaza varice esofagiene

- limfaticele se varsa in ggl. limfatici gastrici stangi iar eferentele acestora in ggl. celiaci

Inervatia :

- trunchiurile vagale (parasimpaticul)

- plexul gastric stang (plexul celiac)