Medicina
Viscul leac exceptional - moduri de folosireVISCUL (Viscum album) Cine nu cunoaste acea planta care traieste ca semiparazit pe foioase si conifere, fixata cu ajutorul radacinilor sale sugatoare si imprastiate si pe care n-o mai putem indeparta din viata noastra gratie puterii sale tamaduitoare? Ea creste sferic pe ramurile plantei-gazda. Frunzele vesnic verzi sunt pieloase. Fructele, in forma unor bobite, sunt albicioase, putin sticloase, in interior viscoase si lipicioase. Pasarile raspindesc saminta cleioasa, f'recind-o cu ciocul de crengi sau eliminind-o nedigerata in excremente. Numai asa este posibila inmultirea plantei, caci s-a dovedit ca saminta ei nu ajunge sa incolteasca nici pusa in apa, nici in pamint. Viscul se mai intilneste in popor si sub alte denumiri, cum ar fi: stoletnic, vase, vasc-de-par, vasc-de-brad. Viscul a fost o planta de leac si farmece inca de pe vremea stramosilor nostri. Este invaluita de mister, tiruizii (preotii celti) o considerau o planta sfinta, un leac universal ce putea sa inlature orice rau. Preotii o taiau cu cutite si seceri de aur in cadrul unor ceremonii festive. Vechii medici naturisti foloseau viscul ca un mijloc excelent si cu actiune sigura in combaterea epilepsiei Aceasta forta lecuitoare straveche o recunoaste si adeptul lui Kneipp, dr. Bohn, in zilele noastre el recomanda viscul contra spasmelor cronice si a acceselor de isterie.
|
Functii lipsa, necombinate, absenta pasilor optimi pentru executarea unui task, functii care nu au fost create/gandite/designed pentru modelele mentale ale utilizatorilor |
||||||||||||
Continutul |
Deplinatatea si acuratetea informatiilor pe interfata |
Continut lipsa sau gresit, prezentarea informatiei inadecvata for scanability |
|||||||||||
Navigare |
Usurinta navigarii intre spatiile informationale |
Butoane de navigare nepotrivite pentru pagini lungi, forms, charts, and related links |
|||||||||||
Altele |
Branding (identitatea companiei), Web Guidelines, Accesibilitate (design pt cei cu dizabilitati) si alte probleme care nu intra la categoriile anterioare. |
Branding- diferite versiuni ale logo-ului pe site. Web Guidelines- dimensiunea si tipul fisierelor la dowloadare nu sunt precizate. Accesibilitate- Frame-urile folosite in design do not support screen readers. |
Standardizarea formatului evaluarii - Un astfel de format ar garanta consecventa evaluarii la toti participantii, usurand estimarea competentei lor. De exemplu, formatul standard poate cuprinde prametrul UI, gravitatea si the heuristic violated.
Tabelul 3: Formatul evaluarii
Problema |
Prezenta a doua link-uri denumite 'Help' mareste posibilitatea ca utilizatorul sa dea click pe link-ul gresit. |
Parametrul UI |
Denumirea |
Gravitate |
Major Issue |
Heuristic violated |
Error prevention |
Inceperea evaluarii - Evaluatorilor li se cere sa lucreze cat mai performant intr-un mediucare nu le distrage atentia.
Folosirea evaluarilor individuale pentru extragerea unui standard - Confruntarea problemelor individual identificate de fiecare evaluator si eliminarea celor care se repeta. Un grup de 3 sau mai multi experti euristici vor elimina falsele probleme identificate si vor ajunge la un consens legat de gradul de gravitate al fiecarei probleme.
Folosirea acestui standard pt. masurarea competentei fiecarui evaluator - Pe baza acestui standard se calculeaza clasamentul individual.
Derive insights - Analiza competentelor de evaluare euristica de-a lungul timpului va oferi o buna cunoastere a performantei evaluatorilor. Aplicabilitatea acestei tehnici intr-o serie de alte zone va fi discutata mai tarziu.
O evaluare pilot ar ajuta la consolidarea procesului de estimare a competentei. De exemplu, un pilot poate arata daca timpul alocat, alegerea parametrilor UI si orizontul evaluarii sunt adecvate.
Descrierea gradelor de severitate
Acestea ajuta la separarea problemelor minore de cele catastrofale, cu scopul de a stima efortul si resursele necesare ajustarii problemei. Calitatea interfatei poate fi masurata prin numarul de probleme grave identificate. Plecand de la cercetarea lui Nielsen (Nielsen, 1994), am identificat 3 categorii:
Showstopper: o problema catastrofala care impiedica utilizatorii sa foloseasca eficient site-ul si le obstructioneaza indeplinirea obectivelor.
Major Issue: o problema ce cauzeaza pierdere de timp si increases the learning or error rates
Irritant: o problema minora de aspect sau consistenta care incetineste putin utilizatorii. Violeaza minim directivele uzabilitatii (the usability guidelines).
Factorii de greutate
Unui showstopper i s-a dat o greutate de 5 puncte (vezi Tabelul 4), unui major issue o greutate de 3 puncte si unui irritant una de 1 punct. Am folosit acest sistem din doua motive. Primul pentru a stimula evaluatorii sa gaseasca mai multe showstoppers, marindu-si astfel scorul total. Al doilea a fost acordarea unei importante mai mari problemelor catastrofale decat celorlate doua.
S-a dat unui numar de 4 experti euristici o scara Likert de 5 puncte, mergand de la not critical to very critical. Li s-au dat si definitiile gradelor de gravitate si li s-a cerut sa noteze starea critica a severity rating. An average of the ratings for each severity rating formed the basis for assigning the weight factors.
Tabelul 4: Formula HEQS
Scorul individual HEQS = (nr total de Showstoppers / individ)*5 + (nr total de Major Issues / individ)*3 + ( nr total de Irritants / individ)*1 |
Scorul standard HEQS = ( nr total standard de Showstoppers)*5 + ( nr total standard de Major Issues)*3 + ( nr total standard de Irritants)*1 Standardul este o confruntare a tuturor problemelor unice valide identificate de toti evaluatorii. |
Procentajul HEQS% = (Scorul individual HEQS/ Scorul standard HEQS)*100 |
Evaluarea individuala
Indivizii au fost evaluati prin calcularea frecventei problemelor unice identificate de ei in cadrul fiecarui parametru UI (Tabelul 5) si in cadrul fiecarui grad de gravitate (Tabelul 6).
Tabelul 5: probleme bazate pe parametrii UI
Parametrul UI |
Standardul |
Evaluatorul A |
||||||||||||||||||||||
Design-ul interactiunii |
|
|
||||||||||||||||||||||
Design-ul vizual |
|
|
||||||||||||||||||||||
Arhitectura informatiei |
|
|
||||||||||||||||||||||
Functionalitatea |
|
|
||||||||||||||||||||||
Denumirea |
|
|