Igiena sarcinii - consilierea preconceptuala, alimentatia in sarcina

IGIENA SARCINII

SARCINA

NORMOGRAVIDIE = STARE FIZIOLOGICA

DISGRAVIDIE = STARE PATOLOGICA A SARCINII

IGIENA SARCINII

Asigurarea conditiilor ca o sarcina sa fie dusa la termen

Graviditatea sa nu dauneze mamei

Rezultarea unui produs de conceptie sanatos

Sarcina si nasterea sa fie o experienta placuta

Consilierea preconceptuala

Alimentatia in sarcina

Activitatea profesionala

Imbracamintea si sarcina

Activitatea sexuala in sarcina si lehuzie

Pregatirea psihologica pentru nastere

I. CONSILIEREA PRECONCEPTUALA

1. Informarea viitoarei mame pentru prevenirea riscurilor materne si fetale

2. Monitorizarea diabetului

3. Intreruperea medicatiilor care pot determina malformatii congenitale:

- warfarina

- inhibitori de enzima de conversie

- retinoizii

- alte droguri

4. Tratarea maladiilor preexistente sarcinii:

- HTA severa

- echilibrarea diabetului

- tireopatiile

- toxoplasmoza

Amanarea unei sarcini pana la tratarea maladiilor preexistente

Preventiv administrarea de acid folic 0,4 mg/zi pentru prevenirea

deficientelor de tub neural

5. Incadrarea viitoarei mame in grupuri de risc obstetrical si incunostintarea acesteia pe baza

- constituentilor biologici                  - talie

- greutate

- varsta

- Rh

- bazin distocic

- antecedente obstetricale:   - uter cicatricial

- boala abortiva

- insuficienta cervico-istmica

- fat mort in antecedente

- patologia preexistenta sarcinii       - cardiopatii

- diabet

- rinopatii

- TBC

- toxoplasmoza

- sifilis

- tulburari psihice

- boli renale

II. ALIMENTATIA IN SARCINA

Gravida nu trebuie sa manance "cat pentru doi"

Alimentatie    - rationala, hiperproteic

- surplus de vitamine

- surplus de oligoelemente

Media necesarului pe zi - 2000-2500 Kcal/zi

Proteine 10-15%

Lipide 20-30%

Glucide 50-60%

Surplus fiziologic 12-14 kg in 9 luni

PROTEINELE asigura:

- cresterea fatului

- dezvoltarea placentei

- dezvoltarea uterului

- dezvolatarea sanilor

- productia de lapte

LIPIDELE

- importanta sursa de energie

- asigura aportul de vitamina A

- componenta esentiala a membranelor celulare si a encefalului

GLUCIDELE

- asigura aportul energetic fiind sursa de enegie

MINERALE SI OLIGOELEMENTE

- Fe, Ca, I, Co, Zn

- deficitul afecteaza mama si fatul

VITAMINE

- C, B12, Acid folic, A, D3

ALCOOL → poate determina "sindromul fetal alcoolic"

FUMAT → hipotrofie fetala,

→ nastere prematura

DROGURI        → avort

NU → nastere prematura

→ moarte intrauterina a produsului de conceptie

MEDICATIE → malformatii congenitale

→ limitare a cresterii intrauterine fetale

VALOAREA APORTULUI DE MINERALE, VITAMINE SI OLIGOELEMENTE IN TIMPUL GESTATIEI

		GESTATIE
										Modificari adaptative ale organismului femeii la starea de gestatie
	SURPLUS DE MINERALE OLIGOELEMENTE VITAMINE
									Dezvoltarea armonica a produsului de conceptie

			Dereglari ale metabolismului gravidei Inducerea unei patologii in cursul: - gestatiei - travaliului - lehuziei Inducerea unei patologii fetale

CONTUREAZA

Stare premergatoare

						De preferat natural - prin alimentatie: - rationala - variata - sa asigure aportul caloric necesar - sa asigure toate principiile alimentare
	APORTUL DE VITAMINE SI OLIGOELEMENTE IN CURSUL GESTATIEI
		Statistici pe glob 400.000 nou-nascuti cu DTN/an Locul doi dupa malformatiile cardiace Preocupare crescuta pentru diagnostic precoce si preventie

Statistica

     1 din 33 nou-nascuti prezinta un defect structural grav

     Aceasta statistica nu include nasterile premature, copiii cu greutate mica la nastere sau copiii retardati

Incidenta la nastere a malformatilor congenitale

Statistici In Romania      200.000 nou-nascuti / an      10.000 nou-nascuti cu malformatii congenitale*      47,9% reprezinta malformatii ale aparatului circulator      Urmeaza defectele de tub neural

Ce cauzeaza defectele de nastere?

Factori genetici

Statusul nutritional matern

Drogurile

Infectiile

Imbunatatirea factorului nutritiv al mamei realizeaza o profilaxie a patologiei fatului

Caracteristici ale defectelor de nastere

     Debut timpuriu

     Solutia optima: preventia

Suplimentarea periconceptionala cu multivitamine continand acid folic

Preventia Generala

Suplimentarea periconceptionala este dificila?

Fortificarea alimentelor

Suplimentarea periconceptionala multivitamine / acid folic

• Numar mare de sarcini neplanificate
• Un mic procent din sarcinile planificate primesc suplimentare periconceptionala
• Dileme teoretice acid folic singur sau multivitamine

Surse alimentare de acid folic

100μg folat alimentar=50 μg acid folic

Aportul zilnic alimentar de folati

Efectele deficientei de Acid Folic

Malformatii congenitale

Defecte de tub neural

o       Schizis facial

o       Spina bifida

o       Anencefalia

Malformatii cardiovasculare

Malformatii ale membrelor

o       Avort spontan

o       Prematuritate

o       Greutate mica la nastere

o       IUGR

o       Abruptio placentae

o       Pre-eclampsia

Dezvoltarea Tubului Neural si aparitia DTN

HIPERVITAMINOZA

ACID FOLIC intervine in:

- metabolismul bazelor purinice si pirimidinice,

- sinteza acizilor nucleici,

- sinteza derivatilor portfirinici,

- sinteza de aminoacizi (alaturi de vitamina B12)

• Recomandarile oficiale se refera la suplimentarea nutritionala cu 400µg folati/zi

• Modificarea dietei, oricat de riguroasa nu suplineste acest necesar

• Se impune aportul exogen individual

0,4mg/zi acid folic

4 mg/zi acid folic (antecedente de DTN)

(Institute of Medicine, National Academy of Science,1998)

Vitamina A

     Rol:

diferentiere celulara,reproducere si dezvoltare embrionara

Imunitate

acuitate vizuala

Antioxidant

     Deficitul afecteaza vederea,

aparatul respirator, pielea,

tractul gastro-intestinal,

glandele sudoripare, osul

In sarcina si alaptare necesarul creste cu 25%

Suplimentarea cu Vit A si β-caroteni reduce mortalitatea materna cu 40%, si respectiv 50%

     Aport recomandat:3000 UI zi

     Deficienta (20-50% gravide):

Avort, preeclampsie

Intarzierea maturarii pulmonare

Alterare renala cu deficit nefroni

Prematuritate, IUGR

Functie imuna deprimata la nou-nascut

Vitamina A intre deficienta si toxicitate

     Aport excesiv retinoizi (>10 000 UI):

     Efect embriotoxic si teratogen: defecte ale organelor derivate din creasta neurala craniala

(Rothman et al.,1995; WHO,1998;Reifen R,Nutrition and Health 2001)

     Toxicitate materna

     Carotenii previn efectele deficientei fara efecte teratogene

HIPERVITAMINOZA

VITAMINA A - Hipertensiune intracraniana,

- Cefalee,

- Anorexie,

- Hepatospenomegalie,

- Descoamarea pielii,

- Prurit,

- Incetarea cresterii nounascutului

Beta-caroten NU Vitamina A 2 mg (3334 IU)

o       Un consum excesiv de vitamina A poate fi toxic pentru fat

o       Vitamina A este concentrata in organsim, de aceea se recomanda o atentie sporita in cazul suplimentarii.

o       Conform studiilor epidemiologice, nivelul ridicat de vitamina A in timpul sarcinii poate duce la cresterea riscului aparitiei defectelor congenitale.

o       Probele arata ca un consum de 3000 mcg RE/zi (10.000 IU) poate favoriza aparitia malformatiilor.

o       Centrum® Materna contine Beta-caroten - provitamina A

o       Beta-caroten-ul este un carotenoid si se gaseste in morcovi, carne, broccoli si spanac.

o       Beta-caroten-ul este transformat de catre organsim in vitamina A.

Beta-caroten vs. Vitamina A

o       Femeile care intentioneaza sa ramana insarcinate sau care sunt gravide trebuie sa evite suplimentele dietetice care contin vitamina A, cu exceptia recomandarilor medicale.

Expert Group on Vitamins and Minerals: "Safe Upper Levels for Vitamins and Minerals", May 2003

o       Este mult mai sigura substituirea cu beta caroten, care nu prezinta nici un risc chiar si in doze mai mari.

o       Beta-caroten-ul trebuie sa inlocuiasca Vitamina A in timpul sarcinii.

Vitamina E

     Rol: antioxidat

imunomodulator prin proliferarea limfocitelor

inhibarea aderarii plachetare

inhibarea activitatii protein-kinazei C

favorizarea functiei gonadice=vitamina "antisterilitate"

     Transfer placentar scazut: nou-nascutii au 1/5 din nivelul sangvin normal

     Deficitul afecteaza sistemele nervos, reproducator, muscular, miocardul si hematopoeza

HIPERVITAMINOZA

Vitamina E - tulburari ale ciclului menstrual,

- involutia ovarelor,

- afectiuni nervoase

Vitamina D

     Rol:

reglarea metabolismului fosfo-calcic

reducerea proliferarii

inducerea diferentierii celulare

Vitamina C      

     Roluri:

antioxidant

sinteza: colagen, proteoglicani, carnitina, acid folic

reactie leucocitara,fagocitoza

dezvoltare placentara normala -previne abruptio placentae

absorbtia intestinala a Fe: transformarea Fe feric in Fe feros

Vitamina B1

Rol

-Coenzima in metabolismul glucidelor si cetoacizilor

Stimularea celulelor neuronale si a altor tesuturi excitabile

Deficit

-Boala Beri-Beri

-Alcoolism

-Dializa

-Nutritie parenterala

-Sugari!!

Sarcina

-In disgravidia precoce, cu varsaturi frecvente

5-10mg/zi

Vitamina B2

Rol

-Reactii de oxido-reducere

-Absorbtia fierului

-Integritatea tesutului epitelial si nervos

-Producere suprarenaliana de adrenalina

-Sinteza steroizilor,eritrocitelor,glicogenului

Deficit -Stomatita, glosita, cheilita

-Dermatita seboreica(fata si trunchi)

-Anemie (reticulocitopenie)

-Neuropatie

Sarcina -Putina vitamina B2 in laptele matern

-Deficit de B2 la sugarii tratati cu UV pentru hiperbilirubinemie

Vitamina B6

-Rol

-Coenzima in metabolismul amino-acizilor si al triptofanului si in sinteza neurotransmitatorilor

-Stimularea productiei de PG,Ac,eritropoeza

-Absorbtia B12

-Deficit -Dermatita seboreica

-Convulsii (in special la sugar-datorita scaderii de GABA in creier)

-Anemie

-Sarcina-Dezvoltarea sistemului nervos

-NMDA - receptori pt neuronii implicati in memorie si invatat

-Deficitul de B6 in sarcina scade sinteza de insulina pancreatica

Rolul vitaminelor in sarcina

Vitamina B12-Sinteza nucleotidelor, a mielinei si a lantului de acizi grasi

Hematopoieza

Ritm biologic

Biotina-Sinteza acizi grasi

Gluconeogeneza

Catabolism aminoacizi

Reglarea exprimarii genelor

Protectie palatoschizis, membre scurte congenitale

Acid folic -Sinteza acizilor nucleici

Scaderea homocisteinemiei

Ac pantotenic

Componenta a coenzimei A

Intervine in procesul de formare si refacere a tesutului epitelial

Rolul mineralelor in sarcina

Calciu-Mineralizare tesut osos

Simpatomimetism

Exitabilitate neuromusculara

Coagulare

Semnal intracelular

Mentinere structura celulara

Magneziu-Metabolism / activitate Vit D

Sinteza/secretie PTH

Excitabilitate/transmitere neuromusculara

Sinteza proteica

Metabolism energetic

Sinteza nucleotide

Legatura ARN-ribozomi

Fier-Hemoproteine

Homeostazia termica

Necesarul de fier creste cu 50%

Necesar trim II si III: 1000mg

crestere vol. eritrocitar la mama

eritropoieza fetala

Necesar maxim in trim.III

transfer masiv catre fat

Aport prin dieta insuficient

Pentru o buna profilaxie a anemiei gravidice megaloblastice aportul zilnic:

Fe - 15-30 mg/zi

Cu - 4-6 mg/zi

Iod - 150-200 mg/zi

Zinc - 16-20 ng/zi

Deficienta de fier: o realitate a sarcinii

Aport < 70% din necesar:

70% femei sub nivel prag saracie

56% femei cu stare materiala buna

(Block G, Ann N Y Acad Sci 1993)

Incidenta anemiei prin deficit de fier:

10-15% la gravide (58% Reg Pacific de Vest - 3%Elvetia)

4% in restul populatiei feminine

Feritina serica scade marcat S12-S25

Feritina pregestationala-factor predictiv al anemiei in sarcina

Efectele deficitului de Fier in sarcina

Materne:

anemie agravata postpartum

infectii puerperale

Fetale:

prematuritate

greutate mica la nastere

moarte fetala

reducerea depozitelor fetale persistenta in primul an

anemie cu afectarea dezvoltarii

HTA la maturitate

Administrarea Fierului in sarcina

Profilactic:

Toate gravidele in trim II si III

30 mg Fe/zi

(Institute of Medicine-United States 1990)

Terapeutic:

Hb<11g/100ml, Ht<33% in trim I si III

Hb<10,5g/100ml, Ht<32% in trim II

60-120 mg Fe/zi +15 mg Zn/zi + 2 mg Cu/zi

Vit C, B12, Ac folic, aport proteic adecvat

Este necesara suplimentarea cu Magneziu?

Reducerea semnificativa a hemoragiei antepartum

Reducerea riscului SGA cu 30%

Administrarea anterioara S25 reduce semnificativ rata prematuritatii

Suplimentarea cu Magnesiu Magnesiu - 100 mg (320-360 mg)*

oMagnesiu este esential pentru functionarea normala a glandelor paratiroide si metabolismul vitaminei D, transmiterea neuromusculara.

oReduce semnificativ hemoragia antepartum.**

oAportul de Mg inainte de saptamana 25 reduce semnificativ riscul nasterilor premature.***

oPre-eclampsia si eclampsia sunt cele mai importante cauze de moartalitate in sarcina in UK, USA si tarile nordice, tari care consuma cele mai multe produse lactate imbogatite in calciu.

oIntre Calciu si Magneziu trebuie mentinut un raport optim pentru a pastra un tonus muscular adecvat si a preveni spasmele musculare si convulsiile.

oNivelele de Estrogen si Progesteron care cresc pe masura ce sarcina avanseaza maresc nevoia in Mg a organismului.****

Rolul oligoelementelor in sarcina

Zinc-Sinteza si stabilizarea materialului genetic

Gametogeneza si functie gonadica

Procese de replicare si diferentiere celulara

Sinteza si degradarea: proteine,lipide,glucide

Stimulare imunitate

Cupru-Deficitul in utero duce la:

alterari ireversibile (probabil prin agresare oxidativa excesiva)

alterarea sintezei colagenului si elastinei

Mangan-Eritropoieza si sinteza de Hb

Metabolismul carbohidratilor

Biosinteza colesterolului

Sinteza tesutului conjunctiv

Deficienta de Zinc in sarcina este frecventa

Situatii predispozante:

Diete bazate pe cereale

Suplimentare masiva Fe

Afectiuni gastro-intestinale

Consum alcool, tutun

Stress acut

Acrodermatitis enteropathica

Efectele deficientei de Zinc

Materne:

Anemie

Avorturi repetate

Distocii de travaliu

Fetale:

Prematuritate

Retard de crestere iu

Malformatii SN (anencefalie)

Retard mental

Deficiente de zinc

oDeficienta de zinc in organismul matern poate intarzia cresterea si dezvoltarea fatului.*

oAlaptarea la san poate cauza epuizarea depozitului matern de zinc, din cauza necesarului crescut de zinc in timpul alaptarii.

oDeficientele de zinc duc la cresterea riscului aparitiei malformatiilor la nou-nascuti: (sindactilie prezenta la nivel palmar sau plantar; dezvoltarea insuficienta a organelor genitale, sindrom Down, autism)

oCopii cu deficit de zinc in primul an de viata pot avea un ritm de crestere mai mic, intrazieri in dezvoltarea psihomotorie si prevalenta crescuta a infectiilor severe***.

oChiar si o dieta variata si corecta nu poate acoperi necesarul zilnic de Zinc.

De ce suplimentare cu Zinc ?

Necesarul in sarcina + 38%

Cresterea greutatii la nastere

Goldenberg, JAMA 1995

Cresterea de 4 ori a eficientei terapeutice a Vit A in restaurarea vederii nocturne

Mahomed K, Cochrane Rev 2002

Premise optime pentru dezvoltarea neuronala-evaluarea in utero ultrasonografica descrie pattern cardiac si miscari fetale optime

Merialdi M, Am J Obstet Gynecol 2004

Cresterea lungimii diafizei femurale fetale

Merialdi M, Am J Clin Nutr 2004

Suplimentarea cu Zinc Zinc: 7 mg (2-15 mg)*

oOrganismul are nevoie de Zinc pentru sinteza, regenerarea si functionarea ADN-ului. Un aport adecvat de zinc asigura dezvoltarea optima a celulelor in timpul sarcinii.

oZinc-ul este un mineral esential pentru suportul sistemului imunitar si vindecarea plagilor.

Suplimentarea cu Seleniu 25 mcg (27-65 mcg)*

o       Se recomanda suplimentarea cu Seleniu de la 25 pana la 50 µg/zi in timpul sarcinii si alaptarii

Neve J. Universite Libre de Bruxelles, Laboratoire de Chimie Pharmaceutique Organique, Belgique. Rev Fr Gynecol Obstet. 1990 Jan;85(1):29-33.

o       Seleniu este un element important pentru dezvoltare, crestere si metabolism prin reglarea hormonilor tiroidieni.

Holben DH, Smith AM. "The diverse role of selenium within selenoproteins: a review." J Am Diet Assoc. 1999;99(7):836-843. Larsen PR, Davies TF, Hay ID. "The thyroid gland." In: Wilson JD, Foster DW, Kronenberg HM, Larsen PR, eds. Williams Textbook of Endocrinology. 9th ed. Philadelphia: W.B. Saunders Company; 1998:389-515.

o       Suplimentarea cu Seleniu contribuie la protectia impotriva stresului oxidativ pe ADN si membranele celulare.

Efectele deficitului de Seleniu

o       Conform studiilor recente, sporirea aportului de Seleniu, ca parte a unei diete, duce la prevenirea unor cazuri de pre-eclampsie.

o       Riscul aparatiei pre-eclampsiei este de peste 4 ori mai mare, la femeile cu deficit de Seleniu.

Femeile cu un nivel scazut de Seleniu au suferit diverse boli, si au avut mai frecvent nasteri premature.

Rayman M et al. Low selenium status is associated with the occurrence of the pregnancy disease pre-eclampsia in women from the United Kingdom. Am J Obstet Gynaecol, 2003; 189: 1343--9

o       Cantitatea scazuta de Seleniu in sangele matern a fost corelata cu riscul crescut de avort spontan.

Keen CL et al. "The plausibility of micronutrient deficiencies being a significant contributing factor to the occurrence of pregnancy complications." J Nutr 2003 May; 133(5Suppl 2):1597S-1605S

o       Deficienta de Seleniu poate accentua efectele deficientei de Iod.

ETAPELE SINTEZEI HORMONILOR TIROIDIENI (T3, T4)

1. IODOCAPTARE
2. CONVERSIA IODULUI SAU ORGANIFICAREA

Oxidarea iodului

Iodarea tireoglobulinei

Biosinteza tironinelor

3. ELIBERAREA HORMONILOR TIROIDIENI

T4 = 4,5-10,5 μg la 100 ml

T3 = 0,07-0,17 μg la 100 ml

Deficienta iod → hipotiroidism → boala severa la nou-nascut

CRETINISM GUSOGEN

Iod
200 mcg (175-200 mcg)*

oDeficienta favorizeaza riscul de avort.

oAportul adecvat de Iod in sarcina este esential pentru dezvoltarea neurologica normala.

oAmerican Thyroid Association's Public Health Committee pune un accent deosebit pe cresterea continutului in Iod a suplimentelor nutritive. Un studiu recent a aratat ca numai 35% din produsele prenatale contin Iod. Din totalul produselor care contin Iod numai 15% contin mai mult de 150μg Iod in doza zilnica

oUn complex de vitamine prenatal care contine numai 150μg Iod poate sa fie insuficient in conditiile unei diete sarace in Iod versus DZR***

Iod
200 mcg (175-200 mcg)*

Aportul de Iod necesar pentru a preveni instalrea hipotiroidismului atat la mama cat si la fat in timpul sarcinii si prin aceasta de a prevenii riscul afectarilor cerebrale este de aproximativ

200 µg/zi

Human Vitamin and Mineral Requirements WHO 2004

Iod
200 mcg (175-200 mcg)*

oDeficitul de Iod in timpul sarcinii determina cretinism si o posibila pierdere a sarcinii.

oPot apare nasteri premature sau de feti morti

Black RE "Micronutrients in pregnancy" Br J Nutr. 2001 May; 85 Suppl 2: S193-7

Ladipo "Nutrition in pregnancy: mineral and vitamin supplements" Am J Clin Nutr 2000; 72(suppl): S280-90

oDeficitul de Iod este acceptat in prezent ca fiind cea mai frecventa cauza de afectari cerebrale ce pot fi prevenite din lume

Factori care afecteaza statusul
micronutrientilor

Suplimentarea echilibrata protein calorica si cu Mg previn SGA in tarile slab dezvoltate

Aministrarea de Fe si folati reduce anemia

Suplimentarea cu Ca a femeilor cu risc crescut si aport scazut scade incidenta HTAIS si preeclampsiei

Vitamina A si β-carotenii scad mortalitatea materna

Uleiul de peste, Vit C si E par sa previna nasterea prematura

Necesitatile nutritionale in timpul sarcinii si alaptarii

Necesarul energetic creste cu

o150 kcal/zi in trimestrul I

o300 kcal/zi in trimestrul II si III

oNecesarul de calorii creste cu doar 15%, in timp ce necesarul de vitamine si minerale creste cu pana la 156%*.

oFemeia insarcinata trebuie sa consume alimente cu continut bogat de substante nutritive pentru asigurarea unei alimentatii adecvate si pentru evitarea aportului excesiv de calorii.

Cand este obligatorie suplimentarea dietei:

Sarcinile gemelare:

oGemeni: 16-20,5 kg (1,5 kg/ saptamana in trim. 2 si 3 de sarcina)

oTripleti: 22,7 kg (1,5 kg/ saptamana in trim.1, 2 si 3 de sarcina)

Sarcina in adolescenta:

oRisc crescut de prematuritate si mortalitate perinatala  

oAportul calitativ si cantitativ inadecvat sau inconstant de suplimente nutritive coresunzatoare

oConsumul de alcool, droguri sau tigari

oApare competitia nutritionala intre mama si fat in perioada de crestere.

Diete Restrictive (< 0,5-1kg/ luna)

oEfecte aupra mamei: deficiente nutritive izolate sau generale

oEfecte aupra copilului: avort, prematuritate, greutate mica la nastere, risc crescut de malformatii, retard mental

Diete Vegetariene: calorii↓, lipide↓, fibre↑

deficiente ale B₁₂, B₂, D, Ca, Fe, Zn

III. ACTIVITATEA FIZICA - PROFESIONALA

Evitarea

- efortului fizic

- mediului toxic

- condus masina

- naveta

- deplasari lungi

- zbor cu avionul

- ortostatism prelungit

- contactelor sexuale la GROC

- mediu marin - expunere la soare, scufundari

- coborare in mina

- ascensionari montane

RECOMANDARI

- Respectarea orelor de somn (8-10 ore)

- Respectarea orelor de odihna (2 ore dupa-amiaza)

- Decubit lateral stang (din trim.II)

- Plimbare

- Gimnastica pentru gravide

- Inot in primul trimestru de sarcina

- Respectarea concediului prenatal

- Asigurarea unui climat psiho-afectiv favorabil

- Respectarea cu strictete a consultatiilor prenatale

IV. ACTIVITATEA SEXUALA

Nu se interzice la gravidele fiziologice decat la 36 saptamani

Nu s-a dovedit implicarea contactului sexual in declansarea

nasterii prematur sau in ruperea membranelor

- Contact sexual "cu finete si tandrete"

- Frictionari si masaj al glandelor mamare

V. IMBRACAMINTEA SI SARCINA

1. Haine comode

- rochie sac

- fara portjartiere

- fara "blugi" sau pantaloni stramti

- chiloti largi, nu din material sintetic , tanga

2. Pantofi

- comozi - numar potrivit

- fara toc

VI. MEDICATIA IN SARCINA

"orice medicament" = OTRAVA

Agentia Americana pentru Controlul Alimentelor si Medicamentelor (FDA) clasifica medicamentele in functie de siguranta administrarii lor in timpul sarcinii in 5 categorii:

1. Categoria A - nu exista risc pentru fat (cele mai sigure)

2. Categoria B - studii pe animale demonstreaza posibilitatea existentei

unui anumit grad de risc (nu exista studii pe subiecti umani)

3. Categoria C - nu exista studii pe animale si om care sa ateste efecte

nocive

4. Categoria D - exista dovezi clare ca sunt riscante in sarcina

5. Categoria X - risc fetal dovedit

PRINCIPALELE CLASE DE MEDICAMENTE

1. Antalgice - antiinflamatoare nesteroidiene ??

2. Antiaritmice - NU Extraveral in trimestrul II

3. Antibioterapie - NU Kanamicina, Gentamicina, Streptomicina, Cloramfenicol

4. Antineoplazice si imunosupresoare

NU - sunt teratogene: Methotrexat, Vincristina, Actinomicina D, Vinblastina

5. Antiparazitare

NU - derivati de pirimetamina: Spiramicina (Rowamicina)

→ in trimestrul II

6. Antiseptice locale

NU Betadina → contine iod → poate determina hipotiroidii fetale

7. Antivirale

NU pe toata durata sarcinii

8. Hormoni sexuali

- Progestative de sinteza sunt contraindicate in primele luni de sarcina

- Alilestrenol → Da

- Progesteron → Da - pot da efecte secundare

- Estroprogestativele → nu se indica intreruperea cursului sarcinii

- Danazolul poate da virilizarea organelor genitale

9. Anestezice locale (lidocaina, mepivacaina, xilina) pot induce

- depresie SNC

- bradicardie fetala

10. Vaccinurile → se admit doar in caz de risc iminent de epidemie

In sarcina se face doar vaccinarea antitetanica la 34 si 36 saptamani de gestatie

FIZIOPATOLOGIA LACTATIEI

CONSULTATIA PRENATALA

1. Supravegherea evolutiei armonioase a gestatiei;
2. Depistarea factorilor de risc;
3. Depistarea si tratarea  patologiei proprii a starii de gestatie;
4. Reducerea riscului obstetrical matern si fetal;
5. Mentinerea femeii in cea mai buna stare de sanatate in vederea actului nasterii;
6. Nasterea la termen a unui fat eutrofic;
7. Pregatirea psihoprofilactica a gravidei in vederea inlaturarii fricii de sarcina si nastere;

8.Reintegrarea in societate a femeii dupa terminarea perioadei puerperale, apta de munca si de o noua procreatie

SARCINA CU RISC

GRAVIDA CU RISC OBSTETRICAL CRESCUT

Definitie :

Sarcina cu risc crescut este acea sarcina in care mama, fatul sau nou-nascutul se afla sau se pot afla in pericol marit, factorii de risc actionind in sarcina, in sarcina si travaliu sau numai in travaliu (Pernoll)

Cauzele mortalitatii materne:

Sindrom hemoragic - 24%

Sindrom infectios - 15%

Sindrom eclamptic - 12%

Distocie - 8%

I. Factori care tin de constitutia biologica a gravidei

1. Varsta :

Primipara minora sub 18 ani

<20 ani

Primipara >35 ani :

Risc malformativ crescut

Risc la nastere

2. Talie : < 155 cm

Bazin proportional stramtat

Greutate sub 45 Kg la luarea in evidenta

3. Bazin distocic :

Boli care intereseaza intregul sistem osos :

Rahitismul

Nanismul

Osteomalacia

Boli care intereseaza numai bazinul:

Boli congenitale

Boli tumorale (osteoame, sarcoame)

Boli inflamatorii

Boli traumatice

Boli care intereseaza coloana vertebrala

Boli care intereseaza membrele inferioare:

Poliomielita

Bazin de schiopatare

Conduita profilactica

Diagnosticul si tratamentul corect al bolilor responsabile de modificarile bazinului osos

Profilaxia rahitismului

Vaccinarea antipoliomielitica

Tratamentul corect al traumatismelor

Diagnosticul si tratamentul corect al sinostozei coxofemurale a nou nascutului de sex feminin

Consultatie prenatala corecta

Internare din timp

Conduita obstetricala corecta la nastere

Rh negativ :

Titrare anticorpi anti Rh

Test Condi-Iacobescu (reticulocite >10%)

Monitorizare fetala :

Ecografica

CTG

Scor biofizic fetal

Incompatibilitatea de grup ABO

Titrare anticorpi

Instiintarea medicului neonatolog

Malformatii congenitale genitale : risc de avort, nastere prematura, ruptura uterina

Uter hipoplazic(infantil)

Uter contractil

Uter dublu

Uter septat

Septuri vaginale :

Longitudinale

Transversale

II. Antecedente obstetricale

1. Uter cicatriceal post operatie cezariana
2. Insuficienta cervico-istmica
3. Mari multipare
4. Intreruperea intempestiva a cursului sarcinii in antecedente
5. Nasteri premature in antecedente
6. Fat mort in antecedente
7. Nasteri cu distocii mecanice, dinamice, interventii obstetricale
8. Travalii de peste 12 ore la multipare si de peste 24 ore la primipare
9. Lehuzie cu sindrom infectios sau flebita

III.Antecedente ginecologice

1. Uter cicatriceal post miomectomie sau miometrectomie
2. Tumori genitale
3. Tumori praevia
4. Operatii plastice in sfera genitala :

n     Prolaps, retroversie uterina

n     Fistule recto-vaginale

n     Malformatii vaginale operate

5. Sterilitate involuntara tratata :

n     LSK

n     Inseminare uterina

n     FIV cu ET

IV.Factori sociali

Sarcina nedorita

Familie dezorganizata, climat afectiv neprielnic, venit redus, alimentatie deficitara

Domiciliul femeii in zone geografice greu accesibile, fara posibilitati de anunt telefonic si transport de urgenta

Nerespectarea prevederilor de ocrotire a gravidei la locul de munca

Alcoolism

Consum voluntar de droguri

V.Factori care tin de sarcina in curs

1. Hipertensiune arteriala indusa de sarcina - trepiedul disgravidiei tardive : E, P ,H
2. Crestere anormala in greutate:

n     peste 20% din greutatea initiala

n     >3% in trimestrul I

n     >6% in trimestrul II

n     >12% in trimestrul III

3. Cresterea anormala a volumului uterului:

n     Gemelaritate

n     Hidramnios

n     Oligoamnios

4. Hemoragii dupa a 20-a saptamina de gestatie

5. Placenta praevia
6. Durata sarcinii:

n     Prematura

n     Suprapurtata

VI. Factori fetali si anexiali

1. Placenta praevia
2. Dezlipire prematura de placenta normal inserata, apoplexie utero-placentara
3. Prolabare de cordon
4. Ruptura prematura a membranelor >6 ore
5. Distocii de prezentatie :

n     Asezare transversa

n     Prezentatie pelvina

6. Sarcina gemelara
7. Feti malformati :

n     Hidrocefalie

n     Teratoame sacrate

n     Anencefalie

8. Limitarea cresterii intrauterine fetale
9. Teste de evaluare:

Dozari hormonale

Amnioscopie

Amniocenteza

Velocimetria Doppler

Scor biofizic Manning

VII.Patologie asociata sau preexistenta sarcinii:

1. Cardiopatii:

n     Insuficienta cardiaca

n     Volum cardiac redus

n     Tulburari de ritm cardiac

2. Varice, tromboflebita, tromboembolism
3. Boala hipertensiva
4. Anemii
5. Pneumopatii
6. Nefropatii

7. Boli infectioase:

n     Rubeola

n     Varicela

n     Herpes

n     Boala cu incluziuni citomegalice

n     Hepatita acuta, cronica

8. Infectii cronice: TBC, lues, SIDA
9. Boli parazitare :

n     Ascaridioza

n     Toxoplasmoza

n     Listerioza

Boli endocrino-metabolice:

Obezitate

Prediabet

Diabet

Hiperparatiroidism

Hipo sau hipertiroidism

Infectii vaginale:

Gonococia

Chlamidia - 18%

Candida - 22%

Trichomonas - 12%

Mixta

Scor Coopland

SFATUL PENTRU FETI - Charles P. Douglas

"Alegeti o mama tanara si sanatoasa, cu o situatie socio-economica buna, cu o inaltime peste 1,60 m, slaba, Rh + , cu un ciclu menstrual regulat. Ea nu trebuie sa fumeze sau sa ia medicamente. Trebuie sa descinda dintr-o familie genetic impecabila, sa fie bine urmarita antenatal si sa nasca intr-o maternitate bine dotata si cu medici de buna calitate.

Sa nu se oboseasca in timpul sarcinii si sa aiba un medic competent care sa nu te nasca nici inainte de termen, dar nici postmatur. Sa nu se rupa membranele intempestiv si mai presus de toate sa intrii in lume cu capul inainte, nascindu-te cu minim de intirziere, odata ce travaliul a inceput.

Cand ai ajuns la capatul calatoriei, trebuie sa respiri inainte sa ti se taie cordonul, iar daca nu, sa te duca imediat si direct la sectia de terapie intensiva; numai asa va avea sens sa supravietuiesti riscurilor vietii tale postnatale"