nursing - tensiunea arteriala

Tensiunea arteriala

Tensiunea arteriala este presiunea exercitata de sangele circulant pe peretii arterelor, sistemice - rezultate din ramificarea aortei, sau pulmonare.

In timpul sistolei (contractiei) ventriculare stangi, presiunea din ventricul creste peste presiunea din aorta si determina deschiderea valvelor semilunare. Se produce ejectia sangelui pana cand, in urma relaxarii miocardului, presiunea din ventricul devine mai mica decat cea din aorta, moment in care valvele se inchid.

Ejectia sangelui din ventriculi determina cresterea presiunii in radacina arterelor: aorta si trunchiul pulmonar, care atinge maximul sistolic. Incetarea ejectiei determina apoi scaderea presiunii arteriale care atinge un minim distolic chiar inainte de urmatoarea contractie.

Astfel, tensiunea arteriala este referita in clinica ca tensiune sistolica (presiunea maxima inregistrata in artere in momentul ejectiei sangelui din ventricului stang, in timpul sistolei ventriculare), sau tensiune diastolica (presiunea minima inregistrata in timpul diastolei ventriculare).

Valori tipice ale tensiunii arteriale la subiecti normali sunt 120 mmHg pentru tensiunea sistolica si 80 mmHg pentru cea diastolica.

 Limitele normale ale tensiunii arteriale sunt:

•  pentru tensiunea sistolica: 100 -120 mmHg;
•  pentru tensiunea diastolica: 60-80 mmHg.

In cazul in care tensiunea arteriala scade sau creste sub/peste limitele normale, vorbim despre hipotensiune si, respectiv, hipertensiune.

Hipotensiunea reprezinta o scadere a valorilor tensionale sub cele normale. Poate aparea prin mai multe mecanisme, intre care esangvinarea (pierdere de sange mai mare de 500 ml, cum se inampla in sangerari masive) sau insuficienta cardiaca � deteriorarea activitatii de pompa a inimii (in urma unui infarct, de exemplu) producand o reducere a cantitatii de sange ejectat.

2. Hipertensiunea arteriala

Hipertensiunea arteriala (HTA) reprezinta o crestere persistenta a tensiunii arteriale peste valorile normale: peste 140 mmHg pentru cea sistolica si/sau peste 90 mmHg pentru cea diastolica. Odata obiectivata, tratamentul este obligatoriu.

Valorile cuprinse intre 120 - 139 mmHg pentru tensiunea sistolica si 80 - 89 mmHg pentru tensiunea diastolica definesc stadiul prehipertensiv, care necesita o urmarire atenta si masuri stil de viata.

Dupa cauza (etiologic), tensiunea arteriala este referita ca:

• esentiala, de cauza necunoscuta, intalnita la peste 90% dintre bolnavii hipertensivi diagnosticati intre 40-50 de ani;
• secundara, rezultata in urma altei boli sau prin administrarea unor medicamente. HTA se dezvolta de obicei asimptomatic, fiind in multe cazuri diagnosticata in stadii avansate care asociaza complicatii cardiovasculare.

Stadializarea HTA este un sistem de praguri a caror depasire este insotita de simptome:

• stadiul prehipertensiv: valorile tensiunii arteriale sunt cuprinse intre 120-139 mmHg pentru tensiunea sistolica si 80-89 mmHg pentru tensiunea diastolica; smptomele principale sunt:
• hipertrofie (crestere a masei miocardului) incipienta a ventriculului stang (la limita decelabila);
• arteriolele din fundul de ochi prezinta ingustari, sinuozitati, neregularitati;
• stadiul I: valorile tensiunii arteriale sunt cuprinse intre 140-159 mmHg pentru tensiunea sistolica si 90-99 mmHg pentru tensiunea diastolica; simptome:
• hipertrofia ventriculului stang;
• fund de ochi agravat;
• spasm (contractie rapida a vaselor coronarea vand ca rezultat aparitia durerilor toracice specifice - angina vasospastica) si scleroza vaselor cerebrale (reducerea elasticitatii peretelui vascular, cauzata in principal de depunerile ateromatoase ce ingusteaza lumenul vascular).
• stadiul II: valorile tensiunii arteriale au valori mai mari de 160 mmHg pentru tensiunea sistolica si mai mari de 100 mmHg pentru tensiunea diastolica; simptome:
• insuficienta ventriculului stang;
• tromboza (obturarea) arterelor intracraniene;
• retinopatie hipertensiva;
• hemoragie si atac ischemic cerebral;
• alterarea constientei.

HTA este considerata una dintre principalele cauze de mortalitate si morbiditate in randul populatiilor europene, avand drept cauza principala ateroscleroza. HTA reprezinta o problema majora de sanatate publica, fiind boala cardio-vasculara cea mai frecventa (10-20 % in tarile industrializate, 5�10 % in tarile in curs de dezvoltare).

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

In Romania, prevalenta hipertensiunii arteriale este 20 % intre 40-60 de ani, 28% intre 25-60 ani, 46 % peste 65 ani. In 1992 mortalitatea inregistrata prin HTA era 93 de cazuri la 100 000 de locuitori [2].

Decesul se datoreaza cel mai frecvent complicatiilor cerebro-vasculare, riscul fiind direct proportional cu valorile patologice ale tensiunii arteriale.

3. Preventia primara HTA

Preventia primara tinteste reducerea numarului si intensitatii factorilor de risc pentru HTA:

• pre-hipertensiunea;
• fumatul;
• obezitatea (indexul masei corporale = greutate / inaltime2 , nu trebuie sa depaseasca 30 kg/m2);
• varsta:
• la femei, dupa 65 de ani creste riscul (hormonii estrogeni sunt factori protectori);
• la barbati, dupa 55 de ani.
• inactivitate fizica;
• istoric familial de boli cardiovasculare premature (la varste mai mici de 55 ani barbatii si varste mai mici de 65 de ani femeile);
• dislipidemia � dereglarea metabolismului lipidic (colesterolul total > 250 mg/dl, LDL-colesterol > 155 mg/dl, HDL-colesterol > 48 mg/dl);
• diabet zaharat (glucoza a jeun - pe nemancate - peste 126 mg/dl, glucoza postprandiala peste 198 mg/dl);
• microalbuminurie;
• proteina C reactiva > 1 mg/dl (substanta ce apare in inflamatii; este un factor predictiv pentru bolile cardio-vasculare).

4. Preventia secundara HTA

Preventia secundara asociata HTA implica urmatoarele masuri privind stilul de viata:

• mentinerea greutatii corporale cat mai aproape de normal (indexul de masa corporala intre 20-25 kg/m2);
• o alimentatie bogata in fructe, legume, lactate degresate, determinand o reducere a aportului de grasimi saturate;
• consumarea uleiului de peste si carnii de peste, bogate in acizi grasi ω-3 ce au rol de factor protector in bolile cardio-vasculare;
• dieta hiposodata (fara sare);
• reducerea sau chiar suprimarea consumului de alcool;
• activitate fizica - se recomanda activitate fizica usoara timp de 1/2 ora in cele mai multe zile ale saptamanii; initierea se face sub supraveghere medicala;
• renuntarea la fumat;
• controlul tensiunii arteriale pentru a verifica mentinerea intre limite normale (pacientii trebuie sa aibe tensiunea cel mult 140/90 mmHg, iar cei diabetici 130/80 mmHg);
• colaborarea cu medicul curant (complianta fata de recomandarile sale).

Tratamentul farmacologic este obligatoriu, fara intrerupere si vizeaza mentinerea tensiunii in marja normalitatii.

Grupele de medicamente:

• simpatoliticele - au actiune inhibitoare asupra sistemului nervos simpatic, scazand tonusul simpatic, ce are ca rezultat vasodilatatie periferica (ce va determina scaderea TA), scaderea frecven?ei cardiace si odata cu aceasta si scaderea consumului de oxigen al inimii, ducand la reducerea riscului de boala cardiaca ischemica. Exemple de astfel de medicamente sunt blocantele β-adrenergice: Propranolol, Metoprolol, Atenolol s.a.;
• vasodilatatoare directe - relaxeaza fibrele musculare netede din peretele arteriolar. Aceste medicamente se administreaza predominant in urgente, in cazul unor crize severe de hipertensiune ce pot pune in pericol viata pacientului in cazul unui accident vascular cerebral;
• blocantele canalelor de calciu - produc relaxarea fibrelor musculare netede din peretele vascular ce va duce la vasodilatatie. Exemple de astfel de medicamente sunt: Nifedipina, Amlodipina (Norvasc), Felodipina (Plendil), Verapamilul;
• inhibitori ai enzimei de conversie ce intervine inmecanismul HTA. Exemple de medicamente din aceasta clasa: Captopril, Enalapril (Enap);
• diuretice - medicamente care favorizeaza eliminarea unor cantitati mari de apa si sare prin urin?. Exemple: Indapamida (Tertensif), Furosemidul, Spironolactona.

Pentru bolnavii cu HTA stadiul I se foloseste intai monoterapia (utilizarea unui singur medicament antihipertensiv), ulterior, cu cat HTA evolueaza si nu mai raspunde la tratament se incearca bi-, tri-, tetraterpia, folosind diferite scheme terapeutice care combina diferite tipuri de medicamente in functie de mecanismul lor de actiune.

5. Masurarea TA

Masurarea corecta a tensiunii arteriale, de importanta cruciala in controlul acestei boli & factor de risc, se poate face in cabinetul medical, in ambulator sau acasa de catre pacient (automasurare).

Inainte de masurarea tensiunii arteriale este indicat sa nu se consume cafea, ceai negru, alcool, subiectul si nu fumeze; o masa usoara este admisa in ora premergatoare dar trebuie asigurate 2 h dupa o masa normala.

In cabinetul medical masuratorile se efectueaza de catre medic sau asistent? folosind de exemplu un sfigmomanometru cu mercur - aparatul de electie (recomandat) pana de curand.

Este masurata tensiunea arteriala dupa ce pacientul a fost pus in repaus pentru 5 minute, culcat sau pe un scaun cu mainile la nivelul cordului, intr-o ambianta linistita. Se masoara tensiunea arteriala la ambele maini pentru a observa daca exista o diferenta datorata unei afectiuni vasculare periferice. Daca diferenta exista, este considerata valoare tensionala mai mare. Masuratoarea se repeta la un interval de 5 minute. Daca cele doua masuratori difera mult, se vor efectua noi masuratori lasand un interval ceva mai mare de revenire a vasului.

Pentru varstnici, diabetici, se recomanda masurarea aditionala in pozitie ortostatica, imediat si la 2 minute dupa ridicarea in picioare.

Depasirea pragului 140/90, cu toate precautiile luate la prima prezentare, nu trebuie sa duca automat la proclamarea bolii hipertensive - un diagnostic sever, cu consecinte serioase asupra vietii subiectului ce devine astfel pacient. Se recomanda repetarea procedurii de 2 ori la intervale de cate o saptamana.

Sindromului halatului alb se refera la tensiune crescuta artificial prin anxietate creata de prezenta personalului medical. Relaxarea psiho-emotionala prealabila este o conditie pentru o masurare corecta a tensiunii arteriale.

Masurarea in ambulator recurge la un sistem Holter, continand o mecanica de tipul sfigmomanometru automatizat si inregistrarea datelor pe banda magnetica sau in memorie electronica. Se realizeaza masurari secventiale de tensiune arteriala pe durate de 24/48 h, cu pasul de 15 - 20 minute, utile la pacientii rezistenti la tratament, hipotensivi episodici sub tratament, pacienti cu HTA oscilanta sau cu disfunctie autonoma.

Media zilnica inregistrata Holter este mai mica si mai fidela decat TA inregistrata in cabinetul medical, in privinta afectarii organelor tinta. In HTA media zilnic? Holter este > 125/80, iar media inregistrata in timpul somnului > 120/75.

Masurarea acasa de catre pacient, folosind azi dispozitive automatizate, produce de asemenea rezultate inferioare celor recoltate la cabinetul medical. De aceea suspiciunea de HTA intervine pentru valori in preajma 135/85 mmHg.

Aparatele de inregistrare a tensiunii arteriale trebuie calibrate regulat. Cele cu mercur trebuie calibrate o data pe an, iar cele utilizate de subiect/pacient acasa o data la 6 luni.

S-a constatat ca aparatele de inregistrare pe artera radiala (aparate automatizate plasate in jurul incheieturii mainii) sunt de precizie inferioara celor cu manseta la nivelul bratului (cu senzor pe artera brahiala) si trebuie utilizate numai pentru obtinerea rapida a unor valori orientative.

6.Bibliografie

•  Guyton A., Textbook of Medical Physiology 10th edition, W.B. Saunders Company, 2000
• Guidelines Committee, 2003 European Society of Hypertension � European Society of Cardiology Guidelines for the management of arterial hypertension, Journal of Hypertension 2003, vol. 21
• Third task Force of European and other Societies on Cardiovascular Disease Prevention in Clinical Practice, European guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice, European Journal of Prevention and Rehabilitation, 2003, vol 10, supliment 1
• Dambro M.R., Griffith Consultul Medical in 5 minute, Editura Medicala Callisto, 2006
• The Seventh Report of the Joint National Committee on Prevention, Detection, Evaluation and Treatment of High Blood Pressure, JNC 7 Express, 2003
• Negoescu R., Novel Standards for Community Hypertension Prevention, Prelegere pentru farmacisti � Conferintele MEDCO, Bucuresti, mai 2005
• Rushmer R.F., Cardiovascular Dynamics 3rd edition, W.B. Saunders Company, 1970
• Negoescu R., Initiere in electronica medicala, Editura Tehnica, 1985
• Fulga I., Farmacologie, Editura Medicala, Bucuresti, 2006