 |
|
 |  |
| Medicina | Medicina veterinara | Muzica | Psihologie | Retete | Sport |
Medicina
|
Qdidactic » sanatate & sport » medicina Hemoragii digestive si intraperitoneale |
Hemoragii digestive si intraperitoneale
Hemoragii digestive si intraperitoneale
Hemoragii digestive
Definitie = extravazarea sangelui la nivelul tubului digestiv, reprezentand o urgenta medico-chirurgicala
Clasificarea hemoragiilor digestive dupa localizarea sursei sangerarii
l Hemoragie digestiva superioara HDS sursa sangerarii situata deasupra unghiului duodeno jejunal Treitz
l Hemoragie digestiva inferioara = cu sediul situat sub unghiul Treitz, pana la anus.
Manifestarile clinice ale HDS
l Hematemeza expulzia pe gura, prin efort de varsatura de sange rosu sau cheaguri
l Varsatura in "zat de cafea"(melanemeza) = hemoglobina este transformata de acidul clorhidric in hematina(maronie)-sangerare lenta;
l Melena evacuarea de sange modificat prin scaun, ca pacura moale, negru, lucios, urat mirositor
Manifestarile clinice ale HDI
l Hematochezie eliminarea de sange proaspat si cheaguri pe cale rectala.Poate aparea si in cazul unei HDS masive, cu tranzit accelerat
l Rectoragia eliminarea de sange de la nivelul rectului se foloseste gresit in practica medicala in loc de hematochezie
Hemoragia oculta
l Este rezultatul unei hemoragii minore, cu sediul situat oriunde in tractul digestiv, fara modificarea aspectului macroscopic al scaunului;
l Se evidentiaza prin teste speciale de tip Haemocult
l Manifestarea clinica este anemia.
Managementul pacientului cu hemoragie digestiva are 4 obiective
l Anamneza si examenul clinic al pacientului
l Resuscitarea
l Identificarea sursei sangerarii
l Tratamentul specific.
Cauze de HDS
l Leziuni peptice ulcer duodenal, ulcer gastric, esofagita de reflux, gastrita si duodenita
l Consumul de AINS
l Gastrite acute
l Hipertensiunea portala
l Sindrom Mallory Weiss
l Neoplasme ale esofagului, stomacului si duodenului
l Esofagita infectioasa
l Leziune Dieulafoy
l Fistula aorto duodenala
l Angiodisplazie
l Boala Crohn
l Hemobilia
l Hemoragia de cauza pancreatica.
Ulcerul peptic hemoragic
l Cea mai frecventa cauza de HDS
l Poate fi prima manifestare a bolii
l Cea mai frecventa cauza de deces prin ulcer la varstnici
l Se produce prin eroziunea acido peptica a unui vas din submucoasa sau a unui vas extralumenal
l Cel mai mare risc il are ulcerul duodenal posterior care poate eroda arterele gastroduodenala si pancreaticoduodenala superioara
l Este asociat cu infectia cu Helicobacter pilori si consumul de AINS.
Tare asociate care pot influenta negativ prognosticul HDS de origine ulceroasa
l Afectiuni renale IRA
l Boli hepatice
l Boli pulmonare insuficienta respiratorie
l Afectiuni cardiace insuficienta cardiaca congestiva.
Factori prognostici endoscopici
l Clasificarea Forrest
- FI ulcer cu sangerare activa
- FIIa ulcer cu vas vizibil sau protuberanta pigmentata
- FIIb ulcer cu cheag aderent
- FIIc ulcer cu pata pigmentata
- FIII ulcer cu baza curata, fara stigmate de sangerare
Tratamentul medical al ulcerului peptic sangerand
|
l Majoritatea pacientilor, mai ales cei cu risc se admit in ATI
l Reechilibrare volemica, sustinerea functiilor vitale
l Medicatie cu antiacide, hemostatice pe cale i.v. sau chiar pe sonda nazogastrica
Locul endoscopiei in HDS de origine ulceroasa
l Diagnostic si terapeutic, chiar in urgenta, la bolnavi echilibrati cardiorespirator
l Deceleaza sursa sangerarii si poate opri hemoragia si preveni resangerarea
l Foloseste electrocoagularea bipolara, LASER, injectarea de substante sclerozante si vasoconstrictoare(alcool absolut, epinefrina,gel cu fibrina, polidocanol).
Tratamentul chirurgical in HDS de origine ulceroasa
l Se indica la pacienti la care hemostaza endoscopica a esuat, resangereaza, necesarul de transfuzii depaseste 6 unitati pe 24 de ore, la varstnici cu leziuni cu risc mare de resangerare FI, FIIa
l Presupune ligatura directa cu fir nerezorbabil a vasului, ligatura in 4 cadrane in jurul ulcerului, ligatura gastroduodenalei superior si inferior de duoden. Se poate exciza ulcerul. Asociaza gastrectomie mai ales la ulcerele gastrice care au sansa de a fi maligne.
HDS prin hipertensiune portala
l Se produce prin ruperea varicelor esofagogastrice care apar atunci cand gradientul de presiune intre vena porta si venele suprahepatice depaseste 12 mmHg
l Se asociaza cu functie hepatica diminuata, abuzul de alcool, abraziuni luminale sau esofagita, cresterea brusca a tensiunii arteriale.
Preventia sangerarii din varice esofagiene
l Medicamentos β-blocante, isosorbid mononitrat.
l Endoscopic = scleroterapie, ligatura cu benzi elastice
Tratamentul medical al HDS prin varice esofagiene rupte
l Resuscitare
l Somatostatin Octreotide
l Vasopresina sau Vasopresina Nitroglicerina
l Sonda Sengstaken Blakemore
Tratamentul endoscopic al HDS prin varice esofagiene rupte
l Endoscopie in urgenta
l Scleroterapie
l Bandare elastica
Suntul intrahepatic transjugular TIPS
l Se realizeaza prin metode radiologice
l Se plaseaza un stent metalic expandabil intre un ram major al venei porte si o vena suprahepatica
l Se creeaza un sunt intrahepatic portosistemic
l Se poate tromboza
Tratamentul chirurgical al HDS prin varice esofagiene rupte
l Sunt portosistemic nonselectiv
l Sunt portosistemic selectiv splenorenal sau cu ajutorul unei grefe in H
l Proceduri de devascularizare cu sau fara splenectomie, cu sau fara transsectiune esofagiana.
HDS prin leziuni acute ale mucoasei gastrice
l O categorie larga de leziuni erozive ale mucoasei gastrice care apar la pacienti in stare critica
l Hemoragie masiva cu risc letal
l Leziune acidopeptica a mucoasei exacerbata de ischemie secundara hipoperfuziei
l Factori de risc sepsis, insuficienta respiratorie, instabilitate hemodinamica, traumatisme craniene sau operatii pe creier, arsuri,bypass cardiopulmonar, coagulopatie
l Tratament neutralizarea aciditatii gastrice si tratamentul afectiunii de fond
Sindrom Mallory Weiss
l Leziuni ale mucoasei jonctiunii esogastrice dupa varsaturi repetate
l Factori favorizanti alcoolism, consumul de AINS, hernia hiatala
l Tratament resuscitare, endoscopie,neutralizarea aciditatii gastrice,rar interventie chirurgicala cu sutura dupa gastrotomie inalta
Cauze rare de HDS de origine esofagiana
l Boala de reflux gastroesofagian, epiteliu Barrett, esofagita infectioasa, boala Crohn, iradiere
l Esofagita infectioasa apare la pacienti imunocompromisi SIDA . Infectia se poate produce cu Candida albicans, Herpes simplex, CMV, mycobacterii
l Tratament endoscopic, antiacide, antibiotice specifice, operatii antireflux sau de rezectie a tumorilor
Leziune Dieulafoy
l Malformatie vasculara, de obicei pe mica curbura a stomacului in portiunea sa medie
l Sangerare brusca, voluminoasa care de obicei cedeaza spontan
l Diagnostic endoscopic dificil datorita leziunii punctiforme a mucoasei
l Daca leziunea este identicata endoscopic se marcheaza prin injectare cu cerneala de India pentru a favoriza excizia chirurgicala
Fistula aortoenterica
l Apare dupa constituirea unui traiect inflamator intre aorta si tractul gastrointestinal aortita infectioasa, anevrism aortic inflamator sau secundar inlocuirii aortei cu o grefa sintetica
l Sangerare cataclismica
l Se practica endoscopie de urgenta,computer tomografie, angiografie
l Tratament:interventie chirurgicala de urgenta cu inlocuirea grefei si bypass vascular extraanatomic.
Hemoragia digestiva inferioara HDI
l Sangerare din tractul intestinal inferior de unghiul lui Treitz
l Manifestarea clinica cel mai frecvent hematochezie rar melena mai rar instabilitate hemodinamica
Cauze de HDI
l Diverticuloza
l Angiodisplazie
l Cancere
l Polipi
l Diverticul Meckel
l Boli inflamatorii ale intestinului:boala Crohn,colita ulcerativa, colita infectioasa, enterita radica, consumul de AINS;
l Boala hemoroidala
l Leziune Dieulafoy
l Sindrom Weber Rendu Osler
l Fistula aortoenterica
l Vasculita
l Infarct enteromezenteric
Diverticuloza colonica
l Cea mai frecventa cauza de HDI, mai ales la varstnici
l Sangerarea poate fi importanta dar tinde sa se opreasca spontan
l Cauze traumatisme locale fecaloame impactate sau inflamatie diverticulita
l Desi diverticulii sunt mai frecventi pe colonul stang, sangerarea apare mai des din diverticulii de pe colonul drept
Angiodisplazia
l Sunt malformatii arteriovenoase care pot aparea pe tot parcursul tubului digestiv si cresc ca frecventa cu varsta
l Se diagnosticheaza cu ajutorul colonoscopiei sau angiografiei eficienta doar daca sangerarea este activa
Neoplazii care pot determina HDI
l Polipi adenomatosi, juvenili, inflamatori
l Carcinoame de colon si rect
Cauze inflamatorii de HDI
l Colita ulcerativa
l Boala Crohn
l Colite de cauza infectioasa tifica, cu CMV, cu E.coli, Clostridium dificile
l Colite radice
l Colite la imunodeprimati: cu CMV, sarcom Kaposi, histoplasmoza, asociata trombocitopeniei din SIDA.
Cauze vasculare de HDI
l Vasculite poliarterita nodoasa, granulomatoza Wegener, artrita reumatoida
l Ischemie intestinala acuta Infarct enteromezenteric
Hemoragii gastrointestinale de cauza obscura
l Malformatii arteriovenoase
l Leiomioame de intestin subtire
l Adenocarcinoame de intestin subtire
l Limfoame de intestin subtire
l Boala Crohn
l Diverticul Meckel
l Leiomiosarcom de intestin subtire
l Metastaze ale unui carcinom de colon in intestinul subtire
l Melanom de intestin subtire
l Diverticuli jejunali
Explorarea intestinului subtire
l Enteroclisis explorarea cu substanta de contrast a intestinului subtire
l Endoscopia intestinului subtire enteroscopia se introduce unenteroscop pediatric cu balon care se retrage dupa ce a ajuns la valvula ileocecala si se examineaza intestinul subtire
l Endoscopia intraoperatorie
l Angiografia mezenterica selectiva
l Scanarea diverticulului Meckel-celulele mucoasei de tip gastric preiau Tc99 pertechnetat si se urmaresc cu gama camera
Hemoragia intraperitoneala
l Reprezinta o urgenta medico chirurgicala ce asociaza semne de iritatie peritoneala cu semne de anemie acuta post hemoragica
Clasicarea hemoragiilor intraperitoneale dupa etilogie
l Cauze traumatice accidente de munca, rutiere, casnice, iatrogene
l Cauze netraumatice-ginecologice, tumorale, malformatii arteriovenoase
Manifestari clinice ale hemoragiei intraperitoneale
l Depind de ritmul si volumul sangerarii, de organul afectat, de tarele asociate, de coexistenta unui politraumatism
l Semne si simptome datorate anemiei acute: lipotimie, paloare, transpiratii, pensarea tensiunii sistolodiastolice, tahicardie, puls filiform, hipotensiune pana la soc hipovolemic;
l Semne de iritatie peritoneala: Blumberg, aparare musculara, tipatul Douglasului;
l Semne specifice de organ din sfera ginecologica, marca traumatismului
Examinari paraclinice din hemoragia intraperitoneala
l Tablou hematologic, coagulograma
l Radiografie toracopulmonara si abdominala simpla
l Examen ginecologic si test de sarcina
l Ecografie abdominopelvina si transvaginala
l Tomografie computerizata in urgenta
l Punctia lavaj peritoneala
Tratamentul hemoragiei intraperitoneale
l De cele mai multe ori este o urgenta chirurgicala absoluta
l Resuscitare
l Laparatomie pentru hemostaza dar si evacuarea sangelui urmata de lavaj si drenaj peritoneal.
| Contact |- ia legatura cu noi -| |  |
| Adauga document |- pune-ti documente online -| |  |
| Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| |  |
| Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |  |
 |
|||
|
|||
|
|||
Esee pe aceeasi tema | |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||