Medicina
Esofagul - mucoasa, submucoasa, muscularaEsofagul - este un tub muscular cu lungimea de 25 cm la adult - se afla cea mai mare parte in cavitatea toracica, cu un traiect abdominal de 2-4 cm strabatand diafragma Mucoasa - este mai groasa decat in restul tubului digestiv, are un epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat alcatuit din 1-3 straturi de celule bazale - celulele de deasupra celulelor bazale contin granule de keratohialina - cand mucoasa esofagiana e supusa traumelor mecanice granulele de keratohialina pot realiza zone de keratina - mai exista si alte tipuri de celule: T 25% din indivizii sanatosi au si celule ce apartin sistemului nervos endocrin difuz cu posibilitatea aparitiei in conditii patologice de carcinoame cu celule mici, originare in mucoasa esofagiana T 8% din subiectii normali au melanocite, cu posibilitatea producerii unor tumori rapide numite melanoame primare esofagiene - in stratul bazal se afla celule Langerhans - uneori pot exista insule de epiteliu cilindric ciliat din viata embrionara, formatiune numita 'Esofag Barret' , cu risc de declansare a inflamatiei si ulceratiei in caz de reflux gastro-esofagian - tranzitia spre epiteliul gastric e brusca, realizandu-se la 1-1,5 cm deasupra orificiului cardial Corionul mucoasei - este alcatuit din tesut conjunctiv formand spre epiteliu papile conjunctive inalte la contactul cu acestea - tesutul conjunctiv este mai sarac in celule - apar glande esofagiene mucoase doar in partea inferioara si partea superioara a esofagului - glandele esofagiene sunt glande simple, tubulare ramificate, de tip mucos, produsul mucos eliminandu-se in lumenul esofagului - contine tesut limfatic nodular, noduli ce apar in jurul canalelor de excretie ale glandelor si la nivelul jonctiunii eso-gastrice
Musculara mucoasei - este alcatuita in cea mai mare parte din fibre musculare longitudinale - partea inferioara a esofagului are si strat circular intern - apare mai groasa cand se organizeaza pe doua straturi Submucoasa - are o cantitate mai mare de fibre elastice ce permit distensia esofagului la trecerea bolului alimentar - esofagul are un sistem venos foarte bine dezvoltat - o parte din venele esofagului se deschid in venele gastrice formand o anastomoza porto-cava, astfel incat o presiune crescuta sau scazuta in sistemul port exista repercusiuni asupra venelor esofagiene - glandele esofagiene propriu-zise sunt mult mai bine dezvoltate in ˝ superioara a esofagului , sunt glande simple, tubulo-acinoase, de tip mucos, secretand un mucus acid - canalele lor de excretie se deschid in lumenul esofagului - canalele de excretie au o parte dilatata cand se deschid in lumen - chisturi esofagiene (partea dilatata e obstruata de mucus) - celula mucoasa predomina in aceste glande - mai exista celule secretoare de lizozim, pepsinogen si oncocite, care sunt celule epiteliale alterate, exista abia dupa varsta de 50 de ani - oncocitele sunt celule cu citoplasma abundenta, granulara, eozinofila, mitocondrii, suferind un proces de alterare Musculara - in Ľ superioara a esofagului e alcatuita din fibre musculare striate - in a doua patrime apar si fibre musculare netede, proportia lor crescand pe masura ce se apropie de mijlocul esofagului - in ultimele doua patrimi musculatura este exclusiv neteda - tesutul muscular se organizeaza pe cele doua straturi, inclusiv la nivelul musculaturii striate
|