ENTEROPATIA GLUTEN INDUSA

Enteropatia glutenica are doua entitati clinice. Una in care apar suferinte ale tractlui gastro-intestinal si cealalta, cu manifestari tegumentare (dermita herpetiforma).

Obisnuit, enteropatia glutenica se manifesta prin: diaree cu steatoree, scadere ponderala, meteorism abdominal, malabsorbtie ce determina: anemie (deficit de Fe, folati, vitamina B12), sangerari (deficit de vitamina K), neuropatie (deficit de vitamina B12), tetanie si dureri osoase (scaderea calciului), edeme (pierderi de proteine). La copii, apar deficite in dezvoltare.

Simptomatologia gastro-intestinala este expresia modificarilor de la nivelele epiteliului ciliat gastro-intestinal. Studiile efectuate sustin ca mecanismul de producere al enteropatiei este imunologic si ca este imediat umoral. In stadiile acute de boala se constata: cresterea permeabilitatii capilare, ingrosarea membranei bazale, formarea de colagen, infiltrat inflamator cu eozinofile, neutrofile si mastocite. Cu evolutia leziunilor, se produce acumularea de limfocite in lamina interna si pierderea vilozitatii, cu reducerea suprafetelor de absorbtie si aparitia sindromului de malabsorbtie care caracterizeaza boala.

Fenomenele sunt declansate de catre gliadina, o fractiune ce apare in cursul digestiei enzimatice a glutenului. Multi bolnavi au in ser anticorpi anti-gluten, nivelul lor este paralel cu fazele de activitate sau remisiune ale bolii. In serul unor bolnavi s-au observat prezenta complexelor imune.

La pacientii cu manifestari cu manifestari cutanate (prurit, vezicule localizate la nivelul suprafetelor de extensie sau a zonelor expuse la soare), histologic s-a constatat infiltratia tegumentara cu granulocite (si nu cu limfocite ca in forma precedenta) si depozitele de IgA pe membrana bazala a epiteliului.

Tratamentul impune eliminarea glutenului din alimentatie, prin evitarea consumului alimentar ce-l contine: graul, secara, ovazul, orzul.

ALERGIA LA LAPTE

Se defineste ca o reactie adversa la laptele de vaca, manifestata printr-o hipersensibilizare la una sau mai multe proteine din compozitia laptelui. Studii epidemiologice au aratat ca 2-7% din copii au aceasta afectiune. Clinic, se manifesta prin: diaree, pierdere de proteine, colite, colici, anemie, trembocitopenie, rinite, astm, urticarie, angioedem, hemosideroza pulmonara, dermatite atopice. Diversitatea manifestarilor clinice demonstreaza            varietatea mecanismelor imune.

Laptele de vaca contine: proteine, lipide, carbohidrati si substante anorganice. Pozitivarea testelor cutanate ce testeaza alergii de tip imediat se obtine la o multitudine de proteine din lapte: beta lactoglobuline si cazeina (stabile termic), albumine si gamaglobuline de vaca (stabile termic), alfa lactalbumine (partial stabile termic). Pasteurizarea laptelui creste antigenitatea unor proteine (ex. beta lactoglobulina).

Reactia anafilactica explica urticaria, angioedemul, dermatitele atopice, rinitele si astmul. Celelalte simptome sunt datorate: activarii complementului, prezentei de        anticorpi hemaglutinanti si precipitanti, depozitarii de IgG si complement, cresterii productiei de limfokine.

Tratamentul consta in evitarea consumului de lapte. Prognosticul depinde de simptomatologie si mecanismul imunologic implicat. Formele usoare de reactii in care IgE nu sunt implicate, devin asimptomatice dupa 2-3 ani.

GASTROENTERITA CU EOZINOFILE

Se caracterizeaza printr-un infiltrat eozinofilic la nivelul stomacului si al intestinului subtire.

Se exprima printr-o reactie imuna de tip 1 anafilactic si implica un conflict intre IgE si antigenul alimentar.

Infiltratul eozinofilic se poate asocia cu edem tisular, necroza celulelor epiteliale, hiperplazia criptelor, atrofia cililor si eozinofilie sanguina. Clinic, se manifesta prin: dureri abdominale, diaree, hemoragii digestive, enteropatie cu pierderi de proteine, malabsorbtie.

ANAFILAXIA ALIMENTARA

Anafilaxia la alimente rezulta in urma interactiunii dintre IgE de pe suprafata mastocitelor si a bazofilelor cu alergenul alimentar. Simptomele variaza ca intensitate de la greturi si varsaturi pana la soc anafilactic. Alimentele cele mai alergogene sunt: arahidele, crustaceele, pestele, laptele de vaca, ouale, fasolea. Anafilaxia poate sa fie declansata de orice aliment in special de catre cele cu continut ridicat de proteine.

MECANISMELE IMUNE

Mecanismul este reprezentat de o reactie alergica de tip anafilactic ce impiedica un conflict intre IgE si un alergen alimentar, in urma caruia se declanseaza o reactie violenta cu: cresterea permeabilitatii peretelui vascular, constrictia musculaturii netede, cresterea productiei de mucus, acumularea de celule inflamatorii si injurii tisulare, manifestata clinic prin: dispnee, disfagie, urticarie, prurit generalizat, tumefierea buzelor, edem palpebral, congestie nazala cu rinoree, greturi, varsaturi, diaree, aritmii, hipotensiune, soc ce apare la 1-2 ore dupa ingestia alimentara.

Diagnosticul se pune pe baza anamnezei, a testelor cutanate de testare a sensibilitatii sau prin determinarea sntigenelui IgE din sangele periferic (RAST).