Duodenul

DUODENUL

- portiunea fixa a intestinului subtire

- organ secundar retroperitoneal cu exceptia primei parti - duoden superior (bulb duodenal) care este intraperitoneal - peritoneul care o imbraca fiind furnizat de ligamentul hepato-duodenal

- impreuna cu capul pancreasului formeaza compartimentul visceral al regiunii celiace Luska-Gregoire

- compartimentul vascular este format de aorta abdominala, trunchi celiac si vase mezenterice superioare

- are forma unei potcoave, fiind format din 4 parti:

+ D1 - duoden superior - portiunea subhepatica a duodenului (in raport cu fata viscerala a ficatului)

+ D2 - duoden ascendent - prerenal

+ D3 - duoden orizontal - preaortic

+ D4 - duoden ascendent

- are o lungime 25cm si se intinde de la pilor la flexura duodeno-jejunala

D1

- de la pilor la flexura duodenala superioara. Se numeste si bulb duodenal (radiologic) deoarece pe filmul radiologic D1 apare ca bulb de ceapa (flacara de lumanare)

- este intraperitoneal, acoperit de foitele ligamentului hepato-duodenal

se proiecteaza la dreapta planului median in dreptul L1

- raporturi:

+ superior si anterior - lob patrat al ficatului si corpul vezicii biliare (post mortem patat in verde de bila datorita fuziunii VB)

+ superior si posterior - hiatusul Winslow (foramen epiploicum)

+ posterior - pediculul hepatic (coledoc, artera gastroduodenala - ramura din artera hepatica comuna, si vena porta)

+ inferior - capul pancreasului

- flexura duodenala superioara este secundar retroperitoneala si in raport cu colul vezicii biliare

- flexura duodenala superioara se proiecteaza de la planul median, in dreptul L1

D2 :

- secundar retroperitoneal, se intinde de la flexura duodenala superioara la flexura duodenala inferioara

- se proiecteaza la dreapta planului median intre L1 si L3 

- Raporturi:

+ fata sa anterioara este acoperita de peritoneul parietal posterior

+ posterior este acoperita de fascia de coalescenta retroduodenopancreatica TREITZ

+ fata anterioara este incrucisata de colonul transvers si mezocolonul transvers;

+ portiunea superioara a lui D2 este in etajul supramezocolic, portiunea inferioara este in etajul inframezocolic

+ portiunea superioara este in raport cu fata viscerala a lobului drept al ficatului pe care lasa impresiunea duodenala situata la dreapta corpului vezicii biliare

+ inferior in raport cu anse jejunale

+ foarte posterior vine in raport prin intermediul fasciei de coalescenta TREITZ cu fata anterioara a rinichiului drept si cu pediculul renal drept (vena renala dreapta - elementul cel mai anterior al pediculului)

+ lateral drept - cu flexura colica dreapta, colon ascendent

+ lateral stang - cu capul pancreasului strans mulat pe cadrul duodenal cu coledocul care se deschide in peretele sau postero-medial, nivel la care se uneste cu canalul pancreatic propriu formand ampula hepato-pancreatica VATER care se deschide la nivelul mucoasei duodenale in varful papilei duodenale mari (la 8-10 cm distal de pilor)

- canalul pancreatic accesor se deschide la nivelul papilei duodenale mici situate n peretele posterior al D2, la 2 cm proximal de papila duodenala mare

D3 :

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

- se intinde de la flexura duodenala inferioara pana la nivelul unde D3 incruciseaza anterior aorta abdominala si pana la vasele mezenterice superioare ce incruciseaza anterior D3

- aorta abdominala impreuna cu artera mezenterica superioara desprinsa din ea formeaza pensa aortico-mezenterica in care este cuprins duodenul orizontal

- vasele mezenterice superioare strabat radacina mezenterului, care incruciseaza anterior duodenul orizontal si se insera pe flancul drept al flexurii duodeno-jejunale

- portiunea inframezocolica a D2+D3 sunt acoperite de dublu peritoneu parietal posterior rezultat pe de o parte din desfacerea foitelor radacinii mezocolonului transvers si pe de alta parte din desfacerea foitelor mezenterului;

- suprapunerea foitei inferioare a radacinii mezenterului cu foita  dreapta a radacinii mezenterului

- aceasta parte din duoden invelita dublu in peritoneul parietal posterior se numeste PARS TECTA

- pe fata posterioara  duodenul este in raport cu fascia de coalescenta Treitz

- posterior  - vena cava inferioara si aorta abdominala

- superior - capul pancreasului

- inferior - anse jejunale

- anterior - radacina mezenterului + vase mezenterice superioare

- prin pensa aorto-mezenterica mai trece vena renala stanga care merge posterior de D3 si anterior de aorta abdominala pentru a se varsa in vena cava inferioara

- ultimul element al pensei este procesul uncinat al pancreasului (o prelungire inferioara a capului pancreasului cuprins intre unghiul pensei aorto-mezenterice, intre vasele mezenterice superioare si duodenul orizontal)

- antero-posterior: cel mai anterior - vase mezenterice superioare; procesul - - uncinat al pancreasului; D3; vena renala stanga; aorta abdominala

- proiectie: in dreptul L3 (marginea inferioara a corpului)

- se gaseste in dreptul corpului L3

D4 :

- se intinde de la nivelul unde D3 este incruciseaza de radacina mezenterului pana la flexura duodeno-jejunala

- organ secundar retroperitoneal

- se proiecteaza la stanga planului medial de la marginea inferioara L3 pana la L2

- 2,5 cm lungime, urcand la stanga coloanei vertebrale si a aortei abdominale

- Raporturi:

+ superior - capul pancreasului

+ anterior - prin BO cu fata anterioara a stomacului

+ inferior - cu anse jejunale

+ dreapta - aorta abdominala

+ stanga - arcul arterial Treitz, separa flancul stang al lui D4, vena mezenterica inferioara si ramura ascendenta a arterei colice stangi de marginea mediala a rinichiului stang

- pe flancul drept al D4 se insera radacina mezenterului

- Flexura duodeno-jejunala se proiecteaza la stanga planului medial in dreapta lui L2 si este fixata de peretele posterior al abdomenului prin muschiul suspensor al duodenului (Treitz): fibre musculare striate provenind din diafragm si fibre musculare netede  provenind din tunica musculara a duodenului; se continua cu prima ansa jejunala.

STRUCTURA DUODENULUI

-    de la exterior la interior bulbul duodenal este intraperitoneal

-    in rest celelalte parti ale duodenului sunt acoperite numai pe fata anterioara de peritoneul parietal posterior

-    tunica musculara este formata din fibre musculare netede, longitudinale si circulare

-    la nivelul tunicii musculare se gaseste plexul nervos mienteric Auerbach

-    5 sfinctere asigura miscarile de brasaj ale duodenului (amestecul continutului duodenal cu sucuri intestinale si progresiunea continutului duodenului)

1. la nivelul bulbului duodenal: sfincter bulbo-duodenal

2. la mijlocul lui D2: sfincter medio-duodenal KAPANDJI

3. la nivelul flexurii duodenale superioare: sfincter tertio-duodenal

4. la nivelul jonctiunii intre D3 si D4: sfincterul termino-duodenal ALBOT-KAPANDJI

5. muschiul suspensor al duodenului Treitz

-    tunica submucoasa: plex nervos Meissner, plex vascular, partea secretorie a glandelor duodenale BRUNNER

-    mucoasa contine glande duodenale Brunner, glande Lieberkun, glande intestinale

-    prezinta in portiunea terminala valvule conivente Kerkring

-    papile duodenale mari si mici (la nivelul duodenului descendent)

-    prin patrunderea coledocului in peretele duodenului mucoasa este ridicata = plica duodenala

-    peritoneul parietal posterior este ridicat la stanga duodenului ascendent de o serie de formatiuni vasculare si nervoase care formeaza plici:

1. plica duodenala superioara - de vena mezenterica inferioara: plica vasculara, prin formarea sa se formeaza recesul duodenal superior - depresiune peritoneala care rezulta prin formarea acestei plici. Orificiul ei priveste inferior si se gaseste la stanga lui D4

2. plica duodenala inferioara (duodeno-mezocolica): avasculara, determina formarea recesului duodenal inferior, la stanga lui D4, al carui orificiu priveste superior

3. plica paraduodenala: de artera colica stanga (ramul ascendent): vasculara, determina formarea recesului paraduodenal situat la stanga lui D4, orificiul lui priveste strict la dreapta

4. plica duodeno-jejunala: situata intre D4 si prima ansa jejunala

5. plica retroduodenala: reces retroduodenal situat posterior de D3, orificiul lui priveste inferior

VASCULARIZATIA DUODENULUI

-    vascularizatia cadrului duodenal este comuna cu a capului pancreasului si provine din artera gastroduodenala si artera mezenterica superioara

-    D1, D4 mai au si alte surse de irigatie

-    D1-pe peretele superior : artera gastrica dreapta

pe peretele inferior : artera gastroepiploica dreapta

pe peretele anterior, posterior : artera pancreatico-duodenala superioara (ram terminal al arterei gastroduodenale)

-    din aceste 2 arcade este asigurata vascularizatia capului pancreasului si a cadrului duodenal

-    D4 este irigata fie direct din artera mezenterica superioara, fie direct din artera pancreatico-duodenala inferioara, din prima artera jejunala, ramura din artera mezenterica superioara

-    D2, D3 primesc ramuri duodenale desprinse din arcadele pancreatico-duodenale ale pancreasului

-    Arcada pancreatico-duodenala anterioara a capului pancreasului este aplicata pe fata anterioara a capului, sub peritoneu, direct in contact cu parenchimul

-    Arcada pancreatico-duodenala posterioara a capului pancreasului este anterior de fascia retroduodenopancreatica Treitz, in contact cu parenchimul

Venele:

-    arcadele venoase ale capului pancreasului dreneaza in venele pancreatico-duodenale, apoi in vena mezenterica superioara

Inervatia:

-    inervatia simpatica: fibrele preganglionare simpatice au originea in nucleul intermedio-lateral al maduvei T6-T9, trec prin ganglionii simpatici toracici fara sinapsa, iau calea nervului splahnic mare cu care strabat diafragma si se opresc in ganglionii celiaci si mezenterici superiori unde fac sinapsa

-    fibrele postganglionare iau calea plexului hepatic (din plexul celiac) si a plexului mezenteric superior (artera mezenterica superioara si ramurile sale)

-    fibrele preganglionare parasimpatice isi au originea in nucleul dorsal al vagului din bulb si iau calea trunchiurilor vagale anterioare, posterioare cu care strabat diafragma si fac sinapsa in ganglionii intramurali

-    simpaticul inhiba tonusul muscular, secretia, contracta sfincterele

-    parasimpaticul stimuleaza secretia, tonusul muscular, relaxeaza sfincterele