Test grila - infectii ale tractului respirator superior la copil

Infectii ale tractului respirator superior la copil

G1135098. Care sunt cele mai caracteristice manifestari ale adenoiditei acute cu hipertrofia tesutului

adenoidian:

A. Respiratia de tip oral

B. Rinita persistenta

C. Febra de tip invers

D. Vocea alterata (nazonata)

E. Tusea nocturna chinuitoare

(pag. 173)

G1135099. Incercuiti semnele negative pentru etiologia streptococica a unei faringite:

A. Cefaleea

B. Febra 39 - 40°C

C. Varsaturi

D. Tuse

E. Raguseala (disfonie)

(pag. 173)

G1135100. Prezenta a doua sau mai multe dintre urmatoarele simptome invalideaza sau face improbabila etiologia streptococica a unei faringite:

A. Febra 39-40°C

B. Faringe hiperemic, amigdale tumefiate, exsudat pultaceu

C. Rinoree, conjunctivita

D. Tuse, voce ragusita

E. Limfadenita cervicala anterioara precoce dureroasa

(pag. 173)

G1135101. Rinita alergica difera de rinofaringita infectioasa prin urmatoarele caracteristici, cu EXCEPTIA:

A. Absenta febrei

B. Prurit nazal si ocular

C. Congestia mucoasei nazale

D. Eozionofile in frotiul nazal

E. Rinoree purulenta

(pag. 172)

G1135102. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la crupul viral sunt adevarate:

A. Perioada de varsta cea mai afectata este intre 10 si 14 ani

B. Tabloul clinic este dominat de stare generala toxica, disfagie, stridor moderat

C. Examenul ORL evidentiaza edem inflamator al corzilor vocale si mai ales al regiunii subglotice

D. Investigatiile paraclinice nu evidentiaza semne de infectie bacteriana

E.Cea mai obisnuita extensie a procesului infectios se produce la nivelul urechii medii, bronsiolelor sau parenchimului pulmonar

(pag. 180)

G1135103. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la faringitele acute ale copilului sunt adevarate:

A. Sunt determinate in exclusivitate de agenti bacterieni

B. Faringita virala are un debut progresiv cu febra precoce, anorexie, dureri faringiene moderate

C. Faringita streptococica intra in discutie la copilul cu varsta peste 2 ani

D. Cand exista exudat membranos pe amigdale si faringe, trebuie facute culturi pentru bacilul difteric

E. Complicatia comuna a faringitelor acute virale este otita medie supurata

(pag. 172, 173)

G1135104. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la otita medie acuta sunt adevarate:

A. Este o complicatie frecventa a rinitei si rinofaringitei acute

B. Etiologia bacteriana a otitei medii este dominata de Streptococcus pneumoniae

C. La nou nascut, in 20% din cazuri culturile din puroiul otic evidentiaza Moraxella

D. Principalele semne ale bolii sunt otalgia, febra si diminuarea auzului

E. Otita mediepurulenta cronica si otomastoidita sunt complicatii frecvente

(pag. 175)

G1135105. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza laringita spasmodica:

A. Apare ca urmare a alergiei la virusurile paragripale

B. Debuteaza dupa un prodrom de infectie acuta respiratorie

C. Tabloul clinic este dominat de tuse spasmodica, dispnee inspiratorie, stridor, voce ragusita

D. Laringoscopia directa evidentiaza edem palid al regiunii subglotice

E. Administrarea de histamina nu demonstreaza hiperreactivitatea cailor aeriene

(pag. 182, 183)

G1135106. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza obstructia subglotica:

A. Stridor discret

B. Voce ragusita,aspra

C. Disfagie

D. Tuse latratoare,bitonala

E. Trismus

(pag. 178)

G1135107. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza obstructia supragotica a cailor aeriene superioare

A. Stridor puternic, zgomotos

B. Voce ragusita, aspra

C. Disfagie

D. Stare toxica

E. Sialoree

(pag. 178)

G1135108. Care din urmatoarele elemente sunt caracteristice pentru abcesul retrofaringian:

A. Tablou toxiinfectios grav

B. Pozitie particulara in sezut, aplecat inainte

C. Insuficienta respiratorie acuta de tip obstructiv superior

D. Reactanti de faza acuta (nr. leucocite, VSH, fibrinogen, proteina C reactiva) in parametrii normali

E. Examenul orofaringelui evidentiaza abcesul

(pag. 181)

G1135109. Care din urmatoarele reprezinta indicatii pentru adenoidectomie

A. Respiratie orala persistenta

B. Hipotrofie staturo-ponderala

C. Tulburari de atentie

D. Hipoacuzie

E. Episoade repetate de adenoidita acuta

(pag. 174)

G1135110. Complicatiile faringitei streptococice pot fi urmatoarele, in afara de:

A. Otita medie supurata

B. Sindrom Reye

C. Sindrom hemolitic uremic (SHU)

D. Reumatism articular acut

E. Glomerulonefrita acuta

(pag. 173)

G1135111. Identificati afirmatiile incorecte:

A. Otita medie este totdeauna de etiologie bacteriana

B. Germenii cel mai frecvent intalniti in otita medie sunt pneumococul si haemophilus influenzae

C. Starea de purtator faringian de pneumococ favorizeaza dezvoltarea otitei medii

D. Tratamentul de electie in otita szpurata este tratamentul local

E. Otita medie supurata este o afectiune usoara care nu evolueaza cu complicatii

(pag. 175, 176)

G1135112. Identificati inexactitatile din urmatoarea enumerare a complicatiilor posibile ale otitei medii supurate:

A. Sindrom Reye

B. Sindrom hemolitic uremic (SHU

C. Tromboflebita de sinus lateral

D. Meningita purulenta otogena

E. Abces cerebral

(pag. 176)

G1135113. Manifestarile clinice ale rinofaringitei includ urmatoarele, cu exceptia:

A. Debut brusc cu febra ridicata

B. Perioada de latenta de cca. 7-10 zile

C. Obstructia nazala prin secretii interfereaza suptul (alimentatie dificila)

D. Semnele de insuficienta

respiratorie sunt prezente la toti bolnavii

E. Unii sugari pot avea varsaturi sau/si scaune diareice

(pag. 172)

G1135114. Notati afirmatiile corecte din urmatoarea enumerare:

A.Orice exudat faringian pozitiv pentru streptococ ß hemolitic constituie un argument pentru sustinerea diagnosticului de faringita acuta streptococica

B. Depozite fibrinoase pe amigdale pot fi intalnite in angina streptococica, difterie si mononucleoza infectioasa

C. Adenopatiile cervicale sunt obisnuite in faringita streptococica si mononucleoza infectioasa

D. Abcesul periamigdalian este o complicatie comuna in angina streptococica

E. Orice faringita streptococica este urmata de un puseu de reumatism articular acut (RAA)

(pag. 173)

G1135115. Otoreea cronica poate sa semnifice urmatoarele, cu exceptia:

A. Complicatie a unei otite acute incorect tratate

B. Infectie HIV

C. Stare de malnutritie avansata

D. Otomastoidita latenta

E. Igiena defectuoasa

(pag. 176)

G1135116. Tratamentul faringitei streptococice cunoaste urmatoarele optiuni; identificati erorile:

A. Penicilina G injectabil timp de 7-10 zile

B. Penicilina V oral timp de 7-10 zile

C. Eritromicina sau derivate de ultima generatie (claritromicina, azitromicina) pe cale orala 5-7 zile

D. Cefalosporine de generatia III-a intravenos in asociere cu aminoglicozide

E. Oxicilina injectabil sau pe cale orala

(pag. 173)

G1135117. Urmatoarele afirmatii in legatura cu etiologia faringitei acute sunt corecte:

A. Este determinata in general de virusuri

B. Este determinata adesea de Mycoplasma pneumoniae

C. Streptococul ß hemolitic gr.A este responsabil de peste 50% din cazuri

D. Rotavirusurile sunt izolate din faringe cu precaderea in sezonul rece

E.Singurul agent etiologic bacterian rsponsabil in mod obisnuit de boala, in afara perioadelor epidemice este streptococul ß hemolitic grup A

(pag. 173)

G1135118. Urmatoarele afirmatii in legatura cu rinofaringita acuta sunt corecte:

A. Este un proces inflamator infectios de etiologie virala

B. Suprainfectia bacteriana survine la majoritatea cazurilor

C. Principalul agent etiologic este rhinovirusul

D. Starea de nutritie deficitara favorizeaza aparitia complicatiilor bacteriene

E. La sugar, principalul agent bacterian de suprainfectie este E.coli

(pag. 172)

G1135119. Urmatoarele sunt corecte in legatura cu tratamentul rinofaringitei acute, in afara de:

A. Tratamentul antibiotic reduce incidenta complicatiilor bacteriene

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

B. Tratamentul specific este cu augumentin in doza de 50mg/Kg/zi

C. Hidratarea copilului este indicata

D. Dezobstructia foselor nazale prin aspirarea secretiilor este benefica

E. Combaterea febrei se face cu paracetamol in doza de 20mg/kc

(pag. 172)

G1235120. Suprainfectia bacteriana a rinofaringitei acute la copilul mare poate sa produca urmatoarele complicatii:

A. sinuzita

B. distrofierea progresiva

C. adenita supurata

D. septicemia

E. traheobronsita

(pag. 172)

G1235121. Care dintre antibioticele enumerate nu sunt indicate in adenoidita acuta (infectie acuta bacteriana a tesutului adenoidian):

A. Penicilina G

B. Ceclor (Cefaclor)

C. Amoxicilina

D. Claritromicina

E. Augmentin

(pag. 174)

G1235122. Care dintre bacteriile enumerate produc mai frecvent otita medie acuta la copil:

A. Streptococul pneumoniae

B. Klebsiela

C. H. influenzae

D. E.Coli

E. Streptococ beta-hemolitic grup A

(pag. 175)

G1235123. Care dintre simptomele enumerate caracterizeaza otomastoidita latenta la sugar

A. Retard al greutatii

B. Constipatie

C. Inapetenta

D. Hiperpirexie

E. Agitatie

(pag. 175-176)

G1235124. Care sunt antibioticele recomandate in sinuzita acuta bacteriana

A. Ampicilina

B. Augmentin

C. Penicilina G

D. Ceclor

E. Kanamicina

(pag. 174)

G1235125. Complicatiile cele mai frecvente ale otomastoiditei sugarului sint:

A. distrofia progresiva

B. bronhopneumonie

C. infectia urinara

D. astm bronsic

E. boala diareica acuta

(pag. 176)

G1235126. Indicatiile adenoidectomiei sunt:

A. respiratia orala persistenta

B. faciesul adenoidian

C. hipoacuzia

D. artralgiile

E. otita medie recurenta

(pag. 174)

G1235127. Indicatiile tratamentului antibiotic in sinuzita acuta bacteriana sunt

A. disfagia moderata

B. anorexia

C. secretii purulente abundente

D. raguseala

E. celulita orbitara

(pag. 174)

G1435136. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la complicatiile de vecinatate ale otomastoiditei nu

sunt false:

A. Adenoflegmonul laterocervical

B. Abcesul cerebral

C. Meningita purulenta

D. Tromboflebita de sinus lareral

E. Etmoidita

(pag. 176)

G1435137. Complicatiile generale cele mai frecvente in cazul otomastoiditei sugarului sunt:

A. Septicemie

B. Tromboflebita de sinus cavernos

C. Distrofiere progresiva

D. Paralizia nervului facial

E. Osteita pietroasa

(pag. 176)

G1435138. Etmoidita se caracterizeaza prin:

A. Edem la radacina nasului

B. Secretie conjunctivala purulenta

C. Celulita periorbitara

D. Soc toxicoseptic

E. Rinoreepurulenta persistenta

(pag. 174)

G1435139. Factorii de risc pentru aparitia otitei cu pneumococ sunt:

A. Sexul masculin

B. Frecventarea cresei

C. Alimentatie artieficiala

D. Frati cu otita recurenta

E. Sexul feminin

(pag. 175)

G1435140. Indicatiile adenectomiei sunt:

A. 3 episoade de infectie /an

B. Respiratia orala persistenta

C. Otita medie recurenta

D. Voce nazonata

E. 2 episoade infectioase care necesita antibioterapie intensiva

(pag. 174)

G1435141. Referitor la particularitatile anatomofunctionale ale urechii medii si conexiunile sale

faringiene, la varsta copilariei urmatoarele afirmatii sunt false:

A. Tuba lui Eustachio este este orizontalizata

B. Tuba lui Eustachio are traiect sinuos

C. Tonus redus al muschiului tensor al valului palatin

D. Secretiile sunt extrem de aderemte

E. Aparat mucociliar redus

(pag. 175)

G1435142. Tabloul clinic al otitei nu include urmatoarele simptome:

A. Febra de tip invers

B. Otalgia

C. Diminuarea auzului

D. Tusea reflexa

E. Rinoree purulenta

(pag. 175)

G1435143. Tratamentul faringitei acute cu streptococ beta hemolitic de grup a se efectueaza cu

A. Azitromicina10 mg/Kg/zi

B. Lincomicina 15 mg/kg/zi

C. Penicilina G. inj. 800000iu la copii sub 12 ani

D. Gentamicina 4-5 mg /Kg/zi

E. Amoxicilina 50-100 mg/Kg/zi

(pag. 173)

G1435144. Tratamentul rinofaringitei acute implica

A. Pozitionarea optima a pacientului pentru drenarea secretiilor nasofaringiene

B. Umidificarea aerului

C. Administrare de oxigen

D. Hidratare

E. Antibioterapie tintita

(pag. 172)

G1535145. Care dintre urmatoarele afectiuni trebuie incluse in diagnosticul diferential al hipertrofiei adenoidiene cronice?

A. obezitatea accentuata

B. macroglosia

C. malformatia

Pierre-Robin

D. hipersensibilitatea la laptele de vaca

E. celiachia

(pag. 174)

G1535146. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la sinuzita acuta bacteriana sunt adevarate?

A. rinoscopia anterioara sau posterioara precizeaza diagnosticul

B. rezultatul punctiei sinusale este patognomonic pentru diagnostic

C. examenul radiologic poate evidentia opacitatea sinusurilor

D. examenul frotiului direct din secretiile recoltate poate arata prezenta neutrofilelor

E. culturile sinusale nu se coreleaza cu cele nazale

(pag. 176)

G1535147. Care sunt complicatiile mai frecvente ale rinofaringitei acute?

A. otita medie (la sugari)

B. adenita supurata (la sugar)

C. epiglotita acuta

D. sinuzita (la copilul mare)

E. bronhopneumonia (la copilul mare)

(pag. 172)

G1535148. Complicatiile generale cele mai frecvente ale otomastoiditei sugarului sunt:

A. distrofierea progresiva

B. pneumonia interstiala

C. bronhopneumonia

D. infectia urinara

E. septicemia

(pag. 176)

G1535149. Factori de risc pentru aparitia otitei medii acute cu pneumococ la copil pot fi:

A. sexul masculin

B. frecventarea unei unitati de prescolari (cresa)

C. expunerea pasiva la fumat

D. prelungirea alimentatiei naturale pana la varsta de 2 ani

E. stomatita candidozica

(pag. 175)

G1535150. Factori de risc pentru aparitia otitei medii acute cu pneumococ la copil pot fi:

A. frati cu otita recurenta

B. sexul feminin

C. starea de purtator nazofaringian de pneumococ

D. wheezing-ul recurent

E. absenta alimentatiei naturale

(pag. 175)

G1535151. Indicatiile adenoidectomiei la copil sunt:

A. respiratie orala persistenta

B. voce nazonata

C. hiperacuzie

D. facies adenoidian

E. otita medie recurenta sau cronica

(pag. 174)

G1535152. Indicatiile tratamentului antibiotic in sinuzite sunt:

A. secretii purulente abundente, in special la nou-nascuti, sugari mici si distrofici febrili

B. febra persistenta

C. durata prelungita sau recurenta frecventa a bolii

D. wheezingul recurent

E. manifestare locale si generale zgomotoase (celulita orbitara)

(pag. 174)

G1535153. Principalele semne ale otitei medii acute sunt:

A. otalgia

B. disfagia

C. febra

D. diminuarea auzului (acuzata de copilul mai mare)

E. rinoreea sero-mucoasa

G2535182. Prevenirea absorbtiei toxicului in intoxicatiile prin ingestie la copil se face prin:

A. evacuarea continutului intestinal

B. administrare de antidoturi locale nespecifice

C. administrarea de oxigen pe masca

D. indepartarea copilului din mediul unde a avut loc intoxicatia

E. evacuarea continutului gastric

(pag. 533-537)

G2535183. Intoxicatiile cu antidepresive triciclice se manifesta clinic prin:

A. ileus

B. retentie acuta de urina

C. transpiratii profuze

D. mioza fixa

E. hipotensiune arteriala

(pag. 541)

G2535184. Care din urmatoarele metode sunt ineficiente in intoxicatia cu antidepresive triciclice?

A. spalatura gastrica

B. diureza fortata

C. administrarea de carbune activat

D. hemodializa

E. administrarea de fizostigmina

(pag. 541)

G2535185. Care din urmatoarele sunt adevarate in legatura cu intoxicatia cu paracetamol la copil?

A. dupa 3-7 zile se poate instala coma hepatica cu evolutie letala

B. evolueaza in trei stadii

C. tardiv apar dureri epigastrice, hepatomegalie

D. apar greturi, varsaturi

E. constant se insoteste de depresie respiratorie

(pag. 546)

G2535186. Masurile utile in terapia intoxicatiilor cu barbiturice sunt:

A. administrarea de stricnina

B. administrarea de cafeina

C. provocarea varsaturilor

D. ventilatie asistata si administrarea de oxigen

E. administrare de solutie salina izotona

(pag. 543)

G2535187. Tratamentul intoxicatiei cu paracetamol la copil include:

A. oxigenoterapie ca prim gest, pentru tratamentul depresiei respiratorii

B. spalatura gastrica la cel putin 24 de ore dupa ingestie

C. provocarea varsaturii

D. administrarea de diuretice

E. antidotul este N-acetilcisteina (Mucomyst)

(pag. 547)

G2535188. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu aspirina la copil sunt adevarate?

A. se poate insoti de hipertermie

B. semnele neurologice apar in mod exceptional

C. se insoteste de: vasodilatatie cutanata, transpiratii profuze

D. lipsesc tulburarile respiratorii

E. pot apare greturi, varsaturi, uneori cu striuri sangvinolente

(pag. 545)

G2535189. Examenele paraclinice in intoxicatia salicilica pot evidentia:

A. deshidratare hipertona

B. acidoza respiratorie in faza initiala

C. de obicei se asociaza hiperglicemie moderata

D. in intoxicatiile grave se poate instala rapid acidoza mixta

E. hipopotasiemie - care apare prin cresterea eliminarii renale de potasiu

(pag. 545,546)

G2535190. Care din urmatoarele interventii fac parte din tratamentul intoxicatiei salicilice?

A. provocarea varsaturii imediat dupa ingestie

B. administrarea de heparina in bolus in primele ore de la ingestie

C. diureza osmotica alcalinizanta

D. administrare intravenoasa de bicarbonat de sodiu

E. hemodializa in formele grave

(pag. 546)

G2535191. Masurile terapeutice in intoxicatia cu cafeina constau in:

A. administrarea de antidot specific

B. spalatura gastrica

C. diureza fortata

D. administrare de diazepam

E. administrare de miofilin

(pag. 547)

G2535192. Intoxicatia cu atropina si derivati se manifesta clinic prin:

A. transpiratii profuze precoce

B. mioza fixa

C. bradicardie cu hipotensiune

D. retentie de urina

E. incetinirea tranzitului intestinal

(pag. 548)

G2535193. Intoxicatia cu atropina se poate trata prin:

A. spalatura gastrica

B. diureza osmotica neutra

C. administrarea de scobutil

D. administrarea de fizostigmina

E. administrarea de beta-adrenomimetice

(pag. 549)

G2535194. Care sunt fazele clinice de evolutie in intoxicatia acuta cu alcool etilic?

A. faza de excitatie

B. faza de vasodilatatie

C. faza medico-legala

D. coma alcoolica

E. faza de latenta

(pag. 551)

G2535195. Terapia in intoxicatia acuta cu alcool etilic implica urmatoarele masuri:

A. spalatura gastrica de urgenta la bolnavii comatosi

B. perfuzii de glucoza

C. perfuzii de fructoza

D. administrarea de tiamina

E. administrarea de insulina in bolus

(pag. 551)

G2535196. Manifestarile clinice ale intoxicatiei cu substante organo-fosforate sunt grupate in urmatoarele sindroame principale:

A. sindromul atropinic

B. sindromul muscarinic

C. sindromul nicotinic

D. sindromul adrenergic

E. sindromul nervos central (pag. 555)

G2535197. Care din urmatoarele masuri sunt contraindicate in intoxicatia cu substante corozive?

A. provocarea varsaturilor

B. asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii

C. administrarea de oxigen

D. spalatura gastrica

E. administrarea de apa sau lapte

(pag. 554,555)

G2535198. Care din urmatoarele interventii terapeutice sunt valabile in cazul intoxicatiei pediatrice ce pesticide organo-fosforate?

A. prima masura terapeutica este spalatura gastrica

B. prima masura terapeutica este administrarea de atropina

C. prima masura terapeutica este administrarea de activatori ai colinesterazei

D. a doua masura terapeutica este administrarea de activatori ai colinesterazei

E. decontaminarea tegumentelor prin spalare cu apa si sapun

(pag. 556)

G2535199. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta elemente de diagnostic diferential intre intoxicatia

cu insecticide carbamate si cea cu insecticide organofosforate?

A. carbamatii inhiba ireversibil colinesterazele

B. carbamatii inhiba reversibil colinesterazele

C. efectele SNC ale intoxicatiei cu carbamati sunt mult mai intense decat in cazul organo-fosforatelor

D. valorile colinesterazei serice

E. sindroamele clinice in intoxicatia cu carbamati sunt mai benigne si au o durata mai scurta

(pag. 557)

G2535200. Semnele clinice in intoxicatia acuta cu opiacee pot fi:

A. torpoare mergand pana la coma

B. diaree

C. retentie acuta de urina

D. vasoconstrictie periferica severa

E. dizartrie, deteriorarea atentiei

(pag. 566)

G2535201. Intoxicatia acuta cu opiacee se trateaza cu:

A. asigurarea unei cai venoase continui

B. asigurarea ventilatiei (inclusiv intubatie, ventilatie asistata)

C. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este fortralul

D. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este naloxona

E. tratamentul de detoxifiere se face cu metadona

(pag. 566,567)

G2535202. Abuzul de amfetamine se manifesta caracteristic prin:

A. senzatie de omnipotenta

B. hiperexcitabilitate

C. bradicardie persistenta

D. relaxarea musculaturii netede viscerale

E. comportament paranoid, hiperinsolent

(pag. 565)

G2535203. Care din urmatoarele sindroame caracteristice intoxicatiilor cu ciuperci necomestibile sunt considerate a avea incubatie lunga?

A. sindromul phalloidian

B. sindromul gyromitrian

C. sindromul colinergic

D. sindromul orellanian

E. sindromul resinoidian

(pag. 561)

G2535204. Care din urmatoarele sindroame caracteristice intoxicatiilor cu ciuperci necomestibile sunt considerate a avea incubatie scurta?

A. sindromul colinergic

B. sindromul adrenergic

C. sindromul phalloidian

D. sindromul orellanian

E. sindromul atropinic

(pag. 561,562)

G2535205. Sindromul de abstinenta la cocaina consta in:

A. hiperprolactimemie

B. retentie acuta de urina

C. dureri precordiale

D. pneumomediastin sau pneumotorax spontan

E. convulsii

(pag. 564)

G2535206. Terapia in intoxicatia acuta cu substante corozive include:

A. administrarea de purgative

B. administrarea de urgenta de apa sau lapte

C. administrarea pentru tamponare a acizilor sau bazelor slabe

D. bujiraje

E. provocarea varsaturilor

(pag. 555)

G2535207. In tratamentul intoxicatiei cu derivati de petrol se vor evita:

A. oxigenoterapia

B. epinefrina

C. administrarea de solutie de glucoza

D. spalatura gastrica dupa intubatie traheala

E. analepticele nervoase centrale