Corpul galben

Corpul galben

Corpul galben

Celulele granuloasei si celulele tecale restante dupa ovulatie vor forma o glanda endocrina localizata tot in corticala. O data cu expulzarea ovocitului II se expulzeaza si o parte din lichidul din antru. Datorita acestui fapt, foliculul se colabeaza si apare o formatiune policiclica cu numeroase invaginari ale peretelui. Sangele se acumuleaza in cavitatea foliculului restant si se coaguleaza, formandu-se un cheag care va fi invadat de tesut conjunctiv. Acest cheag se gaseste in centrul corpului galben. Urmatoarea faza este de luteinizare a celulelor granuloasei si tecale: granuloasa devine luteinica (80% din greutatea corpului galben), iar tecile devin teci luteine. Celulele granuloasei cresc in dimensiuni, se incarca cu incluziuni lipidice si cu un pigment luteotrop de culoare galbena. Apar vase de sange printre celulele granuloasei. Aceste vase sunt de neoformatie sau provin din structurile din jurul granuloasei. Celulele granuloase luteinice secreta estrogeni.

Celulele tecale interne devin poligonale, se incarca cu incluziuni lipidice dar au citoplasma mult mai intunecata. Numarul vaselor de sange e mai mare decat in folicul. Daca nu exista sarcina, un corp galben numit. incepe sa involueze in ziua 24 , iar involutia se termina in ziua 28. Daca exista sarcina se formeaza corpul galben de sarcina care evolueaza 6 luni la parametrii maximi, apoi involueaza pana la termen. El secreta in aceasta perioada relaxina care determina o imbibare apoasa a tesutului conjunctiv din simfiza pubiana determinand dezvoltarea soldurilor.

Involutia incepe prin progresia de tesut conjunctiv dispre cheagul central si corpul galben e inlocuit complet de benzi de fibre de colagen. Apare astfel corpul albicans, formatiune ovalara cu contur policiclic, cu putina substanta fundamentala si rare celule conjunctive. Corpul alb sufera un proces de degenerare hialina, fiind inlocuit de o masa amorfa care nu se coloreaza cu coloranti acizi sau bazici, aparand palida. Treptat dispare dar cat exista , deformeaza suprafata ovarului.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Tabelul V.-Distributia pe ani a patologiei apendiculare abordate laparoscopic

Graficul nr. 5.- Formele histopatologice de apendicite operate laparoscopic in 1995-1998

Graficul nr. 6.- Formele histopatologice de apendicite operate laparoscopic in 1999-2003

Graficul nr. 7.- Formele histopatologice de apendicite operate laparoscopic in 2004

Indicatiile operatorii

Cresterea numarului cazurilor mai dificile abordate laparoscopic este corelata cu acumularea de experienta de catre echipele chirurgicale, atat sub aspectul tehnicitatii dar si a cristalizarilor conceptuale in cel putin doua directii:

acestea sunt cazurile care beneficiaza cel mai mult de tehnica miniinvaziva (mai ales cele complicate cu peritonita generalizata);

o parte din cazurile de apendicita catarala de fapt nu aveau indicatie de apendicectomie, iar explorarea laparoscopica a permis aflarea cauzei suferintei precum si rezolvarea ei, apendicele nemaifiind extirpat in aceste situatii.

Este deosebit de importanta prezentarea atat a indicatiilor cat mai ales a motivatiilor pentru care este abordata laparoscopic o parte importanta din cazurile cu patologie apendiculara:

Sindromul dureros de fosa iliaca dreapta. Chiar daca aceasta entitate mai este contestata de catre unii autori [23], practica clinica, dar si lucrarile de specialitate, dovedesc ca este de multe ori dificil de a stabili un diagnostic corect si complet preoperator al durerilor de fosa iliaca dreapta, in special la femei. In aceste situatii abordul laparoscopic ofera avantaje importante. [24; 22; 21; 25; 26; 27] Astfel din cele 731 de femei apendicectomizate laparoscopic in perioada analizata 223 au prezentat si patologie genitala asociata (metroanexita, chisturi ovariene, hidro- sau piosalpinx, etc). Din acest punct de vedere, in aceste cazuri, laparoscopia ofera in primul rand avantajul stabilirii diagnosticului complet precum si al rezolvarii concomitente a patologiei asociate si ca atare sindromul dureros de fosa iliaca dreapta la femeie constituie o indicatie de electie pentru abordul laparoscopic. [16; 28;29

Obezitatea. Laparoscopia ofera in aceste situatii trei avantaje principale:

traumatism parietal mult redus fata de interventia clasica;

reducerea semnificativa a complicatiilor septice parietale;

reducerea semnificativa a eventratiilor postoperatorii.

In plus durerea postoperatorie este mai mica iar recuperarea mai rapida. [30]

Sportivii de performanta Aceasta categorie speciala de pacienti doreste reintoarcerea foarte rapida la antrenamente si la activitatea competitionala astfel ca prefera interventiile cu un traumatism parietal redus. Abordul laparoscopic si mai ales cel minilaparoscopic reusesc acest lucru indiferent de grosimea peretelui (uneori apreciabila la anumite categorii de sportivi) sau de pozitia apendicelui (dificil daca nu imposibil de prezumat preoperator).[16]

Pozitia presupus atipica a apendicelui este o situatie rara dar nu exceptionala. Abordul laparoscopic scuteste echipa chirurgicala de frustrarea data de cautarea apendicelui printr-o incizie in fosa iliaca dreapta, indiferent de pozitia acestuia. De altfel in doua astfel de situatii s-a recurs la tehnica conversiei inverse. (vezi mai jos)

Dorinta pacientului Se considera ca este dreptul pacientului sa aleaga, in conditiile in care a fost corect si complet informat de catre medic.[16]

Peritonitele apendiculare.

Tabelul VI si graficul nr. 8 arata cum a evoluat numarul cazurilor de peritonita apendiculara pe parcursul celor 10 ani analizati.

Tabelul VI.-Evolutia cazurilor de peritonita apendiculara in perioada 1995-2004

Graficul nr.8.- Evolutia cazurilor de peritonita apendiculara in perioada 1995-2004

Se observa in primii ani un anume grad de reticenta in a aborda astfel de cazuri dar ulterior s-a constatat nu numai ca majoritatea peritonitelor apendiculare pot fi astfel rezolvate dar si ca ele beneficiaza poate cel mai mult de pe seama laparoscopiei.

Acest aspect se datoreaza faptului ca abordul deschis corect al unei peritonite                                                                                                         implica obligatoriu o incizie mediana suficient de mare pentru a realiza lavajul eficient al cavitatii peritoneale. Astfel de incizii prezinta un risc crescut de spuratie in contextul unei peritonite cu flora polimorfa si agresiva.[31]

Pe langa scaderea semnificativa a traumatismului parietal si a riscului de spuratie postoperatorie, abordul laparoscopic in peritonitele apendiculare mai ofera cateva avantaje:

diagnosticul corect si complet;

posibilitatea unui lavaj eficient al intregii cavitati peritoneale;

posibilitatea unui drenaj eficient, tuburile de dren fiind plasate sub control vizual.

Patologia tumorala apendiculara. Au fost abordate laparoscopic trei cazuri de mucocel apendicular, toate cu baza ingusta, cazuri la care abordul miniinvaziv video-asistat a fost facil. Exista insa si autori care considera mucocelul apendicular o contraindicatie pentru laparoscopie datorita posibilei malignitati a acestuia.[32]

Conversii

Numarul total de conversii a fost de 28, iar in tabelul VII si graficele nr. 9 si 10 este prezentata dinamica conversiilor pe ani, exprimata atat in valoare absoluta cat si procentuala.

Tabelul VII. - Dinamica conversiilor in perioada 1995-2004

Graficul nr. 9 - Dinamica conversiilor in perioada 1995-2004 (cazuri)

Graficul nr. 10 - Dinamica conversiilor in perioada 1995-2004 (procente)

Aspectul heterogen al ovarului se datoreaza cresterii foliculare, selectiei foliculilor care vor intra in crestere si a celor ce urmeaza sa se matureze. Initial cresterea foliculilor e independenta de FSH, dar cresterea in sine e dependenta de FSH. Cresterea se face in 120-150 de zile pentru foliculii mici si in 65 de zile pentru foliculii mari. Selectia foliculilor care vor intra in crestere se face cu un an inaintea fiecarui ciclu, iar selectia celor care se vor maturiza se face cu o luna inaintea ciclului: se selecteaza acel folicul care are cea mai mare concentratie de FSH si de estrogen in lichidul folicular.