Boli asociate fibrozei chistice

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE "CAROL DAVILA" BUCURESTI

BOLI ASOCIATE FIBROZEI CHISTICE

REZUMAT

Lucrarea de fata prezinta o trecere in revista a patologiei asociata fibrozei chistice, adica afectiunile ce pot aparea pe fondul acestei anomalii genetice.

Fibroza chistica este o afectiune multisistemica, autozomal recesiva, care afecteaza predominant nou-nascutii, copiii si adultii tineri. Este cea mai comuna anomalie genetica amenintatoare de viata la rasa alba, cu o incidenta de 1: 3200-3300 nou-nascuti in SUA.

Fibroza chistica e caracterizata de transportul anormal de sodiu si clor de-a lungul epiteliului  in toate glandele exocrine, conducand la formarea unor secretii vascoase in plamani, pancreas, ficat, intestine, tractul reproducator si la o concentratie crescuta de sare in secretiile glandelor sudoripare.

OBIECTIV

Se doreste evidentierea caracterului multisistemic al fibrozei chistice si rasunetul acestei patologii asupra organismului si asupra duratei de viata.

LIPSURILE ACESTUI DOMENIU

In ciuda faptului ca s-au facut multe cercetari in acest domeniu, nu exista metode eficiente pentru a controla prevalenta acestei boli. Studiile existente incearca sa ilustreze intregul tablou al patologiei determinate de mutatia genei CFTR, insa acesta nu este pe deplin cunoscut.

MANIFESTARILE CLINICE

Manifestarile clinice ale fibrozei chistice implica plamanii si tractul gastrointestinal, inclusiv pancreasul. Dr. D. Anderson a descris pentru prima data boala in 1938, termenul de fibroza chistica fiind atribuit in urma examenului microscopic al pancreasului._[1] Aspecte certe ale fibrozei chistice au fost identificate mai devreme. Literatura din Germania si Elvetia scria : "Pacat de copiii care au gustul sarat dupa ce ii saruti pe frunte, pentru ca urmeaza sa moara", recunoscand asociatia dintre pierderea de sare prin transpiratie si fibroza chistica._[2] Pentru ca mutatiile din gena CFTR sunt punctiforme, tehnicile clasice de diagnostic nu au avut succes.  Utilizand proteinele marker, studiile de linkaj genetic au fost capabile sa identifice locusul mutatiei la nivelul cromozomului 7, tehnicile chromosome walking and jumping au fost ulterior folosite pentru a identifica secventa de gene implicate in bola._[3]

MANIFESTARI

Boala cronica sino-pulmonara: colonizarea persistenta si infectii cu patogeni specifici fibrozei chistice ( Haemophilus influenzae, Staphilococcus aureus, tulpini mucoide si non-mucoide de Pseudomonas aeruginosa si Burkholderia specii ).

Afectiuni gastro-intestinale si nutritionale: Intestin: ileus meconial, sindromul de obstructie intestinala distala (DIOS), prolaps rectal, insuficienta pancreatica si pancreatita acuta recurenta. Ficat: boala hepatica cronica prin prezenta cirozei focale sau multilobulare. Nutritional: dezvoltare staturo-ponderala inadecvata (malnutritie protein-calorica). Hipoproteinemie, edeme si complicatii secundare deficitului de vitamine liposolubile; Sindromul pierderii de sare (Salt loss syndrome): depeltia acuta de sare si alcaloza cronica; Afectiuni genitale masculine: fie in urma absentei congenitale sau atreziei bilaterale a ductelor deferente sau in urma obstructiei luminale din cauza vascozitatii secretiilor_[4]

Datorita imbunatatirii tehnicilor medicale din ultimele decenii acum este posibil cu certitudine sa se identifice fibroza chistica la 70% pana la varsta de un an (totusi la unii bolnavi se extinde chiar dupa varsta de 10 ani ) si a se evita ulterior complicatiile datorate bolii. Astfel rata supravieturii a crescut: daca in 1959 rata medie de supravietuire a copiilor cu fibroza chistica era de 6 luni, in SUA, in 2008, a crescut la 37.4 ani, in Canada de la 24 ani in 1982 la 47.7 ani in 2007. _[5] in Africa de Sud media de viata ramane totusi la 9 ani.

Fibroza chistica este cea mai comuna boala autozomal recesiva amenintatoare de viata in Europa. In SUA aproximativ 30.000 de pacienti sufera de fibroza chistica, cei mai multi fiind diagnosticati la 6 luni de viata. _[6] In Canada numarul acestora se estimeaza la 3.000._[7] Aproape  1/25 de descendenti europeni si 1/30 de americani-caucazieni sunt purtatori de o mutatie a genei CFTR. Acest raport ajunge la 1/90 la populatia asiatica si la 1/65 la populatia Africana. Atat sexul feminin cat si cel masculin sunt afectate in mod egal. Din anumite motive necunoscute, sexul masculin se pare ca are o rata de supravietuire mai mare. S-a constatat ca, daca rata de supravietuire este egala la varste mici, aceasta sufera schimbari dupa pubertate, ceea ce ar explica o implicare hormonala. In ciuda tehnicilor moderne, nu s-a descoperit remediul pentru aceasta boala, care ramane, si in acest moment, incurabila._[8]

A intelege ce inseamna fibroza chistica si a cunoaste pe indelete organele principale afectate si complicatiile caracteristice fiecarei grupe de varsta in parte este importanta in a trata, a prelungi si a imbunatati conditiile de viata ale acestor pacienti.

MATERIALE SI METODE DE DIAGNOSTIC

Metodele de a diagnostica fibroza chistica sunt variabile si fiecare aduce un plus de informatie.

Genotipare: mai mult de 1600 de mutatii genetice au fost identificate in fibroza chistica. Folosind polimerizarea in lant (PCR) se pot detecta pana la 98% din bolile determinate de mutatii.

Cuplurile care intentioneaza sa faca un copil trebuie sa se testeze pentru a putea evidentia gradul de risc pe care l-ar putea avea copilul de a se naste cu fibroza chistica. Testul se va face la ambii parinti si daca riscul este mare, ulterior se va efectua si la fetus. Fibroza chistica poate rezulta din miloane de mutatii si este imposibil de a fi testate toate. Testarea se face in urma recoltarii unei mostre de sange si cele mai performante teste includ 32 de posibile mutatii. Cuplurile cu risc mare de a avea copii care sa manifeste boala recurg la fertilizarea in vitro, care ofera posibilitatea examinarii genetice a embrionului inainte de implantarea sa in uter.

In timpul sarcinii, se vor putea efectua teste pe placenta.

Testul transpiratiei: cateva luni sunt necesare pentru a conduce la efectuarea unui test de transpiratie. Ionoforeza cu pilocarpina (QPIT) e un test cantitativ care colectioneaza sudoratia si efectueaza ulterior analize chimice pentru a determina cantitatea de clor existenta.

Screeningul neo-natal: unele state din SUA au implementat deja screeningul pentru fibroza chistica. Se foloseste tripsinogenul imunoreactiv (IRT) ca prim test. O crestere a acestuia necesita utilizarea unor noi determinari, sau testarea DNA-ului.

Masurarea diferentei de potential la nivel nazal: diferenta de potential masurata de la nivelul mucoasei nazale cu ajutorul unui electrod de referinta inserat la nivelul antebratului e corelata cu miscarile sodiului de-a lungul membranelor celulare.

Lavajul bronhiolo-alveloar: se realizeaza cu ajutorul bronhoscopului flexibil. Inflamatia cailor aeriene este caracteristica fibrozei chistice. Studii au aratat faptul ca exista un grad al inflamatiei si in absenta infectiei. Prezenta unui numar mare de neutrofile si Pseudomonas aeruginosa intareste diagnosticul de fibroza chistica la pacientii cu forme atipice de boala.

Testarea functiilor hepatice: bilirubina, enzimele hepatice.

Amilazele si lipazele: diagnostic de pancreatita.

Radiografia toracica: initial apare hiperinflatie si ingrosare peribronsica. Cu progresia bolii apar noduli pulmonari care pot proveni de la un abces, sau atelectazii, hiperinflatie marcata cu aplatizarea diafragmelor, cifoza toracica si protuzia sternului. Cordul pulmonar e mascat de hiperinflatie.

Radiografia sinusurilor: panopacifierea sinusurilor e prezenta aproximativ la toti pacientii, ceea ce intareste diagnosticul de fibroza chistica, in timp ce absenta acestora este un argument puternic pentru a infirma boala.

Radiografia cu bariu, ecografia abdominala pentru explorarea subdiafragmatica_[9]

REZULTATE

Tabloul clinic poate varia in functie de varsta: prenatal, neonatal, nou-nascut si copilarie, adolescent si adult.

Prenatal:

Analiza: Elixirul cristalin din Sare Analiza: Identificarea peroxidazei

Sarcina cu risc foarte mare: Daca statusul genotipic al parintilor este cunoscut, diagnosticul de fibroza chistica se poate decela prin analiza genetica a mutatiei la nivelul celulelor fetale. Aceste celule sunt obtinute dintr-o mostra de la nivelul vilozitatilor choriale la 10 saptamani, ori din cultura celulelor din lichidul amniotic la 15-18 saptamani. Post-natal se va efectua testul transpiratiei la toti pacientii suspectati de fibroza chistica pe baza analizelor ADN prenatale.

Obstructie intestinala fetala: In sarcinile unde exista certitudinea obstructiei intestinale fetale, testele pentru gena carrier a fibrozei chistice trebuie efectuate. Daca ambii parinti sunt purtatorii acestei mutatii, fibroza chistica este foarte probabila. Aceasta poate fii confirmata prin analiza mutatiei directe din celulele lichidului amniotic. Peritonita meconica secundara perforatiei intestinului subtire la fat poate fi evidentiata prin ultrasonografie. Prezenta calcificarilor abdominale sugereaza o alta cauza a peritonitei decat fibroza chistica.

Neonatal

Ileusul meconial poate fi prezent in circa 18% din cazuri. Conditia este secundara impactarii meconiale intestinale. Dintre acesti pacienti, 50% vor dezvolta complicatii precum peritonita, volvulus, atrezia, necroza, perforatia intestinala sau formarea de pseudochiste. Prezenta la nou-nascuti a ileusului meconial confirma in 98% fibroza chistica.

Atrezia jejunala poate fi deasemenea prezenta in fibroza chistica, de multe ori in asociere cu volvulus si cu peritonita meconica.

Bolile hepatice se pot manifesta la nou-nascuti prin icter obstructiv, rezultand din staza intra- si extrahepatica, datorita eliminarii dificile a bilei. Analizele imagistice pot diagnostca atrezie biliara.

Obstructia cailor aeriene distale prin incapacitatea eliminarii secretiilor. Simptomele respiratorii se pot observa inca din prima luna a vietii: tusea, wheezingul, tahipneea si tirajul intercostal. La alti copii manifestarile pot mima o bronsiolita acuta.

Dezvoltarea insuficienta staturo-ponderala

Copilarie

Tractul respirator superior: Prezenta polipilor nazali la un copil pune problema efectuarii unui test de tanspiratie. Polipii nazali apar la 10-32% din pacientii cu fibroza chistica. Mai mult de 90% din pacientii mai in varsta de 8 luni au sinuzita recurenta care este refractara la terapia antibiotica. Rar, un pacient cu fibroza chistica se prezinta cu exoftalmie unilaterala secundara unui mucocel la nivelul sinusului corespondent ochiului afectat.

Tractul respirator inferior: La 50% din pacientii cu fibroza chistica, diagnosticul este banuit pe baza simptomelor pulmonare. In alta oridine de idei, tractul resiprator inferior este afectat aproape invariabil la toti pacientii, dar manifestarile nu apar decat la cateva luni dupa nastere. Manifestarile legate de tractul respirator include urmatoarele:

Pneumonii recidivante si persistente

Atelectazii

Hiperreactivitatea cailor aeriene: un studiu arata prezenta wheezingului la 50% din tineri cu fibroza chistica si boala pulmonara usoara ( varsta medie de 16 luni). Dintre copiii cu wheezing 43% raspund la tratamentul bronhodilatator. Acest raspuns nu persista cu trecerea vremii si unii pacienti se prezinta cu o agravare a obstructiei bronsice o data cu inaintarea in varsta ajungand la o forma de astm refractar la raspunsul cu beta-agonisti. Ulterior are loc dilatarea cailor aeriene, ca urmare a distrugerii cartilajului;

Bronsiolita; bronsiectazii; tusea cronica: uscata initial, dupa care devine paroxistica, in special nocturna, devenind progresiv productiva. In cazurile de suprainfectie se va schimba culoarea sputei si va creste cantitatea. Ocazional, apare o stare subfebrila, fatigabilitate, dispnee, tahipnee, wheezing, tiraj supasternal si intercostal. Infectiile se produc ca urmare a colonizarii cu anumite bacterii: Staphilococcus aureus (38% din cazuri) si Haemophilus influenzae(16%) sunt patogeni des intalniti in prima copilarie. Pseudomonas aeruginosa este cel mai des intalnit la pacientii cu fibroza chistica, in 60-70% din cazuri in timp ce Burkholderia cepacia si Stenotrophomonas maltophilia, Aspergilus fumigatus si alti fungi depistati frecvent in tractul respirator au o semnificatie neclara iar, ca patologie manifesta, se poate observa: aspergilloza bronhopulmonara alergica (ABPA), micetomul pe un spatiu bronsiectazic. Speciile Micobacterium se gasesc la 2-20% din pacienti si, la unii pacienti, microorganismele pot fi patogene.

Initial, patologia pulmonara include obstructie aeriana cu hiperinflatie si prelungirea expirului fortat ceea ce duce, in final, la cresterea volumului rezidual si a capacitatii pulmonare totale. In stadii mai avansate, capacitatea pulmonara totala sufera o usoara scadere ca urmare a fibrozei interstitiale.

Hipoxemia apare initial la efort sau in timpul somnului, aceasta rezultand dintr-o dereglare a raportului ventilatie-perfuzie. Severitatea hipoxemiei este determinata de gradul afectarii pulmonare. Hipercapnia apare ca eveniment terminal.

Manifestarile pulmonare includ: hemoptizie; pneumotorax (acesta se produce in urma ruperii unor bule subpleurale si se intalneste in formele mai avansate); hipocratismul digital este intalnit aproape la toti pacientii simptomatici cu varsta peste 4 ani.

Tractul gastrointestinal:

Steatoreea/insuficienta pancreatica este prezenta de la nastere la majoritatea copiilor si rezulta in urma malabsorbtiei grasimilor si a proteinelor (90-95%). Ca parte a digestiei normale, acidul gastric din stomac este neutralizat de bicarbonatul secretat de la nivelul pancreasului, ducand astfel la un pH optim pentru actiunea enzimelor pancreatice. Reducerea secretiei de bicarbonat a fost observata atat la pacientii cu insuficienta pancreatica, cat si la cei cu functie pancreatica pastrata care au fibroza chistica. Prin urmare, chimul alimentar ajuns in duoden nu va putea fi actionat de catre enzimele pancreatice, atat exocrine cat si endocrine. Alti factori, precum: reducerea apei din secretii, precipitarea proteinelor si blocarea ductelor acinare, duc la ingreunarea secretiilor pancreatice sa ajunga in intestin. Autodigestia pancreasului duce la pancreatita. Manifestarile clinice include: distensie abdominala, dureri abdominale colicative, flatulenta, frecvent scaune abundente, steatoree si dezvoltare deficitara. Asocierea cu prolapsul rectal se poate observa.

Impactarea mucoida a apendicelui (masa asimptomatica in cadranul inferior drept) se poate produce. Uneori, diagnosticul de fibroza chistica se poate determina in urma examenului histologic al apendicelui, extirpat chirurgical in urma unor dureri abdominale cronice/acute, ce releva un numar mare de celule mucoide, destinse de mucus, si un numar mare de material eozinofilic ce umplu lumenul.

Sindromul de obstructie intestinala distala (DIOS) / echivalentul ileusului meconial, rezulta ca urmare a materiilor fecale care adera de peretele luminal. Clinic se caracterizeaza de dureri abdominale colicative, o masa palpabila in cadranul inferior drept si semne de obstructie intestinala totala sau partiala. Prevalenta este deobicei ridicata in decursul celei de-a doua si a treia decada a vietii. DIOS e rar intalnita la copii mai mici de 5 ani, frecventa la aceasta varsta fiind de 2%. Fibroza colonica e descrisa la pacientii cu varsta mai mica de 10 ani, dar nu la adulti, in special la cei tratati cu doze mari de suplimente de enzime pancreatice. Pacientii afectati pot avea semne de obstructie si diaree sanguinolenta, iar la examenul bioptic se observa o fibroza atat a stratului submucos cat si a laminei propia, iar peretele este infamat._[9]

Reflux gastroesofagian

Ciroza focala biliara multilobulara a ficatului si colestaza: colestaza se asociaza frecvent cu fibroza chistica, iar aproximativ 30% din pacienti au numai enzimele hepatice si fosfataza alcalina crescute. Ciroza biliara focala este clinic nesemnificativa si este observata la 25% din cazuri. In 5% din cazuri se poate dezvolta o afectare multilobara iar, in numai 2% din cazuri, ciroza devine evidenta clinic (hipertensiunea portala ducand la varice esofagiene, splenomegalie, ascita si insuficienta hepatica). Copiii sever malnutriti se pot prezenta cu steatoza hepatica.

Absenta ductelor defernte se poate descoperi intamplator la o herniografie sau la orhiopexie, ceea ce poate fi primul indiciu spre diagnosticul de fibroza chistica.

Deficienta de vitamine, electroliti sau proteine: Bombarea fontanelelor si sindromul de pseudotumora cerebrala indica o deficienta de vitamina A; deficienta vitaminei E poate da anemie hemolitica; complicatii hemoragice pot rezulta din lipsa vitaminei K sau din insuficienta hepatica si malabsorbtie. Rahitismul se intalneste mai rar datorita carentei vitaminei D; edemele si hipoproteinemia de obicei apar in cazurile in care copilul e alaptat la san sau i se administreaza mancaruri pe baza de soia. Se asociaza cu anemie, hepatomegalie, cresterea in ser a enzimelor hepatice si rash ( acrodermatita enteropatica);

Deficit de crestere si dezvoltare;

Hiponatremia/ hipocloremia secundara pierderii masive de sare prin sudoratie,deshidratare, alcaloza metabolica hipokalemica_[10]

Adolescenti si adulti tineri

Tractul respirator superior si inferior

Ca si tablou clinic, simptomele si semnele sunt asemanatoare cu cele ale copilului, severitatea poate insa progresa in timp. Are loc o evolutie a bronsiectaziilor cu formare de spatii chistice si fibroza. Hemoptizia, la 60% din pacienti, pneumotoraxul la 5-20%, aspergiloza pulmonara alergica sau astmul refractar sunt mai comune la adulti decat la copii, in timp ce polipii nazali si sinuzita au o frecventa asemanatoare atat la adulti cat si la copii. Pseudomonas aeruginosa si B. cepacia se intalnesc mai frecvent la adulti decat la copii, cu o frecventa de 90%, respectiv 6%. Hipertensiunea pulmonara/cordul pulmonar se dezvolta o data cu afectarea parenchimului si e semn de prognostic prost. Dupa aparitia cordului pulmonar rata medie de supravietuire e de 18 luni.

Radiografia toracica a unui pacient cu fibroza chistica avansata. Se noteaza: hiperinflatia pulmonara, desen peribronsic evidentiabil si infiltrate bilaterale, in special in lobii superiori, ce denota prezenta bronsiectaziilor.

Afectarea pancreatica sau gastrointestinala:Manifestari similare cu cele intalnite la copii.

Incidenta DIOS este similara la adulti cat si la copii. Varful maxim de incidenta se intalneste la adultii care au trecut de 30 ani si e de circa 27%. Episoadele de pancreatita acuta si de ulcer peptic sunt mai comune la adulti, decat la copii. Incidenta cancerului gastrointesinal creste o data cu inaintarea in varsta. Au fost raportate cancere de esofag, stomac, intestin subtire, ficat sau tract biliar, pancreas si retroperitoneal; Posibili factori carcinogenetici sunt functia anormala a proteinei CFTR si deficit de antioxidanti in urma malabsorbtiei; Cu o frecventa ridicata se intalneste cancerul de colon, circa 37.5% din totalitatea cancerelor dezvoltate la pacientii cu fibroza chistica; Intoleranta la glucoza are o incidenta de 30-60%, dar diabetul clinic manifest apare numai la 10% din pacienti, cu o rata mai ridicata la adulti. Au fost raportate cazuri de diabet juvenil, in care pacienti pot dezvolta cetonurie si cetoacidoza.

Boli hepatobiliare: Litiaza coledociana, de obicei, apare in 10-12% cazuri. Pacientii in varsta se prezinta cu ciroza, in absenta simptomelor respiratorii.

Sistemul reproducator: Infertilitatea e aproape universala la barbatii cu fibroza chistica din cauza absentei bilaterale a ducteor deferente congenitale si mai putin ca urmare a atreziei acestora. Aproximativ 1% din barbati sunt fertili si au mainfestari usoare ale bolii. Spermatogeneza e normala la barbatii cu fibroza chistica. Incidenta infertilitatii la femei e de 20%. Ar putea rezulta in urma amenoreei secundare si datorita producerii unui mucus vascos la nivelul cervixului.

Afectiuni musculoscheletice: osteoartropatia hipertrofica este un sindrom caracterizat prin proliferarea anormala a pielii si osteogeneza periostala la nivelul pumnilor si genunghilor. Are nevoie de o confirmare radiologica care evidentiaza opacitati paralele cu suprafata osului si la periferia acestuia. Se intalneste la 5% din pacienti. E rara la copii si prevalenta ei creste pe masura inaintarii in varsta. Artropatia se intalneste la 2-9% din pacienti si e caracterizata prin episoade scurte de artrita. Acesta se asociaza cu noduli cutanati durerosi si purpura. Osteoporoza si fracturi in os patologic ar mai putea fi intalnit in cadrul acestei patologii._[4]

DISCUTII

Cunoscand care sunt principalele organe afectate de boala, putem sa actionam prin tratamente sau dieta pentru a ameliora viata acestor pacienti. De exemplu, este cunoscut faptul ca majoritatea pacientilor cu fibroza chistica au insuficienta pancreatica, ducand la inabilitatea de a absorbi grasimile din dieta. In mod constant, in trecut pacientii sufereau de malnutritie. Acum, un punct de plecare este in a prescrie o dieta bogata in lipide, la care se adauga in terapie enzimele pancreatice exogene.

Complicatiile pulmonare sunt urmarite prin efectuarea testelor functionale respiratorii care sunt efectuate incepand de la varsta de 6 ani. Pentru copii cu varsta cuprinsa intre 6-17 ani majoritatea ( 47%) au VEMS> 90%, in timp ce pentru adulti (43%) au o functie pulmonara moderat severa. Infectiile respiratorii repetate produc distrugerea plamanilor, ceea ce antreneaza suparapopularea cu germeni. Graficul de mai jos este facut pe baza datelor obtinute de catre Fundatia Fibrozei Chistice din SUA, pe un lot de 25.500 persoane de toate varstele inscrise in program, in anul 2008.

In acelasi studiu s-a obsevat ca exista un numar mare de persoane care au complicatii ca: reflux gastroesofagian, astm si sinuzita, in functie de varsta:

Maifestari osoase          Diabet Depresie

Diabetul din fibroza chistica e diferit de cel metabolic sau cel autoimun, deoarece fibroza chistica distruge pancreasul. Fiecare copil cu fibroza chistica care are mai mult de 10 ani trebuie testat pentru identificarea posibilelor semne de diabet._[7]

In 2008, un studiu al Fundatiei Canadiene a Fibrozei Chistice demonstra ca circa 87% din persoanele cu fibroza chistica luau enzime pancreatice, in timp ce restul, de 13%, erau considerati ca avand o functie buna pancreatica. Pentru cei care depasesc 40 de ani, se pare ca 64.2% au insuficienta pancreatica, in timp ce 35.8% au o functie normala. Acest lucru ne conduce la ideea ca fibroza chistica descoperita la adulti ar avea mai degraba mutatii usoare ale genei CFTR, decat cea diagnosticata in stadiile precoce, care s-ar asocia cu o functie normala a pancreasului._[5]

In prezent, in Romania exista A.A.F.C ( Asociatia Adultilor cu Fibroza Chistica din Romania) infiintata in 2002, cu sediul la Focsani, jud Vrancea, se poate contacta pe site-ul https://www.mucoviscidoza.org.ro unde se ofera sprijin persoanelor cu fibroza chistica care depasesc 18 ani; nu se poate afirma cu precizie cate cazuri exista la ora actuala in Romania.

Concluzii

Nu exista un mod de a stabili cu acuratete care este durata de viata a unui pacient cu fibroza chistica, deoarece exista o diversitate de factori care afecteaza sanatatea persoanelor afectate. Severitatea bolii si momentul diagnosticarii sunt doi dintre acesti factori. In alta ordine de idei, exista adulti care abia acum se afla pe un tratament bine stabilit, in timp ce copiii nascuti recent sunt mai repede diagnosticati, iar tratamentul poate fi instituit precoce, datorita dezvoltarii tehnicilor medicale si a imbunatatirii tratamentului in ultimele decenii.

Cunoscand cauza bolii si organele afectate preponderent putem face diagnosticul diferential cu unele afectiuni specifice unui anumit organ sau sistem care au la baza o alta etiologie: unele manifestari pulmonare care se pot intalni si in fibroza chistica (aspergiloza, astmul bronsic alergic, bronsiectazia, bronsiolita); manifestari ale tractului respirator superior     ( sinuzita) sau afectiuni sistemice (dischinezia ciliara, nanismul).

Bibilografie

Andersen DH. Cystic fibrosis of the pancreas and its relation to celiac disease: a clinical and pathological study Am J Dis Child 1938; 56:344-399

Quinton PM (June 2007). 'Cystic fibrosis: lessons from the sweat gland'. Physiology (Bethesda)

Rommens JM, Iannuzzi MC, Kerem B, et al. (September 1989). 'Identification of the cystic fibrosis gene: chromosome walking and jumping'. Science

Cystic Fibrosis, Thoracic", Author: Eleni Giannouli, MD Coauthor(s): Sat Sharma, MD, FRCPC, Bruce Maycher, MD, 13 Apr 2009.

'Canadian Cystic Fibrosis Patient Data Registry Report' Canadian Cystic Fibrosis Foundation. 2007

'What is the life expectancy for people who have CF (in the United States)?'. Cystic Fibrosis Foundation. 2008. Retrieved 2010-03-14

'Cystic Fibrosis Patient Registry Annual Data Report 2008' Cystic Fibrosis Foundation. 2008. Retrieved 2010-10-05

Genetic testing for cystic fibrosis Genetic Testing for Cystic Fibrosis. National Institutes of Health, Consensus Development Conference Statement. April 14-16, 1997. Retrieved on November 20, 2009.

"Cystic fibrosis", Author: Girish D Sharma, MD(Associate Professor, Department of Pediatrics, Rush University Medical Center, Rush Children's Hospital; Director of Pediatric Pulmonary Section and Rush Cystic Fibrosis Center) https://www.medscape.com,1 mar 2010.

"Abdominal Pain in Cystic Fibrosis", Author: LaCrecia Jones Britton MD, Shehzad A. Saeed, MD J Pediatr Health Care. 2008;22(6):383-386. © 2008 Mosby, Inc.