Constipatia la sugar si la copil - cauze, ce trebuie facut

CONSTIPATIA LA SUGAR SI LA COPIL

Trebuie sa se stie ca numarul scaunelor poate sa fie variabil in functie de copil si de tipul de alimentatie. Sugarul hranit la san are de obicei scaune moi si numeroase. Absenta scaunului timp de doua zile nu are nimic alarmant. Se vorbeste de constipatie cand consistenta materilor este anormal de mare si expluzarea lor este dureroasa.

CAUZE

* La sugar si la copilul mic

Orice constipatie rebela la mijloacele obisnuite (regim, igiena de viata) trebuie sa fie semnalata medicului, caci exista la copil o maladie congenitala a colonului (megacolon), care trebuie sa fie tratata chirurgical.

Scaune tari si uscate rezulta in general in urma unui regim insuficient de bogat in lichide sau prost echilibrat.

Introducerea legumelor, adaugarea apei sau pur si simplu punerea la punct a unui regim corect, sunt suficiente in cele mai multe cazuri. Constipatia apare deseori in momentul tentativelor de a-l educa pe copil sa fie curat. Acestea nu trebuie sa fie prea severe.

* La copilul mai mare

Cauzele constipatiei sunt aceleasi ca si la adult. Poate sa apara la varsta scolara fie din cauza timiditatii, fie din cauza WC-urilor respingatoare, sau poate sa fie consecinta unei discipline severe care impiedica satifacerea nevoii atunci cand aceasta se manifesta. Este bine sa se sugereze o evacuare la o ora fixa, dimineata sau seara.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Redoarea articulara : este dificultatea de a realiza miscarea unui segment dar aceasta miscare se poate realiza.Este cauzata de modificari la nivelul tesuturilor moi periarticulare care duc la cresterea rezistentei , la alungarea fibrelor de collagen si a celor musculare. La instalarea unei redori, participa:

Capsula articulara si ligamentara (47%)

Fascia musculara (41%)

Tendonul (10%)

Pielea            (2%)

Factorul determinant al redorii este lipsa de miscare pe intreaga amplitudine sau /si precede unei perioade mai lungi de repaus. Din categoria redorii articulare vom detalia Tixotropia si deconditionarea batranilor. TIXOTROPIA - este denumita ca o senzatie de greutate in miscari , resimtita dimineata sau dupa ce articulatia a fost mentinuta mult timp intr-o pozitie fixa. Dificultatea dispare daca se executa cateva miscari ample pe toate directiile de miscare posibile. Aceste exercitii "rup" vascozitatea tesulara si restabilesc flexibilitatea. Lipsa de miscare determina la nivelul tesutului sinovial o serie de modificari reversibile (deshidratarea tesulara, cresterea ionilor de calciu intracellular, lubrifierea articulara deficitara, staza circulatorie locala, control motor incomplet). Deconditionarea fizica a batranilor este un process lent care se instaleza in ani de zile ducand cu timpul la modificari structurale. Una dintre manifestari este si limitarea AM. La inceput se manifesta ca o redoare cu posibilitati de recuperare. Cu timpul , redoarea se transforma in limitare a AM prin procese de scurtare adaptativa, aderente, metaplazii tisulare cu trasformari colagenice.

Limitarea amplitudinii de miscare poate avea 3 cauze :

Afectarea tesutului moale (muschi, fascii, tendoane, piele)

Afectarea suprafetelor articulare si /sau a capsulei articulare

Afectarea tesutului moale, a suprafetelor articulare si/sau a capsulei articulare.

Limitarea AM cauzata de afectarea tesutului moale - orice restrictie in mobilizarea unei articulatii duce la limitarea AM. Cauze ale restrictiei :

Boli generale care cer repaus absolut

Boli care nu permit miscarea din cauza durerilor cu character inflamator (poliartrita reumatoida, spondilita anchilopoietica, miozite)

Stari patologice locale (traumatisme, ischemie, inflamatie, spasm muscular,scaderea fortei musculare, edem, arsuri)

Deconditionarea aparatului locomotor la persoanele de varsta a 3-a care utilizeaza segmentele pe sectoare de amplitudine redusa.

Sedentarismul

Restrictia de mobilitate produce o scurtare adaptativa a tesuturilor moi, denumita CONTRACTURA (scurtarea fibrelor tesutului moale- muschi, structuri cognitive care incruciseaza o articulatie determinand o limitare a AM a articulatiei respective). In functie de situatia tesutului scurtat , contractura ,poate fi de flexiune, extensiune, abductie, adductie.

Modificari adaptative musculare

Imobilizarea unui membru intr-o anumita pozitie determinata in timp ofera doua feluri de modificari adaptative.

Pe partea de angular muschiul se scurteaza, nr. de sarcomeri scade, creste cantitatea de tesut conjunctiv (character protector pt. fibra musculara la reluarea miscarii)

Pe partea de intindere a segmentului imobilizat se produce o alungire spastica a muschiului si o crestere a nr. sarcomerilor.Modificarea este tranzitorie daca muschiul revine la lungimea normala.

Modificari adaptative ale tesutului conjunctiv

Modificarile sunt prezente la nivelul capsulei articulare, tendoanelor, ligamentelor, fasciilor.Pe partea de angulare a sementelor se produc scurtari adaptive.Nr. si volumul fibrelor de colagen scade, crescand proportional nr. fibrelor de elastina. Desi fibrele de elastina au o capacitate de elongare mai mare decat cele de colagen, acestea se rup mai usor la intindere. Scaderea colagenului lasa tesutul moale vulnerabil deoarece colagenul absoarbe cea mai mare parte a stresului.

Contractura musculara si / sau a tesutului conjunctiv poate avea mai multe aspect

Contractura miostatica poate aparea ca :

O scurtare adaptativa a structurii musculo-tendinoase (stare patologica)

O stare de incordare musculara cu usoara scurtare tranzitorie care apare mai ales la muschii articulari si dispare dupa cateva exercitii (stare ne-patologica)

Contractura data de cicatricile tisulare .

Cicatricea este o forma densa de tesut conjunctiv care se formeaza atunci cand tesutul conjunctiv lezat este lasat sa se vindece in imobilizari.

Contractura prin aderente fibrotice apare in caz de proces inflamator insotit de edem.

Contractura ireversibila este cauzata de inlocuirea tesutului conjunctiv cu tesut fibros, cu sau fara calcifieri sau cu os. Refacerea AM se poate realiza numai chirurgical

Contractura pseudo-miostatica sau spasticitatea este o hipertonie musculara cauzata de leziuni ale SNC.

Din punct de vedere clinic , contractura musculara este de 3 feluri:

CONTRACTURA ANTALGICA (de apasare) apare cu scopul de a bloca o articulatie dureroasa. Este un reflex cu punct de plecare la exteroreceptori care creste raspunsul neuronului motor . Contractura este secundara unui process pathologic de vecinatate si trebuie respectata pana se va indeparta cauza.

CONTRACTURA ALGICA este un reflex nociceptiv. Este considerata a fi primara deoarece este autointretinuta printr-un feedback pozitiv cu punct de plecare , muschiul. Cel mai frecvent stimul nociceptiv muscular este ISCHEMIA , dar mai poate fi LOMATOMUL, leziunea directa, ruptura fibrilara, depozitele calcare.

CONTRACTURA ANALGICA desemneaza 3 tipuri diferite de contractura

Miostatica - care apare in caz de imobilizare a unui segment in pozitie de scurtare musculara. Dupa mai multe saptamani devine ireversibila

Miotatica este suportul spasticitatii din leziunile de neuroni motori centrali.

Congenitala - au la baza mecanisme centrale si periferice

Limitarea AM cauzata de articulatie - articulatia devine cauza a limitarii AM in leziuni ale suprafetelor articulare si /sau ale capsulei articulare.

Limitarea AM de cauza osoasa - poate fi cauzata de procese distructive sau de procese proliferative.Scaderea AM apare mai usor si mai repede la articulatiile cu congruenta mare. Cauze mai des intalnite:

fracturi cu fragmente osoase intra-articulare

calus voluminos dupa fracturi intra-articulare

procese osteo-productive in reumatismul degenerativ

anomalii osoase care compromit congruenta si alunecarea capetelor osoase

procese tumorale primare sau secundare

procese osteo-necrotice ale suprafetelor articulare

procese infectioase cu bacilul KOCH (tbc osos)

artropatii , diabet, sifilis, lepra

artroze chirurgicale in scop terapeutic

In toate aceste cazuri, tratamentul este chirurgical - ortopedic. Dupa interventia chirurgicala , kinetoterapia are ca obiective corectarea AM care tine de tesuturile moi si tonifierea musculaturii periarticulare.

Limitarea AM de cauza capsulara - Capsula articulara are doua roluri importante. Participa la mentinerea capetelor articulare in pozitie functionala dar si asigura jocul liber al acestora in timpul miscarii segmentelor. Capsula se insera la distante variabile fata de suprafata articulatiei permitand un joc mai mic sau mai mare al acestora. Miscarile segmentelor sunt denumite miscari de pendulare. Acestea rezulta din miscarile de alunecare sau de rulare care au loc intre suprafetele articulare (joc articular). Jocul articular este blocat fie de leziuni ale capetelor osoase , fie de leziuni ale capsulei articulare.

Cauzele afectarii capsulei :

procese inflamatorii ale sinovialei deoarece in aceste situatii articulatia este imobilizata , apar fibrozari si retracturi ale capsulei cauzate de imobilizare.

procese inflamatorii articulare si periarticulare : periartrita scapulo - humerala.Forma ei , umar blocat,miscarile ei sunt reduse la 20-30 grade din cauza capsulei retractile.

traumatisme articulare cu interesarea capsulei. Se pot vindeca cu sechele capsulare.

traumatisme locale care se vindeca cu aderente care pot interesa si capsula articulara

Limitarea AM de cauza capsulara este dificil de recuperat , necesita timp indelungat si metode specifice.

Modalitati de refacere a AM

Structurile care nu permit unei articulatii sa fie mobilizate, pot fi :

Tesutul moale prin contractura sa (muschiul , tesutul conjunctiv periarticular, ambele structuri)

Articulatia blocata din cauza capetelor osoase, capsulei articulare

Tesutul moale + articulatia

Pentru fiecare din aceste situatii exista metode kinetice specifice:

pentru I. , stretchingul

pentru II. , mobilizarile, manipularile

Stretchingul (intinderea) reprezinta denumirea manevrelor care alungesc tesutul moale scurtat patologic. Rezultatul este cresterea amplitudinii de miscare.

Stretchingul muscular . Pe muschiul scurtat , realizeaza desfacerea actiuni de miozina prin ruperea puntilor transformale. Se ajunge astfel la lungimea de repaus a muschiului. Daca se executa o intindere suplimentara, muschiul se poate intinde peste lungimea de repaus dar dupa incetarea actiunii fortei externe, muschiul revine tot la tensiunea de repaus.

Daca se aplica o intindere mai interna nu se va obtine o intindere mai mare a muschiului deoarece forta de intindere este preluata de tesutul conjunctiv.

In timpul stretchingului nu toate fibrele musculare se alungesc. Unele raman la lungimea initiala sau la cea de repaus. Lungimea la care ajunge muschiul prin intindere este in functie de nr. fibrelor care se alungesc.

Tipuri de stretching pentru muschi

Stretchingul balistic (nu se mai utilizeaza) se realizeaza activ cu utilizarea muschiului intins ca pe un resort care va arunca segmentul in directie opusa. Exemplu - exercitiile de flexiune-extensiune ale trunchiului, facute in forta , trecandu-se brutal peste amplitudinea maxima posibila, miscarea afectuandu-se rapid.

Este periculos, stretchingul balistic ,deoarece poate produce leziuni musculare ducand la o contractie musculara care anihileaza obiectivul urmarit. De asemenea tensiunea musculara este de doua ori mai mare fata de o intindere lenta.

Stretchingul dinamic se realizeaza prin miscari voluntare lente ale segmentului, incercand sa se treaca usor peste punctul maxim al AM posibile. Se va creste treptat amplitudinea si / sau viteza de executie. Se fac 8-10 repetari. Se opreste in momentul obosirii muschiului. Muschiul obosit are o e

CE TREBUIE FACUT

* De la nastere la sase ani: evitati laptele prea concentrat sau un regim prea mult timp format doar din lapte si faina. Oferiti un regim variat, nici prea sarac, nici prea bogat in fibre (legume si fructe proaspete). Sunt interzise clismele si laxativele iritante. Feriti-va de dulceturi, bomboane 'fara zahar' sau siropuri laxative deseori iritante.

* Mai tarziu vor trebui sa se ia aceleasi masuri igienico-laxative ca la adult (vezi mai sus). Daca rezultatele se vor dovedi insuficiente, se vor folosi numai laxativele usoare (lactuloza).

* Unele alimente, care le plac mult copiilor (ciocolata, bananele, orezul), sunt constipante daca sunt consumate in cantitate mare. In plus, unor copii nu le place sa bea! Trebuie sa fie obisnuiti din prima luna sa bea apa pura in cantitate suficienta.