Colopatiile functionale (colonul iritabil)

COLOPATIILE FUNCTIONALE (Colonul iritabil)

Colonul iritabil este un sindrom caracterizat prin diverse tulburari functionale, si colici fara substrat organic, in care, clinic, predomina durerea colica, tulburarile de tranzit (constipatie, diaree sau alternanta ambelor) si uneori eliminari rectale de mucus. Unii autori disting doua forme principale: Colonul spastic, forma cea mai frecventa, cu dureri abdominale, constipatie si uneori eliminari de mucus si diaree (emotionala), fara dureri, cu scaune moi sau apoase, lipsite de sange.

Este cea mai frecventa actiune a tubului digestiv. Se intalneste la 15 - 30% din persoanele aparent sanatoase, fiind mai frecventa intre 20 - 40 ani, de obicei la femei.

Etiologia. Au fost incriminate componenta ereditara sau familiala, alergia, inflamatiile intestinale (enterite infectioase si dizenterie), alimentatie saraca in fibre vegetale, deficite enzimatice, hormoni intestinali si mai ales factori psihici. La multi bolnavi se gasesc trasaturi nevrotice, isterice, anxioase, depresive. La peste jumatate din bolnavi se depisteaza stressuri psihice, situatii conflictuale, surmenaj, fenomene de obicei intalnite la femei. Factorul psihic se regaseste in etiologia sau in declansarea simptomelor in 70% din cazuri. in colonul spastic abuzul de laxativ este foarte frecvent. Alimentatia nerationala, tutunul si alcoolul, suprasolicitarile psihice si sedentarismul joaca de asemenea un rol important.

Clinic, bolnavii prezinta tulburari de tranzit intestinal: constipatie, diaree, sau alternanta de constipatie cu diaree. Constipatia este de obicei insotita de dureri abdominale, meteorism, sau balonari dureroase, scaun dur cu excremente ca de oaie sau in forma de creion. Bolnavii folosesc in mod abuziv laxative sau clisme. Formele cu diaree, prezinta scaune moi sau apoase, cu sau fara dureri abdominale, de obicei matinale, uneori imperioase, explozive. Fenomenele descrise sunt favorizate de ingestia de lapte sau sucuri de fructe, stressuri emotionale. Alteori diareea este postprandiara. Frecvent apare 'falsa diaree' - eliminari de fecale fragmentate, amestecate cu mucus, si provocate de copros-taza. Falsa diaree este frecventa in formele cu constipatie. Uneori scaunul este exclusiv mucos si se prezinta sub forma de membrane. De aici denumirile de colita mucoasa sau muco-membranoasa. Sangele este rar prezent si numai in cazuri de hemoroizi sau fisuri anale. Durerile abdominale sunt constante, uneori difuze, alteori apar pe traiectul colonului, la nivelul cecului si in ambele flexuri, sau prezinta un caracter migrator. Variaza de la senzatia de presiune, arsura, greutate, pana la colica violenta. Durerile pot fi interpretate ca fiind de origine pancreatica, renala, cardiaca, apendiculara, colicistica sau anexi-ala. Durerile apar mai frecvent dimineata si dispar in cursul activitatii, pot apare si postprandial si exceptional noaptea. De obicei dispar dupa defecatie sau eliminare de gaze. Mai pot aparea si tulburari dispeptice: greata, inapetenta, tulburari de deglutitie, varsaturi, eructatii, pirozis, borborisme, flatulenta.

Simptomele neuropsihice sau neurovegetative sunt frecvente (stari depresive, insomnie, cefalee, transpiratii, disurie, prurit anal sau vulval). Starea generala este de obicei buna, m contrast cu suferintele acuzate de bolnav. La presiune apar dureri difuze sau localizate. Continutul de gaze este marit, iar scaunele sunt mai inchise la culoare si frecvent consistente.

Examenul radiologie evidentiaza un colon mai ingustat, cu haustratii frecvente si adanci. Evolutia este cronica, intermitenta. Prin tratament corect, 30% se remit, 20% raman cu simptome minore, iar restul nu raspund la tratament

Colopatiile functionale sunt afectiuni ale intestinului gros, care na prezinta un substrat inflamator, dar care, cu timpul, se pot insoti de fenomene inflamatorii ale mucoasei, transformandu-se in colite.

Sunt cele mai frecvente afectiuni ale intestinului gros si de multe ori au fost in mod eronat etichetate drept colite. Ele implica un ansamblu de tulburari motorii, secretarii si ale florei microbiene (dismicrobism), si pot fi primitive, idiopatice si secundare.

Colopatiile functionale primitive sunt datorate tulburarilor de mobilitate a colonului, perturbarilor secretarii sau dismicrobismului. Unele dintre aceste colopatii au ca manifestare predominanta constipatia:

- constipatia de evacuare sau diskinezia rectala - afectiuni in care bolul fecal ajunge in timp normal la rect, insa acesta nu are capacitatea sa-1 evacueze;

constipatia prin perturbarea progresiunii colice, in care, examenul radiologie nu arata, fie ca pe acest parcurs exista una sau mai multe zone de spasticitate care intarzie tranzitul;

colopatia cu false diaree, in care dupa o perioada mai mult sau mai putin lunga de constipatie, apare o evacuare mai bogata si repetata, dand impresia ca este vorba despre diaree. in aceasta situatie s-ar putea ca prin diskinezie rectala sa se ajunga la o iritatie regionala.

Referat: Determinarea grasimii din smantana prin metoda acidobutirometrica Referat: Painea - ce paine si in ce cantitate ingrasa?

in alte colopatii functionale pe primul plan se manifesta diareea, citind in acest sens:

diareele motorii pure, care au un substrat psiho-emotional (emotii puternice, stari depresive, anxietate) sau sunt provocate de bauturi foarte reci, de frig, de umezeala sau de caldura mare;

- diareea de putrefactie, mai rara, reflecta predominanta florei de putrefactie. Colopatiile functionale secundare sunt cauzate fie de  spine  iritative la nivelul

intestinului gros, fie de boli functionale sau organice din afara colonului. in cadrul acestora pot fi recunoscute tulburari motorii, secretorii si de disbacterioza.

La nivelul colonului pot exista o serie de situatii care sa constituie faptul declansator al unei colopatii functionale: ptoza colonului, megadolicocolonul, diverticuloza intestinului gros, modificarile de pozitie ale diferitelor segmente ale intestinului (cec subhepa-tic, colon drept ptozat in bazin etc.); dar si in afara colonului exista foarte multe afectiuni digestive si extradigestive care pot fi responsabile de tulburari functionale la nivelul acestuia: insuficienta secretorie gastrica (stomac rezecat, cancer gastric, anemie Biermer), insuficienta pancreatica, insuficienta hepatica, ictere obstructive, litiaza biliara, formatiuni tumorale abdominale (prin modificarile de pozitie ale colonului), afectiuni inflamatorii ale aparatului genital feminin, boala Basedow, boala Addison.

Colopatiile functionale idiopatice fara cauze bine precizate se evidentiaza, prin tulburari motorii si secretorii ale intestinului gros, mentionand in acest sens: colopatia muco-membranoasa si colopatia mucoasa;

colopatia mucomembranoasa are o evolutie periodica, cu crize manifestate prin dureri violente si scaune cu mucus abundent si false membrane, crize care dureaza de la cateva ore pana la 2 - 3 zile. Afectiunea este caracterizata prin hipervagotonie, cu spasticitate mare a colonului si cu manifestari generale (ameteli, lipotomii, transpiratii); crizele cedeaza spontan sau la administrarea de antispastice;

- in colopatia mucoasa exista o dilatatie a intestinului gros, se elimina mult mucus, iar durerile sunt de mica intensitate.

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe trei elemente:

- un complex simptomatic care reflecta un raspuns fiziologic intestinal exagerat sau alterat,

- prezenta unor factori psiho-emotionali,

- excluderea bolilor organice.

Diagnosticul diferential este adeseori dificil si reclama numeroase investigatii: radio-logice, colonoscopice, cu sau fara biopsie, pasaj baritat gastrointestinal, examenul cailor biliare, ecografia abdomenului superior si uneori chiar laparascopie. Trebuie excluse majoritatea afectiunilor abdominale (despre care s-a vorbit deja) si chiar suferinte endocrine (hipertiroidism).

Tratamentul, desi numai simptomatic, trebuie individualizat. Se incepe cu mica psihoterapie, prin linistirea si educarea bolnavului. Servirea meselor se face la ore regulate, miscarea si somnul vor fi dozate suficient, se va suprima sau reduce alcoolul si tutunul.

Se practica gimnastica respiratorie sau generala, inotul, baile calde, etc. Indicatiile dietetice sunt reduse. Regimul se adapteaza experientei bolnavului, tinandu-se seama de alimentele pe care acesta le tolereaza. Se evita alimentele care baloneaza (legume pastai, varza, ridichi, cartofi), fructele crude, citricele, nucile, grasimile prajite, ciocolata. Alimentatia bogata in fibre este baza tratamentului. Se incepe cu tarate de grau mai mari, 14 zile, de 3 x 2 lingurite, apoi se creste progresiv. Laptele este contraindicat atunci cand nu este tolerat. Se evita alimentele reci sau fierbinti si apele carbo gazoase. Cand domina suferinta psihica, se administreaza tranchilizante si sedative (Napoton, Mepropamat, Diazepam). La ceilalti bolnavi se administreaza fenotiazinice. Spasmele si colicele, sunt influentate de prisnite alcoolizate, aplicate timp de 1 - 2 ore de obicei seara. Anticoliner-gicele (Scobutil, Scobutil compus, Fobenal), uneori Metoclopramida (Reglan), sau spamoliticile derivate din Rezerpina (Duspatal 100 mg in 24 h), sunt foarte utile.

in sindromul de fermentatie, regimul trebuie sa fie adecvat. Se administreaza Sapro-san, Mexaform si fermenti digestivi. Constipatia se combate cu activitate fizica, reeducarea defecatiei, alimentatie bogata in celulozice care faciliteaza tranzitul intestinal, oleu de parafina sau Magnezie usta. Se va combate intotdeauna abuzul de laxative, mai ales iritante si vegetale. in formele cu diaree, se recomanda repaus dupa mese, se exclud dulciurile concentrate, laptele, sucurile de fructe si anticolinergicele. Sunt utile sarurile de aluminiu, si carbonarul de calciu. in toate cazurile se combate disbacteria intestinala, cu lacto bacili (Ribolac), Talazol, Saprosan, Bacili subtilis (Bactisubtili). Se trateaza intotdeauna hemoroizii.