Generalitati

q       Definitie

q       Semnele clinice

v     Aulus Celsius: rubor et tumor cum colore et dolore

v     functio laesa: Galen? Virchow?

q       Clasificare in functie de evolutie

v     acute

durata scurta (minute-ore-zile)

dominate de o reactie vasculara caracterizata prin

congestie vasculara

exsudarea lichidelor, proteinelor si celulelor din canalele vasculare

reactia exsudativa este intotdeauna acuta

v     cronice

durata mai lunga

m - limfocite si Mf.                            

+ model proliferativ

muguri capilari si fibroblaste

q       Etiologie

factori mecanici

factori fizici

factori chimici

necroza tisulara

agenti biologici

reactie de hipersensibilitate

q       Trasaturi macroscopice

roseata - dilatarea vaselor mici

caldura

tumefierea

durerea

pierderea functiei

INFLAMATIA ACUTA

Componentele inflamatiei acute

- modificari vasculare 

i - modificari celulare

I. Modificarile vasculare

1. Modificarile calibrului si fluxului vascular

(a) Faza de vasoconstrictie

fenomen inconstant, tranzitoriu (secunde minute)

intereseaza arteriolele

mediat de mecanisme neurogene si mediatori chimici

(b) Faza de vasodilatatie

caracterizat prin vasodilatatia arteriolelor, deschiderea sfincterelor precapilare si deschiderea unor paturi capilare noi

concomitent creste presiunea hidrostatica de filtrare cu transsudarea lichidului

(c) Staza

incepe dupa cateva ore de la debutul inflamatiei si dureaza cateva ore

cauzata de o vasodilatatie a arteriolelor si capilarelor si o constrictie venulara

consecinte

Mecanismele care explica iesirea din microcirculatie

a apei si a substantelor solvite si a proteinelor

(a)   Ultrafiltrarea (transsudarea)

transportul apei si substantelor solvite

pierderea proteinelor din compartimentul intravascular

(b) Extravazarea proteinelor

are loc la nivelul venulelor mici

agresiuni usoare

agresiuni severe

3. Modele de permeabilitate vasculara crescuta

(a)   Raspunsul imediat tranzitoriu

(b) Raspunsul intarziat persistent

(c) Raspunsul imediat persistent

4. Tumefierea

q       datorata acumularii in exces a lichidului interstitial, care contine substante solvite si proteine derivate din plasma

q       caile de transversare a barierei endoteliale

componenta de pori mari, care au un diametru de aproximativ 50 nm.

sistemul de pori mici

ar putea corespunde jonctiunilor dintre celulele endoteliale adiacente si are un diametru de 9 nm.

II. Evenimente celulare

1. Recrutarea leucocitelor

(a) Marginatia celulelor de-a lungul peretelui vascular

(b) Aderenta leucocitelor de epiteliu sau de membrana bazala vasculara

(c) Diapedeza

transmigrarea tuturor tipurilor de leucocite are loc la nivelul jonctiunilor intercelulare

implica molecule de adeziune homofilica prezente la jonctiunile intercelulare ale endoteliului

secventa

infiltratul inflamator                       

(d) Chemotactismul

2. Activarea leucocitelor

presupune integrarea cailor de semnalizare din celula

3. Fagocitoza

q       este proprietatea de a recunoaste, internaliza si digera materiale straine sau             detritusuri ale celulelor lezate

q       etape

recunoasterea - expresia unor receptori

interalizarea - punct de contact - contractie localizata - invaginatie in forma de cupa - pseudopode - vacuola fagozom - fuzime cu lizozomi - fagolizozom

activitatea bactericida

mecanisme dependente de oxigen

mecanisme neoxidative

FORME ANATOMOCLINICE

1. Inflamatia seroasa

q       Exsudatul

q       Etiologie

reactii de hipersensibilitate

agenti infectiosi virali sau bacterieni

factori fizici si chimici

q       Localizari particulare

(a) Inflamatia seroasa pe piele

v     Edemul angioneurotic

v     Urticaria

Patogeneza

degranularea localizata a mastocitelor - mediatori vasoactivi - hiperpermeabilitate microvasculara dermica - placi edematiate

Clinic

v     Dermatite veziculoase si buloase

Etiologie

factori chimici, fizici, virusuri (varicela, herpes etc.)

boli primare

Localizare

subcorneale

suprabazale

subepidermale

(b) Inflamatia seroasa pe mucoase (catarul seros)

v     Etiologie

v     Patogeneza

v     Localizari

rinita

laringite, traheobronsite

(c) Inflamatia seroasa in cavitatile seroase

v     Etiologie

v     Localizari

v     Exsudatul seros

citologie

v     consecinte clinice

(d)   Inflamatia seroasa in organe

v     Etiologie

soc, virusuri

v     Localizari

Hepatite, nefrite interstitiale, miocardite, alveolite, encefalite

2. Inflamatia seromucoasa

v     Apare pe fondul unei inflamatii seroase

v     Ex. - rinita catarala acuta

substrat

iritarea celulelor mucoase din epiteliu si a glandelor mucoase

exsudat seromucos

3. Inflamatia fibrinoasa

q       Definitie

q       Patogeneza

q       Localizari particulare

(a)   Inflamatia fibrinoasa pe seroase

q       Pleurezia fibrinoasa

v     Etiologie

pneumonie lobara, abcese, tuberculoza, infarct

v     Macroscopie

v     Microscopie

v     Clinic

q       Pericardita fibrinoasa

v     Etiologie

reumatism articular, LED, tuberculoza, uremie

v     Macroscopie

Cor villosum

v     Clinic

q       Peritonita fibrinoasa

v     Etiologie

in jurul unul ulcer, apendice, vezicula, salpinge inflamat

v     Semnificatie

bariera - aderente

(b) Inflamatia fibrinoasa pe mucoase

v     Patogeneza

v     Pseudomembrana

macroscopie

microscopie

v     Clasificare

Inflamatii pseudomembranoase ne- necrozante

Gripa

traheobronsita

eroziuni ale celulelor ciliate membrana bazala si submuocasa - neafectate

risc - suprainfectii bacteriene

soc - intestin

Dizenteria bacilara

mucoasa colonica

hiperemica si edematiata

exsudat fibrinosupurativ

ulceratii inguste, transversale, superficiale

vindecare

Colita pseudomembranoasa

Clostridium difficile (ampicilina, clindamicina, cefalosporine)

M - placi galbui 2 cm

m - eroziuni ale epiteliului

cripte destinse cu un exsudat mucopurulent

se revarsa - nor in ciuperca - coalescenta pseudomembrana

Inflamatia pseudomembranoasa necrozanta

Difteria

Corynebacterium diphteriae

Ptg - toxina difterica

Patologie

tract respirator - faringe - extensie nas si laringe, ocazional mucoasa traheala, esofagiana, gastrica

membrane groase, cenusii

microscopie

crup - sindrom - stridor inspirator, tuse, raguseala - datorita unei obstructii laringiene

inima - steatoza si necroze focale

nervi periferici - demielinizari

(c) Inflamatia fibrinoasa in organe parenchimatoase

ex: pneumonia lobara

q       Evolutie

v     Fibrinoliza (plasmina, neutrofile) rezolutie

v     Organizare conjunctiva - tesut de granulatie

Seroase

bride

sinechii

pleurezie

pericardita constrictiva

peritonita - ocluzii

Plamani

carnificare

4. Inflamatia purulenta

q       Definitie

Exsudatul contine neutrofile, detritusuri celulare

q       Etiologie

Bacterii - stafilococ, streptococ, meningococ, pneumococ, gonococ, E. colii, proteu, pseudomonas pyocyaneus

Actinomicete

Chlamidii

Ulei de croton

q       Macroscopie

cremos-fluid

alb-cenusiu, galben sau galben-verzui, cenusiu (E. colli), albastru-cenusiu (pseudomonas)

q       Forme particulare

v     Abcesul

Definitie

Etiologie

Stafilococul aureu

leucotaxine

coagulaza

Localizare

Plamani, creier, rinichi (pielonefrite), ficat (colangite)

Morfologie

initial - acumulare focala de PMN

extindere

zona centrala

periferie

Evolutie

fistulizare

sechestre

cronicizare

membrana piogena

efecte

autosterilizare

"Abcesul rece"

tbc vertebrala sub ligamentul vertebral anterior - teaca muschilor -  migreaza abces rece lombar sau de-a lungul psoasului - fistulizare

v     Flegmonul

Definitie

Etiopatogeneza

streptococi

hilaluronidaza si streptolizina

Aspecte particulare

Erizipelul

celulita acuta superficiala a pielii

Celulita fetei

consecutiva infectiilor odontogene

Flegmonul planseului bucal (angina Ludwig)

infectii odontogene, plagi, amigdalite

lojile musculare si vasculare ale gatului mediastin

Inflamatiile flegmonoase ale peretilor organelor cavitare

colecistita flegmonoasa, apendicita flegmonoasa etc.

v     Inflamatii supurative ale pielii (stafilococi)

Foliculite

inflamatia partii superficiale a foliculului pilos

Furunculul

inflamatie supurativa focala

m - arie perifoliculara de necroza, cu fibrina si PMN

la extremitatea profunda, in tesutul subcutanat - abces

Carbunculul

intereseaza mai multi foliculi invecinati

Hidradenita supurativa

regiunea axilara si anogenitala

intereseaza structurile foliculare structurile profunde glandele apocrine si ecrine

v     Empiemul

Cavitati preformate - pleura, peritoneu, pericard, meninge, articulatii, vezicula biliara, urechea medie

v     Catarul purulent

instalare

localizari

evolutie

q       Complicatii

v     Bacteriemia

definitie

circumstante de aparitie

semnificatie

extractii dentare - streptococ viridans - endocardite infectioase

v     Septicemia

diagnostic clinic

Hemoculturi +

Simptome generale - febra

poate soc septic (organe de soc)

v     Septicopiemia

definitie - formarea de leziuni la distanta (focare torent insamantare)

poarta de intrare

aparatul urogenital - 50

aparatul digestiv - 10

catetere venoase

implante aloplastice (pecemakere, proteze valvulare)

consecinte

abcese piemice (cortex cerebral, plamani, corticala renala, miocard)

infarcte septice

tromboza septica a v. sistemice leziuni pulmonare

tromboza septica a v. pulmonare leziuni sistemice

endocardite bacteriene

5. Inflamatia hemoragica

q       Definitie

q       Etiopatogeneza

bacterii care produc toxine puternice

genul clostridium, b. antraxului, pesta, meningococii, streptococii hemolitici

toxinele pot distruge leucocitele - explica absenta PMN

leziuni vasculare directe - agenti care afecteaza peretii vasculari

agenti intracelulari

Malaria falciparum

proteazele lizozomale pot fi activate

in cadrul unor reactii de hipersensibilitate de tip II sau III

direct, autocatalitic (de exemplu: in pancreatita acuta)

pe fondul unei diateze hemoragipare

6. Inflamatia necrozanta

q       Definitie - proces inflamator caracterizat prin predominanta necrozelor tisulare produse sub actiunea celulelor inflamatorii sau a produsilor eliberati.

q       Patogeneza

perturbarea procesului de exsudare (obstructia trombotica a unui vas)

agranulocitoza - leucemii (deficit functional)

substante deosebit de active (mercur)

reactie de hipersensibilitate

vasculitele necrozante de hipersensibilitate

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

necroza cazeoasa din tuberculoza

7. Inflamatia gangrenoasa

q       Definitie - rezultatul digestiei tesuturilor necrozate de catre bacteriile saprofite - incapabile sa invadeze si sa se multiplice in tesuturile viabile.

q       Etiologie

bacterii anaerobe sporulante

microorganisme anaerobe nesporulante

q       Patogeneza - degradeaza tesuturile compusi volatili si gaze miros de putrefactie

8. Inflamatia limfoplasmocitara

q       neutrofilele - caracteristice pentru inflamatiile acute exsudative

q       limfocitele si plasmocitele

pledeaza pentru o inflamatie cronica (mai ales cand infiltratul apare pe fondul unei proliferari conjunctive)

pot apare si in reactii inflamatorii acute

9. Inflamatia hiperplazica

q       Virusuri

q       Ciuperci

blastomicoza

INFLAMATIA CRONICA

q       Definitie

v     Clinica

q       Circumstante de aparitie

v     Consecutiv unei inflamatii acute

supurative

osteomielita cronica

nesupurative

hepatita cronica

v     Instalare insidioasa, ca un raspuns de grad redus, adesea asimptomatic

infectii persistente cu anumite microorganisme - ex: b. tuberculosi, Treponema pallidum, unele ciuperci

expunere prelungita la agenti potential toxici - exogeni sau endogeni

autoimunitatea

q       Trasaturi histologice

v     Infiltratie cu celule mononucleare - macrofage, limfocite, plasmocite - reflectand o r. persistenta la agresiune

v     Distructie celulara, indusa mai ales de celulele inflamatorii

v     incercari de reparare prin tesut conjunctiv, realizate prin

proliferarea unor vase mici (angiogeneza)

fibroza

q       Componente

v     Macrofagele

maturare

v     Acumularea macrofagelor

Recrutarea continua a monocitelor din circulatie

expresia unor molecule de adeziune

factori chemotactici

Proliferarea locala a macrofagelor

Imobilizarea macrofagelor

citokine

lipide oxidate

v     Activarea macrofagelor si efectele ei

v     Limfocitele

v     Subtipuri

Celulele B

plasmocite producere de anticorpi

Celulele T

CD4+ (helper)

secreta citokine, influentand functia celorlalte celule ale sistemului imun - B, macrofage, NK

subsetul T_H1

subsetul T_H2

Cd8+

supresoare

citotoxice

Celulele NK

v     Mastocitele

Exprima pe suprafata receptori pentru portiunea Fc a Ac IgE

Reactii acute

raspunsuri anafilactice

unele tipuri de infectii parazitare

Reactii inflamatoare persistente

v     Eozinofilele

Caracteristice r. imune mediate de IgE si infectiilor parazitare

Directionate spre tinta de o chemokina-eotaxina

Au granule care contin o proteina bazica majora

v     Neutrofile

ex. osteomielita

INFLAMATIA GRANULOMATOASA

q       Definitie

Granulomul = colectie de celule din seria fagocitelor mononucleare alte celule supraadaugate

q       Morfologie

v     Celulele epitelioide

v     Celulele gigante multinucleate

Celula giganta de corp strain

Celula giganta Langhans

Formare

fuziunea macrofagelor

q       Trasaturi accesorii

v     Necroza

Patogeneza

v     Limfocite

Manta periferica

centru: CD4+ helper/inductoare

periferie: CD8+ supresoare/citotoxice

v     Neutrofile

v     Eozinfoile

v     Bazofile

q       Clasificarea granuloamelor

v     Neimunologice

Ex. materiale exogene: materiale plastice, particule

mari, nu permit fagocitoza de catre un singur macrofag

nu incita raspuns inflamator sau imun

apar celule epitelioide si gigante

polarizare

v     Imunologice

Ex. tbc, lepra tuberculoida, sifilis, sarcoidoza

macrofagele ingera materialul strain, il proceseaza si il prezinta limfo T pe care le activeaza

celulele T produc citokine

IL-2 - activeaza alte celule T si perpetueaza raspunsul

IFN-g -transforma macrofagele in celule epitelioide si gigante

TUBERCULOZA

q       Epidemiologie

q       Etiologie

v     M. tuberculosis

cale respiratorie

direct - picaturile lui Pflügge

indirect

cale cutanata

transplacenta

v     M. bovis

initial - leziuni amigdaliene si intestinale

q       Factori de risc

Diabetul

Tratamentul cu imunosupresoare

AIDS

Silicoza

Factori rasiali

q       Virulenta

"cord" factor

sulfatidele

lipoarabinomannan

q       Patogeneza

Reactie inflamatoare acuta cu neutrofile

Infiltrare masiva cu macrofage

Macrofagele fagociteaza microbacterii, dar nu au capacitatea de a le ucide - diseminare, inclusiv ganglioni

Dupa cateva saptamani - imunitate mediata celular

atestata de pozitivarea testului la tuberculina

implica interactiunea celulelor T activate de micobacterii cu macrofage

celulele T helper CD4+ secreta IFNg activeaza macrofage - ucid micobacteriile prin intermediari reactivi ai nitrogenului

celulele T supresoare CD8+ lizeaza macrofagele infectate cu micobacterii

Macrofagele celule epitelioide

Unele macrofage fuzioneaza celule gigante

in centrul formatiunii necroza de cazeificare

q       Patologie

v     Leziuni proliferative

Tuberculul (foliculul) dur

aspect initial

microscopie

diagnostic diferential

Tuberculul moale

microscopie

diagnostic de certitudine

macroscopie

v     Leziuni exsudative

Expresia unei hipersensibilitati de grad inalt

Plamani

pneumonie si bronhopneumonie

in alveole

exsudat serofibrinos

poate cazeificare masiva

Seroase (ex. meningita)

exsudat fibrinos + celule

tuberculi slab definiti, pot interesa peretii arterelor

q       Clasificare

v     Tuberculoza primara

v     Tuberculoza secundara

TUBERCULOZA PRIMARA

q       Definitie

q       Calea de infectie

directa (picaturile lui Pflügge)

indirecta

q       Patologie

v     Focarul Ghon - afectul primar tuberculos

localizare

macroscopie

secventa microscopica

v     Drenare spre limfoganglionii hilari complexul Ghon

q       Evolutie

v     Tuberculoza autolimitata

fibroza - calcificare distrofica

v     Tuberculoza progresiva

extensie  directa

leziunea locala

eliminare pe cale bronsica caverna precoce

deschidere in pleura

diseminare pe cale bronsica

mecanisme

lichefierea materialului cazeos pulmonar

aderenta unui limfoganglion hilar

efecte

bronhopneumonia

pneumonia

tuberculoza progresiva limfoganglionara

sindromul lobului mijlociu drept

colabarea - compresiune prin limfoganglioni

diseminarea hematogena

de obicei

b. sunt distrusi de fagocite

uneori focare izolate

raman latente

pot progresa

tuberculoza miliara

macroscopie

microscopie

erodarea unei vene pulmonare

diseminare sistemica (limfoganglioni, rinichi, SR, maduva osoasa, ficat, splina)

drenare intr-o artera pulmonara

diseminare pulmonara

tuberculoza de organ

cand doza de b. din torentul circulator e mica

focare intr-un organ sau tesut - tablou clinic determinat de sediu

copii sau adulti

TUBERCULOZA SECUNDARA

q       Mecanisme

Reactivare

Reinfectie

q       Debut

v     Regiunea infraclaviculara a unui plaman (de obicei drept)

= focarul Assman

explicatie

macroscopie

< 3 cm

cazeificare minima

nu comunica cu o bronsie sau bronsiola

microscopie

q       Posibilitati evolutive

v     Vindecarea

delimitare - cicatrice fibrocalcara - o aderenta cu pleura - retractie pleurala

v     Tuberculoza pulmonara progresiva

Erodarea unei bronsiole - drenare - cavitate

importanta: creste tensiunea O₂ proliferare crescuta a b.

dispersare prin aspiratie focare minuscule (M-cativa mm, albe-cenusii, forma de trifoi; m-granuloame - centrate de bronsiole terminale

vindecare prin fibroza sau pneumonie confluenta

Caverna

recenta

veche

pereti

cavitate

traversata de tesut conjunctiv, vase sangvine (trombozate - anevrisme Rassmussen hemoptizii)

Diseminare spre alte arii - procesul se reia tuberculoza fibrocazeocavitara

Tuberculomul

q       Complicatii

v     Pulmonare

cavitatile pot fi tapetate de un epiteliu respirator sau metaplaziat pavimentos carcinom

suprainfectii bacteriene abcese

colonizare fungica aspergilom

pneumonie, bronhopneumonie

pleurezie

fibrinoasa obliterarea cavitatii (organizare)

empiem (material cazeos partial lichefiat)

v     Extrapulmonare

implantare in mucoasa cailor respiratorii

implantare in mucoasa bucala si intestin

diseminare hematogena tuberculoza miliara

amiloidoza

MICOBACTERII ATIPICE

q       Raspandire - sol, apa, lapte, animale

q       Patogenitate - redusa, majoritatea produc infectii oportuniste

q       Histopatologie

granuloame

leziuni nodulare cu celule xantomatoase

inflamatii purulente sau necrozante

q       Tipuri

M. Avium-intracellulare

evolutie

la persoane imunocompetente

la pacientii cu AIDS

diseminare extinsa in SRE

limfadenopatie, hepatosplenomegalie

macrofage marite, incarcate cu Micobacterii

M. Kansasii

- boala pulmonara cronica, lent progresiva

M. scrofulaceum

- limfadenita cervicala granulomatoasa supuratie

M. marinum

- leziuni cutanate nodulare, uneori insotite de limfadenopatie

M. ulcerans

- leziuni ulcerative

M. chelonae si M. fortuitum

inoculare abcese fluctuente, nedureroase ulceratie vindecare spontana

SIFILISUL

q       Etiologie: Treponema pallidum

Evidentiere

exsudat - iluminare pe camp intunecat

sectiuni de tesuturi - impregnari argentice sau colorare cu Ac imunofluorescenti

Diagnostic de laborator

teste serologice

SIFILISUL CASTIGAT

1. Sifilisul primar

q       Manifestari:

sancrul dur

v apare dupa 3-4 saptamani de la contactul infectant

v localizare

genitala (90

barbati

femei

extragenitala (10

v inaparente -femei; 30 -barbati)

v clinic

nodul solitar, mic (1 cm cativa cm)

v microscopie

endarterita obliteranta (vasele mici)

limfoganglioni

inghinali, submentonieri

clinic - mariti, fermi, nedurerosi

microscopie

2. Sifilisul secundar

v     dupa 2-3 luni de la infectie

q       Leziuni cutaneo-mucoase

v     Cutanate

Macule (rozeole) sau papule

delimitate, diametrul de aproximativ 5 mm

roz-brune

multiple, simetrice, adesea mai abundente pe palme si plante

Uneori - aspect pustulos, scuamos, inelar, vezicular, ulcerativ

Coroana veneriana

Colierul lui Venus

Sifilide foliculare arii de alopecie

v     Placi mucoase

gura, laringe, vulva, vagin

placi albe-lucioase

ingrosarea stratului cheratinizat

se pot ulcera leziuni serpiginoase

v     Condiloame late

Regiuni cutanate si mucocutanate umede

Leziuni plane, rosii, brune, diametru de 2-3 cm

v     Microscopie

endarterita obliteranta

infiltrat perivascular limfoplasmocitic

q       Limfadenopatie generalizata

micropoliadenopatie

inclusiv ggl. epitrohleari si cervicali posteriori

microscopie

q       Manifestari constitutionale

febra, milagii, artralgii, anemie, glomerulonefrite (complexe imune)

3. Sifilisul tertiar

v     aproximativ 1/3 din cazurile netratate leziuni tertiare

gome - 17

leziuni cardiovasculare - 10

neurosifilis - 8

q       Goma

v     Dimensiuni mm cm

v     Patologie

albe-cenusii si cauciucate

necroza gomoasa

macrofage epitelioide, plasmocite, ocazional celule gigante, fibroblaste

arteriole cu endarterita obliteranta

vindecarea cu fibroza

Corelatii anatomoclinice

oase

ficat

testicul

pot ulceratii

q       Leziuni infiltrativ-difuze

v     Aorta

mezaortita sifilitca

anevrism sacciform in aorta ascedenta

extindere la inelul aortic

interesarea orificiilor coronariene

v     Linita plastica sifilitica

Stomac, rect

q       Neurosifilisul

v     sifilis meningovascular - meninge

v     tabes dorsal - maduva spinarii

v     paralizie generala - cortex cerebral

SIFILISUL CONGENITAL

v     infectia sifilitica - consecinte generale

spirochetele nu invadeaza placenta pana in luna V

consecinte

v     manifestari incompatibile cu viata

placenta sifilitica

pneumonia alba

ficatul silex

v     manifestari compatibile cu viata

precoce

sifilide eritemato-papuloase

rinite

pemfigus sifilitic

vezicule sero-sangvinolente si cruste palmo-plantare

ragade in jurul orificiului bucal si al anusului

epifizite ale oaselor lungi, indeosebi in jurul cotului

hepatosplenomegalie

limfadenopatie

anemie

sindrom nefrotic

neurosifilis congenital cu retardare mintala si hidrocefalie

tardive

triada:

cheratita interstitiala

dinti Hutchinson

surditate

nervul VIII

RINOSCLEROMUL

v     Etiologie - Klebsiella Rhinoscleromatis

v     Epidemiologie

v     Clinic

initial: rinita banala

stadiu atrofic

stadiu nodular

v     Consecinte

obstructie nazala

anosmie

v     Extindere

nazofaringe, sinusuri nazale, laringe, buza, pielea adiacenta

distrugerea osului adiacent prin compresiune

v     Microscopie

epiteliu

- metaplazie pavimentoasa sau modificari pseudoepiteliomatoase

subjacent

- celule Mikulicz

- plasmocite - corpusculi Russell

- PMN, eozinofile

fibroza

ACTINOMICOZA

v     Etiologie: Actinomices israelii

v     Patogeneza: comensual al cavitatii bucale - tract digestiv, vagin

v     Patologie

Macroscopie

debut ca inflamatii acute supurative progresiune spre cronicizare

raspandire prin continuitate - abcese interconectate

exteriorizare - fistule multiple de drenaj

"granule de sulf"

Microscopie

filamente delicate, ramificate, Gram+, dispuse intr-un material amorf

coroana periferica de filamente eozinofile, cu extremitatea butonata - materialul Splendore-Hoeppli

in jur - infiltrat inflamator si, treptat, fibroza

v     Forme anatomo-clinice

A. cervico-faciala

gingie si tesuturi moi adiacente - tumefiere unghiul mandibulei

fistule multiple

complicatii: periostite, osteomielite

A. toracica

aspirare sau penetrarea unei infectii subdiafragmatice

abcese (lobii inferiori)

complicatii

A. abdominala

inghitire

apendice si colon

complicatii

extindere prin peretele intestinal

A. pelvina

sterilet

col, trompe, ovare si viscere abdominale adiacente

CANDIDOZA

q       Saprofit pe piele, cavitate bucala, tract gastrointestinal

q       Ciuperca

levuri - rotunde, diametru 3-4 mm

hife - septate

pseudohife

q       Factori favorizanti

teritorii umede si calde macerare candidoza superficiala

diabet zaharat

terapia cu antibiotice

sarcina

profesional

candidoza cronica mucocutanata

AIDS

defecte ereditare sau induse iatrogenic ale imuitatii mediate de celulele T

deficiente poliendocrine (hipoparatiroidism, insuficienta SR, hipotiroidism

candidoza severa diseminata

leucemie

terapia anticanceroasa

imunosupresia dupa transplant

introducere directa in sange

catetere i.v.

dializa peritoneala

chirurgia cardiaca

q       Patologie

v Candidoza superficiala

Piele

Unghii

Mucoase

cavitatea bucala

esofag, stomac, intestin

vulvovaginite

v Candidoza invaziva

mai frecvent

abcese renale multiple

endocardite vegetante

complicatii mai rare

abcese hemoragice pulmonare ("infarctice")

meningite, abcese cerebrale, abcese hepatice, enterite, artrite, osteomielite

ASPERGILOZA

q       Etiologie

aspergillus fumigatus

saprofit - creste pe sol, plante, excremente

aspect caracteristic

q       Forme anatomoclinice

v     a. bronhopulmonara alergica

inhalarea sporilor - expune caile aeriene si alveolele

contactul ulterior - initiaza un raspuns alergic

clinic                           

m - bronsiile si bronsiolele infiltrate cu limfocite, plasmocite, eozinofile

v     a. colonizanta

aspergilom

v     a. invaziva

pacienti imunosupresati

leziuni primare

diseminare hematogena

CRIPTOCOCOZA

q       Etiologie

Cryptococcus neoformans

rezervor principal

aspect

q       Patogeneza

- infectii pe cale respiratorie

persoane imunocompetente

- leziune pulmonara minima, asimptomatica fibroza

deficiente ale imunitatii celulare - inmultire locala - diseminare

q       Patologie

SNC

- leptomeninge

- creier

plaman

- afectare difuza sau arii izolate de consolidare

- in alveole - conglomerate de microorganisme

localizari rare

- piele, ficat, splina, suprarenale, oase

TOXOPLASMOZA

q       Etiologie: Toxoplasma gondii

q       Gazda definita: pisica

q       Incidenta: variatii geografice

q       Patogeneza:

ingestia ovochistelor - diseminare in organism - infectarea unei game largi de celule

raman definitv in organism

controlul proliferarii e mediat de celule T

q       Forme anatomoclinice

(a) Limfadenopatia

cea mai frecventa manifestare la persoanele imunocompetente         

se rezolva spontan

uneori insotita de febra, splenomegalie

(b) T. la persoane imunocompetente

conditii favorizante

localizari particulare

- creier - focare multiple necrotice si hemoragice, edem

- miocard

- plaman

- ochi

(c) T. congenitala

tetrada

in infectii congenitale severe

hidrocefalie

coroidoretinita

epilepsie

calcificari intracraniene

forme mai usoare

in copilarie

PATOLOGIE VIRALA

VIRUSURI PATOGENE UMANE

ISTORIA NATURALA A INFECTIILOR VIRALE

Infectii acute productive

virusul se replica activ in celula, iar din celula sunt eliberate virusuri noi

clinic - boala acuta, adesea febrila

epilog - eliminarea virsului in decurs de cateva saptamani

Lipsa eliminarii virusului

q       Infectii latente

virusul persita in cantitati atat de mici incat metodele obisnuite nu-i pot detecta prezenta

ex. - v. herpex simplex

q       Infectii persistente

v. hepatitice

v. citomegalic                   de obicei asimptomatice

v. Epstein-Barr

v. rujeolic

in cazuri rare panencefalita sclerozanta subacuta

q       Infectii progresive lente

leucoencefalopatia multifocala progresiva

(v. papova - v.JC)

encefalopatiile spongiforme progresive (b. prionice)

oameni - boala Crentzfeldt-Jakob, sindromul Gerstmann-Straussler-Scheinker, insomnia familiala fatala boala Kuru

animale - boala vacilor nebune

q       Infectii transformante

neoplasme maligne

PATOLOGIA INFECTIILOR VIRALE

Virusurile si celula tinta

Efectele patologice ale unei infectii virale rezulta din:

q       Modificari produse direct de catre virus in celula gazda

virusul poate leza sau ucide celula gazda

virusul poate persista in celula fara a o leza (infectie persistenta)

virusul poate transforma celula, facand-o capabila in nenumarate pasaje in vitro sau formarea de tumori la animalele susceptibile (tumorigenicitate)

q       Reactiile tesutului gazda la aceste modificari

q       Raspunsurile sistemului imun, atat fata de prezenta virusului, cat si fata de modificarile celulare pe care le-a produs

EFECTE MORFOLOGICE SI FUNCTIONALE ALE VIRUSURILOR

ASUPRA CELULELOR GAZDA

Absenta modificarilor

q       Celulele in care infectia virala e latenta nu prezinta anomalii structurale

Moartea celulei

q       Tipul celulei afectate poate juca un rol dominant in determinarea aspectului clinic al bolii, de exemplu: in poliomielita - moartea neuronilor din coarnele anterioare paralizii

q       Cauza mortii celulare

liza celulei - urmata de eliberarea unui numar mare de virioni nou formati

incetarea activitatii sintetice normale in celula gazda datorita supresiei de catre proteinele specificate de virus - care nu sunt toate componente ale virionului

liza mediata imun a celulei infectate (prezenta virusului intr-o celula expresia proteinelor codificate viral pe suprafata celulei - recunoscute ca straine de sistemul imun)

Modificari ale membranelor suprafetelor celulare

unele virusuri, mai ales din grupul paramixovirusurilor fuziune intre celulele infectate si neinfectate celule gigante multinucleate

ex, in rujeola - celulele Warthin-Finkeldey

prezente in tesuturile limfoide

utile in dg. pneumoniei rujeolice post-mortem

Formarea corpilor incluzionali

corpusculi rotunzi, bine demarcati, de obicei intens eozinofili

incluzii intracitoplasmatice

poxvirusuri - molluscum contagiosum

paramixovirusuri - v. paragripal, parotidita, rujeola

reovirusuri - rotavirusuri

picornavirusuri - v. poliomielitei (corpusculi Babes-Negri)

incluzii intranucleare

herpesvirusuri - v. herpes simplex, varicela, zona zoster, mononucleoza infectioasa (v. Epstein-Barr), v. citomegalic

Proliferarea celulara

Transformarea neoplazica

CLASIFICAREA VIRUSURILOR

Virusuri ADN

Poxvirusurile

q       V. variolei

eradicala

q       Molluscum contagiosum

noduli ombilicati

orice localizare

microscopie

Herpes virusurile

q       Herpes simplex

v     Epidemiologie

HSV-1

HSV-2

transmitere veneriana

herpesul neonatal

v     Boli produse de virusurile herpes simplex

*Aceste entitati survin de obicei la persoane imunocompromise

v     Virusurile sunt citolitice si tind sa stabileasca infectii latente in neuronii senzitivi din ganglionii corespunzatori - reactivare

v     Incluzii intranucleare (corpi Cowdry tip A)

q       Infectia varicela-zoster

q       Infectia cu virus Epstein-Barr

v     Definitiva

Mononucleoza infectioasa

Limfomul Burkitt

Carcinomul nazofaringian

q       Virusul citomegalic

v     Patogen congenital si oportunist

v     Clinic

Fat

AIDS si imunosupresati dupa transplant

v     Microscopie

celule si nucleu marit in volum

nucleu cu incluzie mare, purpurie, inconjurata de un halou clar

incluzii citoplasmatice mai mici, bazofile

Adenovirusurile

Virusurile Papova

q       Cuprind

PApilomavirusuri

POliomavirusuri

VAcuolating virus la maimute

q       Virusurile papiloma

v     Patogeneza

HPV leziuni scuamoase proliferative ingrosarea epiteliului afectat

unele celule infectate - aspect citopatic caracteristic - koilocitoza

v     Clinica

Veruca vulgara

HPV-2, 4, 7

clinic

microscopie - acantoza, hipercheratoza, papilomatoza

Veruca profunda palmoplantara

HPV-1

clinic

noduli hipercheratotici durerosi

microscopie

crestere exofitica sau endofitica

incluzii citoplasmatice mari, uneori si incluzii intranucleare

Veruca plana

HPV-3

clinic - leziuni plane, netede

Condiloame acuminate

clinic

penis, organele genitale feminine, regiunea anala

Condiloamele plane ale colului

femei in viata reproductiva

asimptomatice

pot fi asociate cu leziuni similare pe vulva

semnificatie

risc redus - HPV-6,11; - risc ridicat - HPV-16,18

Parvovirusurile - B12

q       Cauzeaza

aplazie eritroida temporara la pacientii cu anemie hemolitica cronica

boala exantematoasa a copilariei (eritemul infectios sau "boala a cincea")

varietate de gastroenterita care survine mai ales in anotimpul rece

Virusuri ARN

Picornavirusuri

q       Picornavirusuri

v     Includ

poliovirusuri (3 tipuri)

v. coxackie (29 tipuri)

v. echo (32 tipuri)

v     Infectie pe cale

digestiva

respiratorie

v     Produc o gama larga de boli

poliomielita

meningita aseptica

miocardita (mai ales la nou nascut)

miozita

herpangina

infectii ale tractului respirator superior

q       Rinovirusuri

raceala comuna

Ortomixovirusuri

q       V. gripal

clinic

traheita, bronsita, pneumonie interstitiala

distrugerea epiteliului ciliat - predispune la pneumonie bacteriana

microscopie

necroza si descuamarea epiteliului respirator ciliat

infiltrat limfocitar

pneumonie interstitiala

Paramixovirusuri

q       V. paragripale

v     copii mici

laringotraheobronsita tumefierea tesuturilor

obstructie respiratorie si crup

bronsiolita si pneumonita

v     copii mai mari sau adulti

simptome mai reduse

q       Rujeola

Celule gigante multinucleate cu incluzii eozinofile nucleare si citoplasmatice in organele limfoide (Warthin-Finkeldey)

patognomonice pentru rujeola

prezente si in plaman

q       Parotidita epidemica

q       V. sincitial respirator

v     copii < 1 an

v     microscopie - fuziunea celulelor infectate - celule sincitiale multinucleate

v     clinic - bronsiolite, pneumonite

Rabdovirusuri

q       Rabia

Coronavirusuri

q       Raceala comuna

Togavirusurile

q       Arbovirusurile (arthropode - borne viruses)

q       Rubeola

Reovirusuri

q       Rotavirusurile

Gastroenterite la copii mici

Retrovirusuri

v     Human T-cell lymphotropic oncoviruses: HTLV-1 si HTLV-2

v     Human T-cell lymphotropic lentiviruses: HIV

Dr. Doinita Crisan

SINDROMUL IMUNODEFICIENTEI DOBANDITE (aids)

DEFINITIE: boala produsa de un retrovirus (HIV) caracterizata prin imunosupresie importanta care favorizeaza infectiile cu germeni oportunisti aparitia de tumori secundare manifestari neurologice

Epidemiologie:

SUA: principala cauza de deces la barbati de 25- 44 ani

5 grupe de risc pentru AIDS la adulti:

barbati homosexuali/ bisexuali- 57% dintre cazuri

consumatori de droguri intravenoase

hemofilici

primitori de sange si derivate de sange

contactii heterosexuali ai grupelor de mai sus

3 cai de infectie: sexuala

parenterala

mama- fat

ETIOLOGIE

HIV=   virusul imunodeficientei umane

rerovirus uman netransformant

din familia lentivirusuri, alaturi de virusul imunodeficientei felin, ovin etc

2 forme de virus inrudite genetic, dar diferite:

HIV- 1: cel mai frecvent asociat cu AIDS in SUA, Europa, Africa Centrala

HIV- 2: in Africa de Vest

Patogeneza infectiei cu HIV:

2 tinte majore: sistemul imun→ imunosupresie marcata (imunitatea mediata celular)

SNC

Imunopatogeneza

-infectarea si pierderea masiva a limfocitelor T CD4+

-disfunctii ale limfocitelor T helper supravietuitoare

molecula CD4= receptor cu mare afinitate pentru HIV→ tropism pentru Li T si alte celule     CD4+: macrofage, celule Langerhans, celule dendritice

Fazele infectiei

Anomalii majore ale functiei imune in AIDS

Limfopenie: pierdere selectiva a limfocitelor T CD4+ (helper)

inversarea raportului CD4+/CD8+ (normal: 2/1)

Scaderea functiei limfocitelor T→ susceptibilitate fata de infectii cu oportunisti, tumori

→ scaderea hipersensibilitatii de tip intarziat

Activarea policlonala a limfocitelor B→ hipergamaglobulinemie+ CIC

→ incapacitatea de a elabora Ac la un nou Ag

Modificarea functiilor macrofagelor/monocitelor: scad chemotactismul, fagocitoza

Fazele infectiei cu HIV

Istoria naturala a infectiei cu HIV

Faza acuta

-raspunsul initial al adultului imunocompetent la infectie

-nivel crescut al producerrii de virus, viremie crescuta, colonizarea tesuturilor limfoide

-boala autolimitata- 50- 70%

simptome nespecifice

Faza mijlocie, cronica

-7-10 ani

-latenta clinica

-sistem imun intact, dar exista replicare virala continua in tesuturile limfoide

-clinic: asimptomatic- grupa II CDC

limfadenopatie generalizata- grupa III CDC

!! daca este persistenta si asociata cu semne constitutionale (eruptie cutanata, febra, oboseala) anunta instalarea

- decompensarii sistemului imun

- fazei de criza

infectii cu oportunisti

Faza de criza

distrugerea mecanismelor de aparare

-crestere masiva a virusului plasmatic

-boala clinica:

tipic: febra persistenta > 1 luna

oboseala, scadere in greutate, diaree

CD4+ < 500/ μl

manifestari definitorii pentru AIDS: infectii cu oportunisti

tumori secundare

boala neurologica

!! orice infectie cu HIV cu limfocitele T CD4+ < 200/ μl= AIDS

Evolutia spre AIDS:

caracteristic: 7- 10 ani dupa infectie

2 exceptii: rapid progresiva: faza mijlocie dureaza 2-3 ani

neprogresiva: asimptomatica ≥ 10 ani

Modificari anatomopatolgice in SIDA

-nici o leziune nu este specifica sau diagnostica, cu exceptia leziunilor cerebrale

Organe limfoide: depletie limfocitara

raspuns inflamator redus sau atipic la infectii (ex. lipsa granuloamelor in infectiile cu mycobacterii- deficit de Li T CD4+)

Limfoganglioni:

-initial hiperplazie foliculara marcata

-apoi: involutie foliculara severa

-in faza avansata: ganglioni atrofiati, mici, cu numerosi agenti patogeni oportunisti (coloratii speciale)

Manifestari hematologice: trombocitopenie

Inima: miocardita- etiologie: HIV, oportunisti, necunoscuta

Tegument: sarcom Kaposi - la > 25% din cei cu AIDS, frecvent homosexuali

- afecteaza precoce ganglionii, intestinul

Cavitatea bucala: herpes, Candida, alti fungi

± s. Kaposi

leucoplazie paroasa

SNC

60% din cei cu AIDS au deficiente neurologice

80- 90% au modificari neurologice postmortem

-meningita aseptica cu HIV-1: la 1-2 saptamani dupa seroconversie 10% din pacienti

au anticorpi anti HIV- 1

lcr: virusul

micro: meningita limfocitara usoara, inflamatie perivasculara, pierderea mielinei din emisfere

-meningoencefalita cu HIV-1 (encefalita subacuta)

clinic: dementa: debut insidios, lentoare mentala, pierderea memoriei, apatie, depresie

anomalii motorii: ataxie, incontinenta vezicala si intestinala, crize epileptice

-neurosifilis

-mielopatia vacuolara: 20-30%

-miopatie, neuropatie periferica asociata AIDS

-polineuropatie distala simetrica

-poliradiculopatie

Tumori asociate AIDS:

Sarcom Kaposi

Limfoame non- Hodgkin cu celule B

Limfom cerebral primar

Carcinom invaziv al colului uterin

Infectii asociate cu AIDS:

Protozoare, helminti: criptosporidioza- enterita

Pneumocistoza- pneumonie sau diseminta

Toxoplasmoza- pneumonie sau infectia SNC

Fungi: candidoza: esofag, trahee, pulmonara

criptococoza: SNC

histoplasmoza: diseminata

Bacterii: micobacterii: atipice (MAI), tuberculosis

salmonella

nocardia

Virusuri: citomegalic

herpes simplex

varicelo- zosterian

leucoencefalopatie multifocala progresiva

AIDS la copii

frecvent la cei cu boala congenitala

clinic:

debut in primul an de viata:

microcefalie

retardare mintala

intarzierea dezvoltarii motorii

spasticitatea membrelor

patologie:

-calcificarea vaselor mari si mici + a parenchimului in -ganglionii bazali

-substanta alba profunda

-pierderea mielinei

-intarzierea mielinizarii

-Hiv prezent in creier

-infectii oportuniste cu CMV, toxoplasma, criptococ

ENCEFALOPATIILE TRANSMISIBILE SPONGIFORME

Includ

Boala Kuru

Sindromul Gerstmann-Sträussler-Scheinker

Insomnia fatala familiala

q       Encefalopatia spongiforma bovina

Trasaturi

Tablou histologic comun

pierderea neuronilor

aspect spongios al creierului, cauzat de aparitia unor mici cavitati chistice in corticala

placi amiloide si, uneori, depuneri amiloide in vase

Transmisibilitatea

agentul infectios a fost denumit "prion" (small proteinaceous infections particle)

Modificarea aceleiasi proteine precursoare la toate speciile in fibrele amiloide

aceasta proteina amiloidogena sau proteina prion, denumita prion PrP 27-30 este codificata de o gena celulara normala - la om PRNP, localizata pe bratul scurt al cromozomului 20

mutatiile care duc la o proteina modificata se coreleaza cu leziunile patologice din encefalopatia spongiforma, iar proteina devine transmisibila

transmisibilitatea depinde de o interactiune directa proteina-proteina